2,130 matches
-
de nivelul de salarizare. ... 35. Tot în susținerea criticii raportate la art. 34 din Constituție, se arată că jurisprudența Curții Constituționale, în particular Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, prin care s-a statuat că legiuitorul nu poate fi cenzurat de către Curtea Constituțională cu referire la stabilirea sporurilor, a premiilor și a altor stimulente financiare, care nu au natura unor drepturi fundamentale, nu este relevantă, deoarece sporul pentru condiții de muncă este consacrat de către legiuitor având în vedere
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
mod implicit, a admis Curtea, această marjă largă de apreciere a legiuitorului nu este absolută. Astfel, în paragraful 16 al Deciziei nr. 110 din 23 februarie 2021, precitată, Curtea a statuat că opțiunea legiuitorului în domeniul salarial nu poate fi cenzurată de instanța constituțională sub aspectul stabilirii unor reguli noi privind acordarea unor drepturi salariale suplimentare ce nu au relevanță constituțională, deci care nu țin indisolubil de dreptul la muncă sau la salariu. ... 60. Distinct de aceste considerente din Decizia nr.
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
sporul pentru condiții vătămătoare, fiind acordat în temeiul acestui text constituțional, se sustrage logicii potrivit căreia drepturile salariale, în general, și sporurile, în particular, ca element al salarizării, pot fi reglementare de legiuitor potrivit unei opțiuni care nu poate fi cenzurată decât în condiții restrictive de către Curtea Constituțională. ... 62. Curtea reține că legiuitorul deține o marjă de apreciere considerabilă și în ceea ce privește modalitatea în care își îndeplinește obligația instituită în art. 34 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
suspendarea executării actului administrativ. Curtea reține că separația puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului, dimpotrivă presupune existența unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forțe între acestea. Actele puterii executive sunt cenzurate pe calea contenciosului administrativ, iar aceasta presupune, printre altele, și posibilitatea instanței de judecată de a suspenda executarea actului pretins nelegal, chiar cât timp încă autoritatea publică emitentă a actului atacat are facultatea de a dispune revocarea sau anularea acestuia
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
salvgardării statului de drept instituit prin art. 1 al Constituției României și drepturilor și libertăților cetățenilor constituie o problemă deosebită atunci când este vorba de activitatea organelor puterii executive, cum este cazul în speță, astfel că instanța este chemată să cenzureze exercițiul neregulat și incert al puterii executive și să vegheze ca drepturile și libertățile persoanelor să fie respectate asigurând guvernarea legilor, iar nu a instituțiilor statale. În sensul celor de mai sus este și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în relația contractuală directă cu persoana prejudiciată. Asigurătorul are calitatea de terț față de contractul dintre unitatea reparatoare și persoana prejudiciată, neavând niciun control asupra modului de stabilire a prețului pieselor și al manoperei. Există posibilitatea ca ulterior să se cenzureze această practică, prin neplata diferențelor dintre prețurile practicate în piață și prețul solicitat, însă unitățile reparatoare se adresează instanțelor judecătorești, care, într-o proporție covârșitoare, le admit cererile și le obligă, pe lângă plata acestor diferențe, și la plata de
DECIZIA nr. 233 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289941]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că textul de lege criticat obstrucționează accesul la justiție, neoferind posibilitatea părților de a formula o cale de atac împotriva hotărârii instanței de fond, astfel ca aceasta să poată fi cenzurată de către o instanță de judecată superioară. Apreciază că norma criticată instituie o discriminare între persoanele vătămate, respectiv partea civilă, care ajung în fața instanței de judecată sesizate prin rechizitoriu și cele care recurg la procedura prevăzută de dispozițiile art.
DECIZIA nr. 309 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291102]
-
poziție care îi permite să aprecieze, în funcție de o serie de criterii, necesitatea unei anumite politici penale. Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, instanța de contencios constituțional putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 824 din 3 decembrie 2015). Face referire la jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 și Decizia
DECIZIA nr. 286 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291101]
-
aceasta reiese din obiectul și din scopul articolului 8 – că dreptul intern trebuie să ofere o anume protecție împotriva încălcărilor arbitrare ale drepturilor garantate de paragraful 1 (...). Deoarece aplicarea unei măsuri secrete de supraveghere a convorbirilor telefonice nu poate fi cenzurată de persoana vizată sau de public, „legea“ contravine principiului preeminenței dreptului atunci când marja de apreciere acordată executivului nu este limitată. Prin urmare, legea trebuie să definească suficient de clar limitele marjei de apreciere acordate executivului, dar și modalitățile de
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
în condițiile în care dreptul persoanei vătămate la despăgubiri se naște în mod cert și neechivoc abia la momentul rămânerii definitive a hotărârii sale de achitare, în condițiile în care măsura preventivă în discuție s-a dispus și a fost cenzurată sub aspectul legalității sale, în mod evident, anterior pronunțării respectivei achitări, căile procedurale rămase la îndemână pentru eventuala reanalizare a legalității măsurii preventive în cauză (după o primă statuare judecătorească în sensul legalității lor, legalitate analizată însă prin raportare la
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
apreciere a legiuitorului, marjă care nu este însă absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale (Decizia nr. 824 din 3 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2016, paragraful 25). De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
din dosarul în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, autorul menționează că statutul său de rănit în cursul evenimentelor din decembrie 1989 nu a încetat, iar lipsirea sa de un drept câștigat anterior reprezintă un abuz grav, ce trebuie cenzurat de către instanța de judecată, întrucât calitatea sa de revoluționar este atestată de certificatul eliberat în condițiile legii, certificat ce nu a fost anulat de către nicio instanță. ... 9. Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios
DECIZIA nr. 151 din 20 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282957]
-
ar putea apărea și implicit modalitatea în care organul fiscal ar trebui să analizeze/aprecieze fiecare caz particular în parte. Or, în măsura în care organul fiscal și-ar depăși atribuțiile prevăzute de lege, instanța de judecată are posibilitatea de a cenzura acest aspect, fiind respectate astfel toate exigențele legale impuse de legislația națională și europeană. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
DECIZIA nr. 45 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283191]
-
Codul de procedură fiscală. Așadar, criticile autoarei excepției de neconstituționalitate vizează, de fapt, modul în care organul fiscal a interpretat și a aplicat legea cu privire la deductibilitatea taxei pe valoarea adăugată, aspecte care urmează să fie verificate și, eventual, cenzurate de către instanța judecătorească în fața căreia a fost dedusă judecata cauzei de contencios administrativ fiscal. Or, în virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, revine acestora competența de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speței în funcție de
DECIZIA nr. 45 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283191]
-
care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
DECIZIA nr. 658 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283253]
-
sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului
DECIZIA nr. 759 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282972]
-
tocmai pentru a se înlătura orice urmă de subiectivism în aprecierea finală a îndeplinirii criteriilor. În ceea ce privește criteriul referitor la „director/responsabil al unui grant de cercetare sau contract direct de cercetare“, pârâtul a considerat că nu poate fi cenzurată din perspectiva faptului că acestea sunt greu accesibile pentru mulți candidați. Eligibilitatea pentru o funcție de director de grand este stabilită la nivelul instituției organizatoare a competiției de granturi de cercetare conform unor proceduri proprii, iar faptul că o asemenea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
apoi suma totală este solicitată inspectoratului școlar județean, inspectoratul școlar județean solicită intimatului creditul bugetar necesar pentru plata acestor drepturi. Precizează pârâtul că Ordinul nr. 4.004/2019 se referă la hotărârile judecătorești devenite executorii până la 31.12.2018. Nu poate fi astfel cenzurat un act normativ pentru faptul că prin normele sale se detaliază în mod concret modalitatea de aplicare a normei primare, cu respectarea tuturor prevederilor legale aplicabile și impusă de necesitatea înlăturării arbitrarului, care se întâlnea în mod frecvent în sistem
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
abuzive, în relația contractuală directă cu persoana prejudiciată. Asigurătorul are calitatea de terț față de contractul dintre unitatea reparatoare și persoana prejudiciată, neavând niciun control asupra modului de stabilire a prețului pieselor și al manoperei. Există ulterior posibilitatea să se cenzureze această practică, prin neplata diferențelor dintre prețurile practicate în piață și prețul solicitat, însă unitățile reparatoare se adresează instanțelor judecătorești, care, într-o proporție covârșitoare, le admit cererile și obligă, pe lângă plata acestor diferențe, și la plata de penalități
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
recursul și reținând cauza spre rejudecare după casare, să soluționeze cauza pe o altă excepție, desesizându-se în mod definitiv, dar fără a intra, propriu-zis, în judecarea fondului. Astfel, se ajunge la situația în care soluția nu ar putea fi cenzurată pe calea de atac a revizuirii. Or, Curtea Constituțională a reținut în repetate rânduri că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești
DECIZIA nr. 2 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284767]
-
nu va avea efect, noua comisie de disciplină putând, la rândul său, să claseze discreționar sesizarea, iar șirul poate continua la nesfârșit, fără vreun rezultat. Consecințele sunt mult mai profunde și revoltătoare, întrucât dacă actele comisiei de disciplină nu sunt cenzurate de nimeni, membrii acesteia nici nu vor putea fi trași vreodată la răspundere pentru emiterea lor cu rea-credință sau gravă neglijență, beneficiind astfel de impunitate și devenind superiori chiar magistraților. ... 8. Principiul simetriei impune ca, asemenea rapoartelor prin care este
DECIZIA nr. 541 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279406]
-
politică legislativă, constituind atributul exclusiv al legiuitorului, în virtutea rolului său constituțional. În concluzie, apreciază că susținerile autorului nu comportă aspecte de neconstituționalitate, întrucât acestea țin de domeniul politicii legislative a legiuitorului și soluțiile adoptate de acesta nu pot fi cenzurate de Curtea Constituțională. ... 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, susținerile
DECIZIA nr. 652 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280575]
-
al României, Partea I, nr. 141 din 11 februarie 2022). ... 107. Din această perspectivă, se apreciază că operațiunea de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, la circumstanțele de fapt care caracterizează executarea silită pe care este chemată să o cenzureze, rămâne atributul exclusiv al instanței de judecată, nefiind necesară pentru soluționarea acestei probleme intervenția instanței supreme prin mecanismul reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 108. Prin urmare, în cauză, constată că nu este îndeplinită cerința de
DECIZIA nr. 4 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280023]
-
judecării procesului poate fi atacată oricând, cu excepția cazului când este pronunțată de instanța supremă. ... 7. Prin urmare, dispoziția legală criticată îngrădește dreptul la o cale de atac împotriva încheierii prin care se întrerupe cursul procesului, soluția neputând să fie cenzurată de o instanță superioară, cu consecința prelungirii soluționării cauzei, de natură a afecta termenul rezonabil de soluționare a cauzei, componentă a dreptului la un proces echitabil. ... 8. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că dispozițiile legale
DECIZIA nr. 529 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280641]
-
care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. ... 17. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că nu își poate asuma rolul de a crea
DECIZIA nr. 618 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280682]