6,424 matches
-
această manifestare profesorul prezintă o serie de alte materiale inedite, precum: un aforism al poetului, citit În cercul „Junimii” din București, in 1888, poezia Veronicăi Micle, Închinată actriței Aristița Manolescu, În 29 iunie 1885, la Iași, scrisă, in original, cu cerneală de culoare violetă, cerneala preferată a poetei. Tot cu această ocazie au fost prezentate facsimile după caseta de anunț a morții poetului, În ziarul bucureștean „Românul” din 16 iunie 1889 și după dosarul Înmormântării „din mila publică oficială”. Manifestările au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
o serie de alte materiale inedite, precum: un aforism al poetului, citit În cercul „Junimii” din București, in 1888, poezia Veronicăi Micle, Închinată actriței Aristița Manolescu, În 29 iunie 1885, la Iași, scrisă, in original, cu cerneală de culoare violetă, cerneala preferată a poetei. Tot cu această ocazie au fost prezentate facsimile după caseta de anunț a morții poetului, În ziarul bucureștean „Românul” din 16 iunie 1889 și după dosarul Înmormântării „din mila publică oficială”. Manifestările au avut loc la „Casa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
mixat comanda: spaghetti al nero di seppia con frutti di mare mediterraneo și costițe de porc marinate, bine rumenite la cuptor și învecinate fericit cu cartofi Wedges (țărănești, as spune eu). A fost prima dată când am încercat paste cu cerneală de sepie, eram puțin reticent, dar am trecut cu bine testul. Până la urmă, s-a dovedit o specialitate foarte gustoasă! Coastele de porc - revoluție în cerul gurii, unele dintre cele mai bune pe care le-am mâncat vreodată, o combinație
Trattoria Il Calcio București [Corola-blog/BlogPost/96590_a_97882]
-
N-am! Dumnealui știe! Sunt sărac, domnule! - Minți, hodorogul dracu ce ești! Din ce trăiești? Mănânci coji de copac? - Mămăligă, de pe unde apuc și eu, Doamne, iartă-mă! - Care va să zică, milog? l-a repezit Rublea și i-a înmuiat degetul în cerneală, apoi l-a pus pe hârtie. - Ieși, neghiobul dracului! Rublea a rânjit de parcă ar fi făcut cine știe ce isprava, apoi, îngâmfat, a cerut jandarmului să intre următorul. Al doilea a fost Gogu lui Guiț. Abia a putut să intre. Era înțepenit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
a încercat Gogu să se ridice, șeful i-a aruncat o mană cu sare în ochi. De usturimi, a început să geamă. Nu l-a ascultat însă nimeni. Între timp, Pândele îi mânjise cu o pană de gașca muiata în cerneală, vârful nasului, și-i lipise de el hârtia de înscriere. - și mai ziceți că nu vrea?! Vedeți cum pune singur degetul? Când s-a dezmeticit Gogu și a vrut să-și aranjeze părul, i-au dat o țesala de vaci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
să pună în mână lumânarea mortului!” - își ziceau toți, fără a îndrăzni să-i iese în cale. Cercelaru a intrat. S-a uitat în jur. A scos repede hârtia lui Cioaca de înscriere în colectiv, i-a înmuiat degetul în cerneală, apoi i l-a apăsat pe ea. A aprins după aceea lumânările în sfeșnic. S-a mai uitat cu frica într-o parte și-n altă, de parcă s-ar fi luat mortul după el, apoi a plecat. „Credeai că scapi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în fond, însuși titlul acestei cărți o mare încărcătură de mister? „Fără să foșnesc, am rupt hârtia lucioasă și am descoperit două caiete galbene, identice, învelite în pânză. Unul era plin pe sute de pagini de rânduri mărunte, ordonate, în cerneală neagră, altul era neatins. E vorba de caietul acesta, în care, de un an și ceva, am înșirat de-a valma cuvinte și am amestecat povești, în care am spus doar ce mi s-a năzărit și în care am
Breaking news? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4008_a_5333]
-
lucrează fatal și mai și defulează ce lucrează. Darmite cînd decizia de a denunța lumea din prea multă exasperare față cu cinismul ei e una luată cu voință și program, cum e la Livia! Atunci desigur că sensibilitatea devine curată cerneală de pamflet și chiar propria sensibilitate te irită eminent, de-ți vine s-o transformi în cruzime: „fumez e soare mă zgribulesc e frig/ suflă iarăși vîntul tăcut și firav/ al neliniștii/ așa calm nu a mai fost de mult
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
erau solide, bine scrise, în sfârșit, demne de atenție. Și, în tot cazul, stilistic, ireproșabile. Această calitate mai ales i-a servit autoarei în asamblarea livrescă din Viețile paralele. Caligrafia Florinei Ilis nu iese nicicum prejudiciată atunci când, așa-zicând, schimbă cerneala. (Obiectiv vorbind, lui Panu îi face chiar un serviciu, reparându-i inadvertențele). Cele Două note ale lui Caragiale (adică ale sursei Iancu) sunt rezumate prudent și cinstit. Fără excese și fără anxietăți de vreun fel. La fel procedează autoarea și
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
mirajul acestei lumi balcanice, pitorești și policrome în desenul ei tragic și comic totodată este întreținut de iluziile literaturii, de umbra unui trecut filtrat prin retortele amăgitoare ale spiritului ludic și livresc. Dacă în primele două strofe poetul transcrie, în cerneala abundentă și multiformă a fanteziei sale delicat-baroce, o lume cu contururi învălmășite, cu relieful sinuos și părelnic, în următoarele două viziunea aceasta exotică a lumii balcanice afundate în mit, atemporală și utopică, se găsește amendată de un prezent ce o
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
întâi portretul Donnei Velata, o donna a vremii pentru care pictorul a făcut o pasiune vizibilă în tablou chiar și pentru ochiul nespecialistului. Al doilea portret este al prietenului său, Bindo Altoviti, a cărui privire a făcut să curgă multă cerneală din partea criticilor de artă, o privire la fel de indescifrabilă ca și surâsul Monei Lisa. Părul blond și ușor buclat care cade pe spatele tânărului pare a fi fost pictat șuviță cu șuviță, cu o precizie și cu o finețe de care
Ultimul Rafael () [Corola-journal/Journalistic/4182_a_5507]
-
norocoasă a făcut să fi citit cartea imediat după apariția ei: un prieten din Iugoslavia fusese cucerit de-un roman anterior al său, Midnight’s Children, și îmi făcuse cadou volumul proaspăt apărut, introdus „prin contrabandă” în România, când avea cerneala încă proaspătă. Țin minte că n-am fost prea impresionat de masivul op. Îl găseam dezlânat, forțat, artificial, obositor prin sumedenia de patinaje retorice. Într-un cuvânt, o harababură lingvistică pe alocuri spectaculoasă, dar căreia îi lipsea, după gustul meu
Final amânat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4030_a_5355]
-
Emil. Pentru ca, la final, cele două texte să își găsească, explicit, un sens împreună. La aniversarea lui, tânărul primește de la Emil un pachet. În pachet găsește două caiete: „Unul era plin de sute de pagini cu rânduri mărunte, ordonate, în cerneală neagră. Altul era neatins. E vorba de caietul ăsta, în care, de un an și ceva, am înșirat de-a valma cuvinte și am amestecat povești, în care am spus doar ce mi s-a năzărit și în care am
Bufnițele copilăriei by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4049_a_5374]
-
-l imobilizează cu mâinile la spate. Între timp, în încăpere, își fac apariția doi infirmieri. Pacientul e predat în mâinile acestora cu instrucțiuni precise din partea doctorului. O bucată de hârtie din gazetă s-a lipit de cerul gurii poetului. Gustul cernelii îl amețește. Întrevede, ca prin vis, încăperea redacției din strada Regală și colțul de masă unde obișnuia să facă corecturile înainte ca băiatul să alerge în tipografie cu manuscriptul. În semiobscuritatea și fumul gros din încăpere se aude o voce
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
colegilor, singura autentică fiind a mea. Carnetul a rămas astfel curat și neted ca în ziua dintîi și a fost evidențiat pe universitate pentru ținuta lui exemplară. De mirare, totuși, că n-a iscat suspiciuni: iscăliturile, fără excepție, foloseau o cerneală unică, Pelikan neagră 4001, cu care scriu și în clipa de față. Dar șefii de la sindicat n-aveau atîta discernămînt încît să surprindă evidența făcăturii, ca să nu spun ironia ei ascunsă. Tot pe atunci, în 1969, soția mea făcuse cerere
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
La fereastră. Scoate-ți țepii din retină Ca să-l vezi cum o să vină Din oglindă, ceremonios, cu zâmbetul pe dos, Pragmatic, arhitectural, cu garoafa ta La butonieră. Meliferă. Nu te panica, Nu ești o himeră! Drepturile tale Sunt scrise cu cerneală simpatică de martir Pe hârtie milimetrică, se mai văd la microscop urme Himerice de horoscop. O să-ți dea Ciocolată și pensie alimentară, O să-ți strivească păduchii Cu unghiile lui de 24 de karate Și-o să aibă atâta dreptate încât religia
Simona Dancilă by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Imaginative/10146_a_11471]
-
lui Calipso, flancat de hîrcele a doi arhimandriți, ocupă astăzi locul central în expoziția din catacombe; este omagiul pe care viața îl aduce literaturii, întrucît, neconsemnată de Negruzzi, povestea fetei s-ar fi uitat. Pe osul frontal stă scris cu cerneală sepia, în litere chirilice: "Calipso fecioara". C. Negruzzi îl pomenește în treacăt pe doctorul Franz-Joseph Gall (1758-1828), fondatorul frenologiei, doctrină potrivit căreia facultățile intelectuale ar putea fi deduse din conformația craniului. De aici și expresia figurată "bosă" (literal: protuberanță) cu
TCC by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10353_a_11678]
-
o găsești uscată, goală, sau o afli cu un mîl albastru-n ea de-ți vine să-i înghiți dopul și să rupi eticheta cu dinții!), înfundarea în hîrtie ca într-un cerceaf proaspăt, afinat spre plăcere și tolonire deplină (cerneala îmbibă țesutul " nu se reliefează-n șolduri deasupra colii, ca pe un pat, a la Boucher!, cuvîntul are sîni evidenți, buricul e scobit ca lumea.. .). Deci " ce mai tura-vura, pixul deține deliciile lui, m-aș hazarda chiar să spun: desfrîul
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
nostru, în cunoștință de cauză, este că acest lucru nu se poate realiza prin reducerea înălțimii, dar nici prin dărîmarea din temelii a sălii, lucru care, ce-i drept, ar da satisfacție celor ce au sacrificat întru aceasta tone de cerneală - pentru bunul motiv că pe traseul spre Rîpă se interpun alte și alte clădiri particulare, mai înalte decît sala. Dar oare tot nu ne dăm seama că aserțiunea testamentară a Poetului este o simplă metaforă și nimic mai mult?! O
Puncte de vedere - Lucian Blaga și o biată sală de Sport... by Lidia Lazu () [Corola-journal/Imaginative/10352_a_11677]
-
zări, curate dar pripite Iar visul nostru asiăzi îl dezbracă. Era frumos când te știam alături În gând mi te ascunzi sau te pitești. Nu-ți voi uita, atingerea, sărutul Chiar daca-i râs și-acuma tu glumești. Eu am vărsat cerneala peste rânduri Iar ce e-n jur acum este cenușă. Se lasă amintirea peste gânduri Și sigur nu mai sunt a ta păpușă. Trecutul ne tot cere armistițiu Ar vrea să aibe tot din ce-a pierdut. Iar pentru-aceasta
NEGLIJENȚA CLIPEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373704_a_375033]
-
în Rai petalele-fecioară nu simt ce eu îndur și-n al luminii zâmbet, pios, mai poți să stai pictând linia vieții cu tâmpă îndrăzneală și din creionu-mi darnic să iei a vieții mină cuvintele de aur să scoți dintr-o cerneală kalokagathi(a*)-ind un sens, nu-o pantomimă Pentru a-ți păstra a ta ființă, în liniște, îndeplinește-ți o dorință *kalokagathia (gr. kalos, „frumos”, si agathos, „bun”, „virtuos”) - idealul armonizării virtuților morale cu frumusețea fizică. Sonnet 16 Shakespeare But
SONET 16 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384701_a_386030]
-
și singură-s mereu În toamna ruginie de verde părăsita, Sufletul meu plânge și râde dragul meu În zborul meu spre cer cu aripa rănită. Cu lacrima de dor, îmi spăl al meu suflet Pe pagini de timp cu albastră cerneală, Speranțe creionez în versuri cu al meu zâmbet Iubirea mea cu tine într-o toamnă banală. Valentina Geambașu 10.11.2015 Referință Bibliografica: ÎNTR-O LACRIMA DE TOAMNĂ / Valentina Geambașu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1776, Anul V, 11
INTR-O LACRIMĂ DE TOAMNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384724_a_386053]
-
mesei, apoi desenă o pojghiță subțire la suprafața apei din paharul de pe colț. Trecând sfoara groasă prin orificii, urmări cum i se prelinge o lacrimă de pe vârful nasului, direct pe ștampila unității, care colora prima filă a dosarului proaspăt legat. Cerneala se desfăcu din cercul perfect imprimat și se întinse, înfoind țesătura hârtiei. În curând, ștampila va fi pusă în apropierea numelui său, care va fi asociat marilor nume ale instituției. În curând... În Arhivă, puteai pierde ușor noțiunea timpului. Dimineața
ARHIVARUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384733_a_386062]
-
potecile vremurilor Tu să mă culci pe brațe ! Răstignită-n răscruci de cuvinte și în patimi de iarbă verde Umbrită de păcatul așteptărilor lungi că niște hoarde de huni Tu să mă culci pe brațe! Să nu mă rătăcești în cernelurile cuvintelor nespuse Să nu mă uiți nepromisă , neiubită, netroienită de fior Tu să m-aștepți să uit! Să mă ridic dintre coamele adormitelor zăpezi Să mă scutur de boala amintirilor, de amânările inimii Tu să m-aștepți să uit! Să
ŞI SĂ MĂ IUBEŞTI ! de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384781_a_386110]
-
în lavă. Drumețule, sunt prizonieră în iubire, o simt arzând de neîmplinire clocotește în noi năvalnică mânie privim apusul cu nostalgie. DRUMEȚULE.... V. Drumețule, ascultă cum cântă marea vine și duce departe scrisoarea se va rătăci unde se despică zarea, cerneala își va pierde culoarea... Drumețule, vei rătăci adresa mea, nu vei ști niciodată unde mă voi afla, speranța va muri odată cu ea, de supărare, vântul lacrimi va sufla... Drumețule, prea repede trec clipele, ești vis feeric pe ale mele gene
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]