800 matches
-
petrecea în jurul său. Inteligența lui mă covârșea de multe ori, constatam cu precizie, oricâte indulgențe aș fi avut pentru mine, că are memorie mai bună, că sesizează mai ușor, logica e mai exactă. Lectura lui îmi apărea, oricât aș fi cetit și eu, prodigioasă, și totuși, cu deplină bucurie, constatam în discuțiile noastre despre viață că-i conduc gândurile în voie, că-l pot minți oricând, că eu știam în orice clipă exact tot ceea ce se petrecea într-însul (nu idei
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
lui Rémy de Gourmont constituie unele din lecturile (și modelele) preferate ale majorității tinerilor adepți ai «curentului nou»”, dar și pentru filozofia lui Bergson sau J.M. Guyau, despre care scriu comentarii prolix-metaforizante („H. Bergson și arta“, nr. 1, pp. 7-9, „Cetind «Versurile unui filozof»”, nr. 2). Referințe utile și la Dorina Grăsoiu și Emil Manu. Nu poemele publicate - unele, se pare, colective -, pastișe minulesciano-argheziene veleitare, monstruoase sub aspect estetic, interesează aici, cît rubricile de note intitulate programatic „Frondări“. Ele conțin, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se imită. Clădirile americane, cu douăzeci și cinci de etaje, ne sînt îndemn pentru construcția literară. De ce blestemul veacurilor, de ce blestemul locului pe grafomania noastră juvenilă?”. Privind cu melancolie la „noblețea intelectuală” a apusenilor, autorul bovarizează patriotic în marginea frustrărilor periferice: „Noi cetim însă în trofeele lor triste și ne prinde o patriotică mîhnire!”, deplîngînd minoratul lingvistic la care inexistența unui „imperialism” politic (și, prin extensie, cultural) ne-a condamnat: „Pentru gînditorul adevărat care vrea să participe la viața intelectuală a secolului, limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
spre conservare altora, celor ce se vor mîndri cu patriotismul superior al lui Renan, de-abia începe. (...)Vom fi slăviții și sfinții secolelor următoare. Și scriitorul patriotismului de atuncea, care va privi criptele noastre cu ochi reci și le va ceti cu vorbe cumpănite, nesocotind glorioasa țărînă, are să împrumute, desigur, ca și cel de azi, pus în fața legendelor de pînă acum, învinuirea de înstrăinător și blestemător, din partea unor contimporani stupizi, stupizi ca toți contimporanii (sic!)”. Numeroase însemnări din Contimporanul, îndeosebi cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
obiecțiilor și propunerile lui Șerban Cioculescu din Adevărul, 1 decembrie 1928 - „eclectismul” comprehensiv ce a stat la baza alcătuirii Antologiei poeților de azi, invocînd exemplul chiar al celor două volume de la „Saggitaire Krà”: „Antologia «Nouei poezii franceze» de la Sagittaire? Dar cetiți prefața așa de plină de rezerve și de bun-simț, criteriul care vrea să urmărească reconstituirea «spiritului modern» în lirica franceză («dacă un cetitor ne-ar întreba de ce nu este modern cutare poem, am tăcea chitic»), cercetați apoi autorii cari pornesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe această temă și afirma cu convingere și mândrie că Victor avea să ajungă ceea ce merita: un matematician de înaltă clasă. Adică, frate, tu-i aplici băiatului zicala lui Creangă: dacă e cal, să tragă și, dacă e popă, să cetească! spuse Norica îngăduitor. Și tu, care la început ai crezut că elevul ăsta al tău nu se pricepe să extragă nici măcar o rădăcină pătrată!... Ce zici tu de Creangă e altă poveste! i-o întoarse Sever cu un aer grav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sau dacă n-o va spune, Pădurile și luna vor face-o de minune. Ba ele vor întrece de-apururi pe-autori Ce-au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori. O capete pripite, în colbul trist al școlii, Cetiți în foliante ce roase sunt de molii Și viața, frumuseța, al patimei nesaț Nu din viața însăși - din cărți le învățați. În capetele voastre, de semne multe sume, Din mii de mii de vorbe consist-a voastră lume. Ca o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pedepsi odrasla Își privi copilul și văzându-l supărat Îl Întrebă din priviri: Victor Întrebă imediat: Ce ți-a făcut mânzule, te-a bătut, te-a Înjurat, ce ți-a zis?! Eu l-am mâniat tare pentru că nu știu să cetesc jornalu’ și a zis că ordonă să mă nveți! Acu’! Victor, În pofida multor Întrebări și Îndoieli În legătură cu cele spuse de tatăl său și intuind rușinea trasă și interesul băiatului său spuse: Așa a spus?! Dar tu vrei să Înveți literele
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
că ordonă să mă nveți! Acu’! Victor, În pofida multor Întrebări și Îndoieli În legătură cu cele spuse de tatăl său și intuind rușinea trasă și interesul băiatului său spuse: Așa a spus?! Dar tu vrei să Înveți literele mici? Vreau să-i cetesc bunicului și cât o costat palatu’ și câți bani a dat ... mu... muncitorimea pe el! Chiar așa să fie?! Își spuse Victor și zise cam fără Încredere: Bine, mânzule! Scrie toate literele mari pe „un caiet”, cât poți mai corect
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fruntea de nădușeală, îi întinse un plic sigilat, zicându-i: Îț‟ aduc o depeșă, măi! Anton a rămas înțepenit, așa cum l-a prins vremea. Inima îi bătea în piept ca la o pasăre speriată.... degetele îi tremurau, iar când o ceti, fața i se albi ca varul. Bătrânul poștaș observă, și ca să rupă tăcerea care căzuse între ei, ca un trăsnet, continuă. - Di az‟ dimineață, din zori, am tot împarțât „bucurii“ de‟aestea în toată comuna, da‟ mai am distuli, ioti
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
le-au miluit cu moșii i țigani, și bucate, cât și svintei biserici de la vamă (Sfântul Lazăr) i-au dat loc, danie cu ispisoc din locul domnesc al vămii”... După această încrengătură de dovezi, spune vodă: “Deci... după ce s-au cetit acest hrisov... cu iscălitura și pecete răpăosatului Matei Ghica v(oie)vod,... și s-au aflat protocălit (semnat) de răpăosatul Radul Racoviță vel logofăt, părintele dum(isale) păh(ărnicesei) Ilincăi, scriind... că locul bisericii Sfântului Lazăr este din locul domnesc
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că m-am speriat, mă simt, cum să-ți spun, ca un infractor prins asupra faptului. Am auzit că s-au dat amenzi mari. — Iete, sula, păi ce să facem, dacă-i Întunerec, să ne băgăm deștele-n ochi? Da, cetește mai bine ce scrie pă cutia asta să-mi spui și mie cum să fac laptele pentru Dănuțu nostru, mînca-l-ar mamaia să-l mănînce, că uite mi l-a adus cumătru de la nepoată-mea și-acu l-am trimis pîn-la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
în experiența ta aceste documente nu și-au făcut loc, înseamnă că ești dușmanul poporului. În această lume a posibilităților, prin Fridman, totul devenea imposibil. În adevăr, el răsturnase scara de valori. Odată, la cenaclu, o fată bucălată ne-a cetit niște versuri triste. Popescu o repezi: - Ce-ți trebuie, tovarășa, durere? Nu vezi cît de roșie ești în obraji? În schimb avu mare succes un prozator - mierosul din cenaclu - care prezenta un caz de conștiință în transformare. Eroul, un elev
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
face amor în gura celor care rîdeau. * Tîrziu în noapte, ieșii din cramă aburit. Cerul era senin iar lunca plină de mister. La umbra gardului, îmbrățișată strîns, se frămînta o pereche pe care am recunoscut-o. Autorul și cei care cetiseră poezia au fost condamnați la cîte zece ani. Invidioasă, Emilia îmi povestea că Patricia se laudă că asistentul o iubește foarte tare pentru că a găsit-o fără prihană. Nu după multă vreme el își părăsi nevasta și copilul, dar nu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
hîrtiilor și mai ales praful. De pe acoperiș miorlăia un motan. Tolănit pe trotuar, un cățel mă privi castaniu și moale, nehotărît dacă să se ferească din cale au ba. Cu labe vinete ca niște pătlăgele, un pensionar chel în papuci cetea gazeta în portiță. Secondat de pisoi, pictorul curăța copacii. Cotcodăcind exagerat, în portiță mă întîmpină un cocoșel cu creasta roșie. - Îndrăznește, strigă Goilav lăsînd din mînă peria de sîrmă. Scărpina la mustăți motanul care, plin de sfială, își crăpase ochii
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Valahia și Moldova, p e la orele trei după miezul nopții, pornesc mai departe. Dar cum la trecerea Milcovului, care era granița dintre cele două țări, funcționarul de frontieră dormea, iar soldații de pază nu știa u „nici scrie, nici ceti”, trebuiră să aștepte până se sculă func țion arul, adică până „aproape de răsăritul soarelui.” Așa că, pe la 5 după amiază ajunseră la Bârlad, cinci poște depărtare de Focșani. Găzduiră la un han confortabil. „Orașul, ca mai toate târgurile moldovenești, este așezat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe Vodă, orișicum și când s-o chema el. „Pe cînd, ce ne-a lăsat Ceaușescu, cine poate face un inventar?” scrie același Neacșu, directoriul Europei, cu tâmpla neagră și inima străpungită de singurătate. L-a iubit mult pe Ceaușescu, cetim: „marele patriot constructor neobosit de școli, uzine, case, metrouri, canale, hidrocentrale”, zău, așa scrie, iară eu, ca cronicar, neavând voie să trebuințez Îngiurătura ori să scoț șpanga, doară oftez. C-a rădicat capu’ ca și ceilalți, Neacșu, vrea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cinstită plecăciune, jupânița scrie dulce ca o anemoană, de să sparie ochiu’. Că cu ceia voroavă a ei, roada tuturor bunătățurilor și Învățăturilor cuprinzându-o, au dășteptat viața oamenilor către giudecățile zilei a le tixi. Mai Întîiu le tixește ea, cetim: „Marin Preda a murit axfixiat de nule Îi intraseră pe gît cu scop precis de a-l sufoca prin vărsătură”, „Laurențiu Ulici are ochi urduroși de javră rănită”, cineva arată un „zîmbet subaltern de scatofag”, apar „sugaci descompuși”, „ministrul turcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de oameni den popor din toată lumea. Și-i porăclește numele la mulți În toate chipurile, fiindu măiastră la meșteșugu condeiului de râde lumea de ea, că arată ca Neacșu dă abia se răcunoaște viața oamenilor ca dumneaei de dobitoace, mai cetim: „iepuri scopiți”, „jigodii tăvălite”, „mers furișat de libarcă-n alergare”, „muiere cu cap de cărăbuș Îmbrobodit” (!) și altele precum la fel cu acestea. Toba de tinichea sună mai tare decît oricînd. Primește, dar, iubite cetitoriule, și această a noastră osteneală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cap de cărăbuș Îmbrobodit” (!) și altele precum la fel cu acestea. Toba de tinichea sună mai tare decît oricînd. Primește, dar, iubite cetitoriule, și această a noastră osteneală, pre lângă care, rog pe Dumnezeu, să-ți dăruiască cuget bun să cetești cu Îndemnare, a noastră trudă neuitându-o pururea. Amin. COLET CU CAP DE FEMEIE E sîmbătă, plouă mărunt, „mîinile tale sînt mai micuțe decît ploaia” (E. E. Cumings) și-ți vine să arunci pe cineva pe fereastră. „Era o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
prin cameră masca africană și tună, ar mai fi o problemă, zice, cu Împărțirea acestui sfînt pămînt pe care n-o să-l Împărțim niciodată cu ungurii, că nu-s blajini. În paginile din mijloc, un instructiv interviu cu Ion Coja. Cetim: „În momentul de față ungurii vor un fel de reînviere a Imperiului Habsburgic. Dar nu trebuie uitat că acest imperiu s-a spulberat datorită fanfaronadei, obrăzniciei și răutății ungurești”. A pus degetul pe rana imperiului, domn’ profesor, stă cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
luni, ca un adevărat ministru de externe, că n-avem nevoie de monarhie, uite, nici Belgia n-are. Cel mai trist articol din Săptămîna se cheamă „Vata noastră unde e?” De la Nistru pîn’ la Tisa, vata noastră dusu-ni-s-a. În Socialistul cetim ceva În sfîrșit mai altfel din punct de vedere zoologic: „Vă Îngrășați ca niște căpușe din sudoarea poporului”. Să precizăm Însă că acarianul din genul ixodes se hrănește numai cu sînge, apoi trebuie spus că sudoarea poporului, oricît de Îmbelșugată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ochii tatălui. ― Ți-am adus ceva de citit, Allan, vorbi inginerul repede, ca să curme scena. Fiica mea a ales Out of the East a lui Lafcadio Hearn. Dar acum e prea târziu ca să-ți mai citească. ― N-am să pot ceti deloc, babà, vorbi Maitreyi. Englezeasca mea e incomprehensibilă (spuse cuvântul acesta cu o vădită grijă de pronunție și accent). ― Dar, Allan, nu mi-ai spus nimic despre iubita ta, reveni Geurtie, nemulțumită că intervenția ei n-a corespuns așteptărilor. ― Oh
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
povestea Scufiței Roșii sau a principesei adormite, sau a comorii fermecate. Aș fi vrut să știu o poveste minunată, cu aventuri și complicații multe, care să-i placă și Maitreyiei. Să fie, în sfârșit, demnă de un tânăr inteligent și cetit; să fie originală, impresionantă, simbolică. Și nu-mi 'trecea prin minte nici o astfel de poveste simbolică. ― Spune-mi o poveste cu un pom, vorbi Chabù, privindu-și sora ca să înțeleagă dacă se exprimase bine. Mă gândii că aș putea improviza
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
descoperirea aceasta nu trebuie pierdută, și, pretextând că mă duc să fumez o pipă, mă coborâi în odaia mea. Închisei ușa cu bara și scrisei în jurnal: "Prima discuție cu Maitreyi. De remarcat primitivismul gândirii ei. Un copil care a cetit prea multe. Astăzi, pe terasă, o întîmplare penibilă cu povestitul. Sunt incapabil să spun povești; probabil, jena mea de tot ceea ce e inocent și naiv. Revelația a fost Chabù, un suflet panteist. Nu face deosebire dintre sentimentele ei și ale
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]