3,977 matches
-
periferic. Căile eferente sunt reprezentate de fibrele parasimpatice din trunchiul vagului și elementele nervoase ale simpaticului toraco-lombar (fig. 72). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal și prin intermediul acestuia afectează funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată de binecunoscuta tahicardie și hipertensiune tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare. Fibrele vagale de origine bulbară din vecinătatea nucleului ambiguu, fac sinapsă ganglionară cu celulele nervoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
numărul de hematii scăzând, viteza de circulație a sângelui crește ca urmare a reducerii vâscozității, iar presiunea sanguină are tendință la scădere. În anumite teritorii (piele, mușchi, rinichi, inimă), eferențele simpatice acționează în sens dilatator prin intermediul acetilcolinei (simpaticul colinergic). Simpaticul cervical, de exemplu, trimite impulsuri vasodilatatoare atât la vasele coronare, cât și la mucoasa bucală și narine. Glandele sudoripare sunt, de asemenea, inervate de fibre simpatice colinergice, a căror stimulare duce la formare de bradikinină, puternic vasodilatatoare. După rezerpină sau guanetidină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
trunchiul vagului și, mai ales, de elementele nervoase ale simpaticului toraco-lombar (fig. 81). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal al inimii și, prin intermediul acestuia, influențează negativ debitul cardiac și funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată, de altfel, de tahicardie și de hipertensiune arterială tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare cefalice, iar parasimpaticul sacrat influențează în sens vasodilatator doar sfera pelvină. În
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de teritoriul asupra căruia acționează. La nivelul arterelor, mai exact al arteriolelor aparținând circulației generale, simpaticul este vasoconstrictor. Una din primele dovezi experimentale privind influența sistemului nervos simpatico-adrenergic asupra vaselor a fost adusă de CI. Bernard (1852), care, secționând simpaticul cervical la iepure, a obținut vasodilatație și creșterea temperaturii urechii de partea respectivă; prin excitarea capătului periferic al acestuia, a produs efecte contrarii de tip vasoconstrictor. În anumite teritorii vasculare (mușchi striat, inimă, creier), descărcările eferente simpatice acționează în sens dilatator
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
până la glanda parotidă; b) fibrele simpatice (adrenergice), ce pleacă din măduva cervico-dorsală, de la nivelul segmentelor D1-D2 din coarnele laterale. Părăsesc măduva prin rădăcinile anterioare și, pe calea ramurilor comunicante albe, ajung în lanțul ganglionar simpatic, unde fac sinapsa în ganglionul cervical superior. Fibrele postganglionare urmează traiectul ramurii comunicante cenușii și trec fie în nervii micști, fie pătrund în glandă odată cu arterele; • glandele submaxilară și sublinguală: a) fibrele parasimpatice, ce pornesc din nucleul salivar superior situat în protuberantă, urmează apoi calea nervului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în ganglionul sublingual, în cazul celor care inervează glanda sublinguală; b) fibrele simpatice, ce ies din măduvă prin rădăcinile anterioare ale segmentelor D1-D6, urmează calea simpatică a ramurilor comunicante albe și ajung în lanțul ganglionar simpatic, făcând sinapsa în ganglionul cervical superior, de unde pătrund în glandă odată cu ramificațiile arterelor; • glandele parietale (din obraji, buze, bolta palatină, peretele faringian) primesc inervația secretoare de la nervul glosofaringian. Pe plan funcțional, cele două sisteme de inervație (colinergic și adrenergic) se completează. Astfel, excitarea corzii timpanului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la nervul glosofaringian. Pe plan funcțional, cele două sisteme de inervație (colinergic și adrenergic) se completează. Astfel, excitarea corzii timpanului dă un răspuns salivar prompt, cu o salivă abundentă, fluidă, lăsând o cantitate mică de reziduu uscat; excitarea cordonului simpatic cervical determină apariția tardivă a unei salive în cantitate mică, mai vâscoasă și mai bogată în constituenți organici. De aceea, salivația fiziologică trebuie considerată ca rezultanta efectelor concertate ale celor două inervații, nu în sens antagonist, ci complementar. Substanțele parasimpatomimetice (acetilcolina
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este reprezentată de fibrele parasimpatice ale corzii timpanului pentru glandele submaxilară și sublinguală și ale auriculo-temporalului în cazul parotidei. Filetele adrenergice provin din coloana intermedio-laterală a măduvei dorsale superioare prin rădăcinile anterioare ale D1-D6. Acestea se articulează sinaptic în ganglionul cervical superior pentru ca apoi să se distribuie parenchimului glandular pe calea plexurilor perivasculare. Făcând excepție de la antagonismul simpatico-parasimpatic clasic, cele două căi eferente se completează, activând secreția reflexă salivară. Aceasta se adaptează calitativ și cantitativ după circumstanțe și diverșii factori declanșatori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bob de mazăre la om, situată central între emisferele cerebrale pe peretele postero-superior al ventriculului III. Transformată în timpul dezvoltării filogenetice din organ fotoreceptor (al treilea ochi) în formațiune neurosecretoare, pineala este inervată în mod predominent de fibrele simpatice ale ganglionului cervical superior. O inervație parasimpatică derivată de la ganglionii otic și sfenopalatin este. de asemenea, prezentă. Inervația glandei pineale deși pare a fi exclusiv vegetativă, prezintă conexiuni nervoase cu formațiunile diencefalice, rinencefalice și mezencefalice învecinate (fig. 148). Acestea fac posibilă participarea pinealei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin noradrenalina eliberată, procesele de formare și eliberare a melatoninei. Integritatea inervației simpatice constituie de altfel condiția obligatorie a producerii variațiilor nictemerale ale serotoninei și melatoninei din epifiză. Simpatectomia chimică, provocată de 6-hidroxidopamină sau reserpină, produce, ca și gangliotomia simpatică cervicală bilaterală, o veritabilă pinealectomie funcțională, datorită spolierii de noradrenalină a terminațiilor simpatice epifizare. Ca principal mediator simpatic, noradrenalina stimulează activitatea N-acetil transferazei, favorizând transformarea serotoninei în N-acetilserotonină și melatonină. În cursul nopții, conținutul în noradrenalină al terminațiilor simpatico-epifizare crește
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pupilară este comandată de inervația simpatică reprezentată de centrul hipotalamic Karplus și Kreidl din planșeul ventriculului III și căile descendente pontobulbare și intermediolaterale până la centrul ciliospiral a lui Budge (C8-D1). Fibrele simpatice părăsesc măduva prin ramurile comunicante albe, traversând ganglionul cervical superior pentru a ajunge prin nervii ciliari la mușchiul pupilodilatator. Mediația chimică a miozei și midriazei se realizează prin acetilcolină în cazul căii parasimpatice și, respectiv, prin noradrenalină în cazul inervației simpatice. De menționat capacitatea irisului de a sintetiza prostaglandine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
oculomotor comun (nervul III) la ganglionul ciliar și prin nervii ciliari scurți, la zona circulară a mușchiului ciliar. Atropina blochează acomodația proximală, iar ezerina o prelungește. Calea eferentă a acomodației distale este simpatică cu punct de plecare hipotalamic prin simpaticul cervical, plexul pericarotidian, ganglionul Gasser, ramul oftalmic al trigemenului și nervii ciliari lungi spre zona radială a mușchiului ciliar. Receptorul este de tip 2-adrenergic. iar mediatorul chimic noradrenalina. II.11. REGLĂRI NEUROVEGETATIVE ÎN EFORT Ion HAULICĂ Deși o mare parte din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pierderea reflexului ciliospinal și conjunctivă congestionată. A fost descris în 1869 de către Johann Horner, un oftalmolog elvețian și se datorează unei multitudini de cauze, dintre care unele foarte severe, precum sindromul Pancoast. Printre cauze se numără sindromul medular lateral, traumele cervicale, tumori, neurofibromatoză, gușile, anevrism disecant de aortă, paralizie Déjerine-Klumpke (elongație de plex brahial) etc. Sindromul se datorează unei activități simpatice deficitare pe hemifaciesul respectiv, de cauze multiple: -leziuni ale neuronului de ordin I → leziuni centrale ce implică calea hipotalamospinală (transecție
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gușile, anevrism disecant de aortă, paralizie Déjerine-Klumpke (elongație de plex brahial) etc. Sindromul se datorează unei activități simpatice deficitare pe hemifaciesul respectiv, de cauze multiple: -leziuni ale neuronului de ordin I → leziuni centrale ce implică calea hipotalamospinală (transecție de măduvă cervicală) -leziuni ale neuronului de ordin II → leziuni preganglionare (ex., compresiuni) ale lanțului simpatic paravertebral printr-o tumoare de vecinătate -leziuni ale neuronului de ordin III → leziuni postganglionare la nivelul carotidei interne (ex., tumori de sinus cavernos). Dacă un pacient are
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nu prezintă simptomatologie satelită de tip greață, vărsături, paloare sau diaforeză. Hipotensiunea ortostatică este cronică și persistentă, în vreme ce sincopele vasodepresorii sunt episoade acute paroxistice și autolimitante. Printre alte manifestări se pot număra astenia generalizată, „tăierea picioarelor”, tulburări vizuale sau dureri cervicale. Pierderea cunoștinței este graduală, rareori bruscă. De obicei, acești pacienți se acomodează cu scăderi majore ale presiunii arteriale (40-50 mmHg uneori), probabil datorită adaptării la limită a circulației cerebrale (Stead și Ebert, 1941). Cea mai mare parte a cazurilor nu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mic examen intern, spuse Butoiaș. Tonul Îi era destul de rigid, dar, când se Întoarse să se uite la el, văzu că avea colțurile gurii ușor Întoarse a zâmbet. Ea se simțea pe cale de a face o glumă răutăcioasă despre partea cervicală a uterului ei, dar se răzgândi. —OK, zise ea. Se uita acum din nou Înspre tavan, Întorcându-se la jocul ei de cuvinte. Iată și pocnetul mănușilor de cauciuc. Îi simți degetele Înăuntrul ei. Chiar dacă o avertizase cu privire la ceea ce urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
de toate posturile de televiziune, de ne cad capetele pe covor direct din Sony-ul plat cu diagonala mare. În Evul Mediu nu era plasmă, cetățenii se duceau În piață pentru spectacol, pe urmă povesteau nepoților cum s-a sfărîmat vertebra cervicală pînă la mărul lui Adam, În varianta antică nici nu se mai povestea, deoarece În amfiteatre intra Întregul oraș ca să se distreze privind cum sunt mîncați de vii oamenii de lei. Încă nu se inventase țeapa, nu doar mai ieftină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de morfologie În plus în: Endoftalmită Stafilococi coagulazo-negativi, Candida albicans, Fusarium spp., Aspergillus spp. Bacillus cereus Keratită Staphylococcus epidermidis, Fusarium spp., Aspergillus spp. Celulita orbitală Mucorales, Aspergillus spp. Infecții la gravide - membrane rupte >12 ore Streptococcus agalactiae secreție canal cervical Listeria monocytogenes Haemophilus influenzae Escherichia coli (cu creștere predominantă) Infecții cu transmitere sexuală (urină primul jet, secreție uretrală, secreție canal cervical) Chlamydia trachomatis prin NAAT Neisseria gonorrhoeae prin NAAT sau cultivare Mycoplasma genitalis prin NAAT Trichomonas vaginalis - examen microscopic sau
ORDIN nr. 465 din 25 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300540]
-
spp., Aspergillus spp. Celulita orbitală Mucorales, Aspergillus spp. Infecții la gravide - membrane rupte >12 ore Streptococcus agalactiae secreție canal cervical Listeria monocytogenes Haemophilus influenzae Escherichia coli (cu creștere predominantă) Infecții cu transmitere sexuală (urină primul jet, secreție uretrală, secreție canal cervical) Chlamydia trachomatis prin NAAT Neisseria gonorrhoeae prin NAAT sau cultivare Mycoplasma genitalis prin NAAT Trichomonas vaginalis - examen microscopic sau cultivare Prostatită Bacterii din ordinul Enterobacterales secreție prostatică Pseudomonas aeruginosa Staphylococcus aureus Enterococcus faecalis/Enterococcus faecium Neisseria gonorrhoeae Infecții genitale Trichomonas vaginalis
ORDIN nr. 465 din 25 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300540]
-
-mese copioase (mai ales la pacienții cu ulcer gastro-duodenal, colecistită cronică, hernie hiatală), -fumat, -expunere la frig, vânt, -raport sexual. Durerea poate iradia în: -umărul stâng și membrului superior stâng (tipic), -mandibulă, -epigastru, -membrul superior drept (mai rar), -interscapulovertebral, -regiunea cervicală. Precauții pre-anestezice -• asigurărea analgeziei optime preanestezie, -• realizarea anxiolizei cu 30 minute - o oră înaintea anesteziei, prin administrarea unui comprimat de 7,5 mg Dormicum (Midazolam). Precauții legate de anestezia locală: -•asocierea la soluția anestezică locală de vasoconstrictori în concentrație de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
febră, frisoane, inapetență, astenie, scădere ponderală. Simptome respiratorii: tuse, junghi toracic și alte manifestări respiratorii. Tuberculoza extrapulmonară apare cu o frecvență de 40-80% și crește cu severitatea imunodepresiei. Boală diseminată cu bacteriemie prezentă în 20-40% din cazuri. Limfadenita tuberculoasă: ganglionii cervicali, supraclaviculari, axilari, intratoracici și intraabdominali. Tuberculoza ganglionară are o mare tendință către cazeificare și poate predispune la formarea de abcese, fistule și localizări neobișnuite ale infecției. Afectarea SNC apare în 5-10% din cazurile de tuberculoză la seropoziții, sub formă de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
o manifestare a recurenței infecției cu virusul HSV 1. Semnele și simptomele se pot extinde pe o perioadă de maxim două săptămâni și includ următoarele: febră, dureri musculare, stare de indispoziție generală, mărirea de volum a ganglionilor limfatici din regiunea cervicală și chiar dificultate la înghițirea alimentelor (disfagie). Leziunile caracteristice se pot dipune la nivelul gingiilor, al limbei, buzelor, în regiunea palatului dur, în regiunea palatului moale sau în regiunea tegumentului facial. Dacă infecția se localizează la nivelul faringelui, examenul clinic
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ai căilor aeriene superioare. Deficiențele de răspuns ale mușchilor de la acest nivel sau necoordonările între aceștia și activitatea diafragmului predispun la colapsul căilor aeriene superioare. Deși polineuropatia locală este un important element contributiv al hipotoniei faringiene, examinarea neurologică la nivel cervical nu a intrat încă în bilanțul de rutină al bolnavilor cu apnee de somn. Refluxul gastro-esofagian este determinat de creșterea presiunii transdiafrag-matice odată cu creșterea presiunii întratoracice generată de sindromul de apnee obstructivă în somn. Modificările frecvente ale presiunii transdiafragmatice afectează
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pot apare. Desigur rata complicațiilor poate fi mai mare În endoscopia intervențională. Pentru medic cunoașterea limitelor endoscopiei este absolut obligatorie, ceea ce-l va Împiedica să abordeze situații asimilate ca și contraindicații cum ar fi; instabilitate cardiovasculară, disfuncțiile respiratorii, afectarea coloanei cervicale, deteriorarea statusului neurologic, suspiciune de perforație intestinală, diateze hemoragice, hemoragie masivă. Din punct de vedere etic și În gastroenterologia pediatrică trebuie respectate cele patru principii de bază care guvernează relația medic-pacient. Astfel: autonomia În sensul respectului opțiunii pacientului; non vătămarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
este aceast] cerinț] una rezonabil]? Relațiile sexuale de tip heterosexual nu sunt biologic necesare pentru supraviețuirea său s]n]tatea fizic] a femeilor sau a b]rbaților. Din contr], femeile celibatare sau lesbienele sunt mai puțin vulnerabile fâț] de cancerul cervical, SIDA și alte boli cu transmitere sexual]. Nu este evident] nici necesitatea relațiilor sexuale pentru s]n]tatea psihologic] a femeilor sau a b]rbaților, ins] opinia contrar] este larg r]spândit]. În orice caz, sexul este considerat de c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]