710 matches
-
și naratologică de Hayden White și continuat în același spirit de olandezul Franklin R. Ankersmit, prin elaborarea unei coerente metodologii narative a istoriei (fundamentate până în anii 2000 și din care s-a desprins recenta naratologie vizuală, teoretizată spre exemplu de cercetătoarea Marie-Laure Ryan10). Spiritul modernist al "noii istorii" se desparte definitiv de direcția tradițională analitică. Istoria însăși este citită precum o narațiune sau având caracterul unei "opere deschise" (așadar, dincolo de sensul acordat textului sacru de către Umberto Eco). Istoriografia și filosofia istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ei diferite, subliniază că imaginarul ar trebui radiografiat cu alte instrumente, nu numai cu ale rațiunii (ca modalitate supremă de cunoaștere), deși "se amestecă cu realitatea" (exterioară), influențându-se reciproc. Iată o dublă ipostază provocatoare: pe de o parte, textul cercetătoarei franceze nu lămurește problema identității conceptului, altfel decât printr-o inventariere a direcțiilor de studiu suprapuse peste domeniul imaginarului (istoria mentalităților, istoria artei, istorie instituțională, istoria ideilor etc.); pe de altă parte, în cazul lui Lucian Boia, observațiile, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reținut sunt și comentariile pe marginea însemnărilor Hortensiei Papadat-Bengescu, din care comentatoarea încearcă să extragă datele unei poetici a prozei. Cu aceeași rigoare este construită lucrarea Originile conștiinței critice în cultura română (1981). Plecând de la conceptul propus de Georges Poulet, cercetătoarea își propune să contrazică prejudecata curentă conform căreia literatura română nu ar fi avut o conștiință critică înainte de momentul marcat de revista „Dacia literară”. Îmbinând viziunea diacronică cu cea sistemică, demonstrează că rudimente ale unei asemenea conștiințe pot fi descoperite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. „Impunerea socialismului nu a schimbat doar valorile cîtorva variabile existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, În lucrarea sa Compromis și rezistență: cultura română sub Ceaușescu, cercetătoarea americană Katerine Verdery. Aceasta este probabil și premisa de la care pornesc cei doi autori ai lucrării Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci cînd Își propun să investigheze schimbările
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cultură orală) din perioada medievală a istoriei noastre, V. aduce dovezi de netăgăduit despre legăturile neîntrerupte cu celelalte culturi europene, precum și despre ceea ce constituie specificul local al diferitelor provincii românești. Familiare fiindu-i mai toate aspectele importante ale spiritualității medievale, cercetătoarea investighează deopotrivă mărturiile istoriografiei naționale și sud-est europene, cărțile populare, cosmografiile, Proloagele, Fiziologul, Viețile de sfinți saloi („nebuni întru Hristos”), alte texte religioase, diverse indicii relevante despre cititori (răvașe, însemnări, liste de prenumeranți). În studiile sale, multe publicate în limbi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
606-615. 19 Cf. în legătură cu aceasta, articolul meu despre Banchetul lui Platon în: Mindre Arbeider. Tredie Roekke, pp. 88-93. 20 În afara propriilor mele studii, am avut mult de profitat din lectura articolului Addisons Humour, its matter and its form al tinerei cercetătoare literare, dispărută prematur, Mary Suddard în ale sale Studies and Essays, 1912. 21 Tranziția de la semnificația fiziologică la cea psihologică pare să se fi produs în Franța, la începutul secolului al 16-lea. Conform spuselor lui Kr. Nyrop, Grammaire historique
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N.I.Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație, o cercetătoare asiduă și o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916, în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în orașul Orhei, remarcându-se încă de pe atunci
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
tuturor himerelor paciuriene și anume cățelul pământului sau țâncul pământului, animal htonian, trăind sub crucile cimitirelor, paznic al sufletelor morților: Figura cățelului pământului ar putea constitui, de altfel, ambiția unei opere întregi și cheia interpretării tuturor himerelor lui Paciurea"345. Cercetătoarea își întemeiază afirmația pe câteva dintre desenele lui Paciurea, înfățișând himere similare cu Himera pământului aflate la picioarele unei cruci, dar și pe o mărturie a lui Victor Ion Popa privitoare la intenția sculptorului de a valorifica această figură mitologică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
s-a transformat în forma înăuntrul căreia naționalismul a cunoscut o manifestare plenară. Placa turnantă spre naționalism pe care s-a angajat regimul comunist matur a dus de la "suprimarea la reafirmarea valorilor naționale" (Verdery, 1991, p. 98). După cum punctează și cercetătoarea americană, "ideia națională" pentru care O. Goga și-a confesat crezul fanatic a fost recuperată și prelucrată ca "simbol suprem" (master symbol). Retorica identitară s-a reconfigurat în jurul ideii de Națiune, aceasta din urmă recâștigându-și locul central pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în stare a-și construi din lemn cele trebuitoare în gospodărie și nu erau puține acestea, fără să apeleze la un specialist. Care să fie explicația acestei situații ? E ușor de găsit și ea rezidă în faptul că, așa cum scrie cercetătoarea și buna cunoscătoare a domeniului, Corina Nicolescu, „teritoriul românesc, se constituie dintr-o vastă întindere de păduri”, iar în cazul satelor noastre însuși numele derivat din latinescul umbră reprezintă cea mai elocventă rezonanță a acestei realități. Așadar, abundența lemnului chiar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]