742 matches
-
să stai în sfătuire,/ Să nu dai omului ticnă/ Ca să doarmă în odihnă”3). Eminescu nu-i imprimă un înțeles diferit față de cele existente: „La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu?/ Ce cauți la barbarul sub streșina-i de cetini?” 4) Dar, ca și alte cuvinte, „barbar” iese la suprafață și-i folosit tot mai insistent spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, „secol de progres și industrie”, cum îl definea, sarcastic, Macedonski. Scris sau rostit, el apare din ce în ce mai mult ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Reproduceți-le încă odată. Orice om cu o sensibilitate firească, normală va „vedea ” un splendid peisaj de munte (imagini vizuale), va „auzi” foșnetul pădurii montane și sunetele pe care le fac oile în mișcare (imagini auditive), „va percepe” miosul de cetină și de iarbă (imagini olfactive), „va resimți” Ț ca și când ar merge cu picioarele goale Ț roua așezată pe iarbă (imagini tactile), va realiza cum se mișcă turmele de oi, dar și poza statică, imuabilă, de neclintit a muntelui (imagini motorii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
un brad fosforescent" 318. În mentalitatea populară românească, bradul are o triplă semnificație, fiind arbore cosmic, arbore ceresc și arbore al vieții: "Sus în vârful muntelui / crește bradu´ brazilor, / de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile și riturile de trecere ale poporului român; ca "arbore de naștere" reprezintă "înfrățirea simbolică între noul născut și un brăduț" ("pe fruntea brăduțului (scrisu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau "copăcel, copăcel", "ca să crească și să stea ca un copăcel, drept în picioare" 326. b. Nunta Bradul nupțial, prin permanența sa, ocrotește viața nou întemeiată prin unirea mirilor. Asfel, casa mirelui și casa miresei sunt împodobite, în Bucovina, cu cetină verde de brad, iar în alte părți (cum ar fi în Dobrogea), înainte de cununie, doi feciori merg înaintea miresei, ducând un brad împodobit cu flori, hârtie poleită și maramă, jucându-l tot drumul până la biserică, apoi îl aruncă peste biserică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și miresii." 328Pentru a nu putea fi luat de cineva și dus la răspântii, risipindu-se astfel "casa" mirilor, "bradul de nuntă" era pus pe casă.329 Carul cu care mireasa își duce zestrea la casa mirelui era împodobit cu cetini de brad de care mireasa lega câte o năframă "cusută cu mâinile ei" 330 În toate regiunile unde este prezent, "bradul de nuntă" înseamnă "veselie": "precum oricine se bucură de verdeața bradului, astfel să se veselească și nuntașii și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lumea cealaltă. În anumite regiuni, mai ales în Transilvania, nu se face nicio nuntă fără steag. În Munții Apuseni ai Transilvaniei, steagul se face dintr-un vârf subțire de brad, împodobit cu "năframă" de mătase și cu panglici; printre coroanele cetinei se pune "strămătură" (fire de ață multicoloră), iar, în vârf se pune un clopoțel. "Steagul" apare și la românii din Macedonia și se numește "flambură" (flamură), în vârf având o cruce din lemn în care se înfig trei mere. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mândruței mele, / C-a pus casa-n locuri grele / Și nu pot merge la ele! Și e vina tot a mea, / Că mă duc prea des la ea!"162; " Foaie verde racoină / Peste vârf, peste obcină, / Este-o creangă cu cetină, / Bate vântul și-o clatină, / Din vârf până-n rădăcină. Nu-i de vină crenguța, / Ci-i de vină măicuța, / Că nu mă lasă să iubesc, / Cu cine mă potrivesc. / Zice mama că m-a scoate, / De la câte, de la toate, / De la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Gura ca alămâia, / Tocmai, mândră, ca a ta. / Cui nu-i place dragostea / Dumnezeu să nu i-o dea, / Să mi-o deie numai mie / Ca s-o port la pălărie, / C-o știu din copilărie."168; " Ia-i bradului cetina / Și omului dragostea, / Și-i vedea ce-a rămânea: / Numai forma și țărna."169; Dragostea merge pe apă / Nu se teme că se-neacă; Urâtu stă pe uscat / Și strigă că s-o-necat."170; De-ar fi dragostea ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din perspectiva umanului însetat de cunoaștere atât bradul, cât și scara sunt simboluri ale "stâlpului cosmic" care pune hotar existențial lumilor posibile: "Sus în vârfu` muntelui, / Crește bradu` brazilor / De mare și înfoiat / Tot ceru l-a îmbrădat: / Soarele în cetini, / Luna între ramuri, / Mii și mii de stele / Între rămurele!"131 Soarele cu trei raze exprimă desăvârșirea teluricului, din perspectivă cosmică, numărul trei simbolizând împreunarea dintre Cer și Pământ: "Sculați, boieri, nu somnați, / Că nu-i vremea de somnat, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cine va sta, / Cu de vin s-o îmbăta / Și de-aici n-o mai pleca. / Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat! Luați fetelor, și beți, zăboviți și-o să vedeți! / Apă, dulce mergătoare, / Pe sub lună, pe sub soare, / Pe sub cetină de brazi, / S-aduci mândri feciorași. / Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat! / Luați, fetelor, și beți, așteptați și-o să vedeți! / Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat!"164 Soarele este astrul care veghează îndeaproape pragurile de trecere
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oțet de trandafiri. De asemenea, se freacă gingiile cu degetul sau cu un tampon de tifon ori de vată, cu spirt sau cu rachiu de tescovină. Spălări În gură cu ceai de tarhon sau sagna calului. Se ține În gură cetină de brad și se fac spălături cu ceai de mentă. Se fac clătiri și gargare cu tinctură din frunze de mentă cu rachiu de tescovină, macerate 7 zile, la cald. Se mestecă propolis sau rășină de brad, pin sau molid
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
albastră unsă cu miere de albine, cu frunze de tutun sau cu pământ luat de pe lângă rădăcini de gutui. Oblojeli cu argilă, balegă de cal sau de oaie; cu boz crescut la rădăcina unui nuc; bureți plămădiți cu multă sare; cu cetină plămădită cu gunoi de cal; cu "dubală"cu care se tăbăcesc pieile de oi; cu fasolea ciorii sau hrean ras, plămădite cu gaz și sare, În gunoi de grajd; cu hoștină de la stupi, hrean ras cu oțet, flori de liliac
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de frunze de mesteacăn, cu cartofi zdrobiți, fierbinți; cu rădăcină de păpădie prăjite În smântână proaspătă, Întinse pe o frunză de brusture. Băi cu fierturi de semințe de ovăz, secară, orz, grâu sau boabe de porumb, câte un kg, cu cetină de brad, molid, cu volovăț, coajă de arin, frunze de nuc sau flori de câmp, la care se adaugă un kg de sare și pucioasă. Băile se fac seara, la culcare. Bolnavul trebuie să se ferească de răceală. Frecții cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
seara și dimineața. După 3-4 săptămâni, negul dispare. Coaja de la 2 lămâi, macerată 8 zile În 200 ml de oțet. Se strecoară și se fac badijonări de 2 ori pe zi. Oblojeli cu castraveți murați, ceapă cu sare, praf de cetină de ienupăr amestecat cu untură de porc, cu spumă de pe lemnele verzi puse pe foc, cu burete de iască, suc de laptele cucului, suc de rostopască numit și negelariță, cu mujdei de usturoi. Se ung negii cu sucul ce curge
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
oțet sau opărite și amestecate cu tărâțe de grâu, cu huște, cu făină de porumb Încălzită sau opărită, cu felii de sfeclă roșie. Oblojeli cu frunze și rădăcini de boz, cu frunze de bobâlnic, frunze de brusture, de captalan, cu cetină de brad, cicoare, clopoței albaștri, curcubețică, gulii, tătăneasă, cu frunze de iarbă mare pisate, cu frunze de leuștean, de mentă neagră, de nuc, de odolean, oleandru, cu tulpini și rădăcini de păpădie, pisate și amestecate cu lapte dulce, cu frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
este director de liceu și, apoi, timp de opt ani (1972-1980), director al Teatrului Național din Cluj-Napoca. A debutat cu versuri în 1938, în „Luceafărul” (revista elevilor Liceului „G. Barițiu” din Cluj), iar editorial, în 1943, cu volumul de poezii Cetini mohorâte. A elaborat manuale școlare (în colaborare) și a publicat versuri, reportaje, însemnări în „Universul literar”, „Pagini literare”, „Ardealul” și, după o lungă întrerupere, în „Tribuna”, „Steaua”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Vatra”, „Pagini bucovinene” ș.a. Membru al Uniunii Scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
în exclusivitate scrisului. A mai semnat Petre Bucșia, Barbu Petreanu. Alcătuit din poeme scrise în proximitatea unui moment tragic din istoria națională (desprinderea Ardealului de Nord din trupul țării, ca urmare a Dictatului de la Viena, din 30 august 1940), volumul Cetini mohorâte îl situează pe B. în familia poeților (ardeleni) răzvrătiți și profetici, precum Octavian Goga (căruia îi închină o elegie îndoliată, în 1938), Aron Cotruș, Mihai Beniuc (din etapa debutului). Generate de „jalea Transilvaniei sfâșiate”, cântecele, baladele și elegiile din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
către un „modernism figurativ” moderat (Petru Poantă). Proza lui B., adunată în volumele Dincolo de uitare (1984) și Când cocoșii uitară să mai cânte (1998), este una rememorativă, nutrită dintr-un climat afectiv și existențial similar aceluia al poeziei sale. SCRIERI: Cetini mohorâte, Zlatna, 1943; De n-ar veni noaptea..., București, 1969; Ceremonii, Cluj-Napoca, 1978; Cutremurul cuvintelor, Cluj-Napoca, 1982; Dincolo de uitare, Cluj-Napoca, 1984; Mereu iubirea, București, 1988; Însoritele izvoare, București, 1989; Inscripții pentru mileniul trei, Cluj-Napoca, 1989; Trecând prin anotimpuri, pref. Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
Aceasta a fost rațiunea recomandării de a arde frunze de ienupăr prin spitalele Parisului în cursul marii epidemii de variolă din 1870. În medicina populară românească sunt folosite numeroase plante aromatice, astfel, pornind de la vestitele uleiuri esențiale carpatine, obținute din cetina de pin, brad sau molid, de la uleiul extras din fructele de ienupăr folosite de ardeleni ca leac în bolile de stomac, ficat și rinichi încă din secolul al XVI-lea, de la urzica întrebuințată de munteni ca remediu antireumatic și până la
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
de băi, punându-se în apa de baie 2-4 g dintr-un amestec în părți egale de ulei volatil și alcool etilic de 90°. De asemenea, este un bun deodorant pentru încăperi, imprimându-le acestora mirosul proaspăt și răcoritor de cetină, care ne amintește parfumul balsamic al pădurilor de conifere. S-a constatat că, în cazul în care se creează o concentrare de 2.000 gama ulei volatil/m3 de aer, are loc o ionizare a atmosferei cu o creștere a
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
neconciliat între credințele proprii și orientarea publicației îl obligă să renunțe, fiind înlocuit de Ovidiu Papadima. A mai colaborat la „Arhivele Olteniei”, „Provincia” din Turnu Severin, „Calendarul”, „Societatea de mâine”, „Secolul”, „Revista învățătorimii gorjene” ș.a., semnând și cu psedonimul I. Cetină. Proza din volumul Prin Munții Mehedinților (1937), aflându-și îndemnul în monografia închinată zonei de Ion Ionescu de la Brad, se înscrie într-o tradiție ilustrată mai ales de Calistrat Hogaș. Călătorul este atras în egală măsură de priveliștile montane, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
Și codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin... precum și luceferii, simboluri ale imensității neantului matern: Cum n-oi mai fi pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte. Luceferi, ce răsar Din umbră de cetini, Fiindu-mi prietini, O să-mi zâmbească iar. În folclorul lui Eminescu e o complexă îmbinare de mitologie populară și filozofie a nimicului într-o formă ce pare lineară, dar care e de o savantă împletitură. Piesa rară e cântecul cutărei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se găsesc În plin progres de creștere și câteodată chiar de la ședință la ședință li se poate observa ascensiunea. Vom nota aici câteva talente care au crescut sub Îndrumarea cenaclului (În afară de câțiva mai «Încercați» cum ar fi Clementina Voinescu, Maria Cetină, Mălina Cajal, Petre Luscalov, Mihail Filip). Vasile Iosif (Ă) scrie versuri numai de cinci luni de zile. Cititorii Flăcării s-au putut edifica asupra calității versurilor din poemul publicat În numărul de 1 Mai”. Alți poeți crescuți: Viorica Boștea, Armin
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Titina 13, 26 Căprariu, Al. 301-304 Câmpeanu, N. 66 Cârlova, Vasile 115, 116, 230 Ceaușu, G. 221 Cehov, A. P. 236 Celine, Louis Ferdinand 115, 238 Cernâșevski. N. G. 101, 230, 338 Cernescu, Lazăr 56, 98 Cervantes, Miguel de 106, 113 Cetină, Maria 50 Chetlinskaia, V. 322 Chiper, Tita 222 Chiriță Constantin 77, 78 Ciopraga, Constantin 335 Ciornei 20 Ciotloș, Gh. 217 Ciupea, Ioan 323 Ciurunga, A. 192 Cleja, Aurel 15 Colin, Vladimir 30, 32, 59, 65 Comamescu, Petru 67 Constantinescu, Paul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
București Bloc C3 Sing. Ion Sc 5 Ap. 11 0242/314125 Olarasu CĂLĂRAȘI ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SC ECOM IMPEX SRL Varianta Nord nr. 3 0242/314800 0242/314800 Emilia Chetrone ──���────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SC TONEANU LUMY Călărașilor Bl. A7, Ap.5 0242/337702 Ion Toneanu ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CE CETINA SRL Belșugului nr. 12 0242/316850 Vasile Dumitru ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SC ȘOIMII IMPEX SRL Str.Năvodari Bloc 19, Sc. C, Ap. 3 0242/314624 Ion Soimaru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SC REFORMATEX SRL Cluj-Napoca, str.Nădășel Toderas nr. 4-A 0264/433323 0264/433315 Rodica ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SC
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168176_a_169505]