733 matches
-
perpendicular atât pe arc cât și pe parul orizontal și depășește cu 20 - 25 cm în ambele părți punctele de prindere. Intersectarea celor doi pari dă imaginea unei cruci răsturnate. Când fixarea arcului este gata se trece la împletirea cu cetină a acestuia și a celor doi pari care formează crucea și care îi dau stabilitate, îi împiedică lăsarea în față sau în spate sau chiar ruperea. Arcul are în general 3 - 3,5 m. După ce coroana este gata urmează ridicarea
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
de circa 470 m . În trecut, datorită lemnului său prețios, întrebuințat la construcții și la confecționarea diferitelor obiecte de artizanat, numărul de exemplare a fost mult diminuat. La această reducere și-au adus contribuția și ciobanii care o tăiau deoarece cetina este otrăvitoare pentru oi, cât și procesele geomorfologice de versant(prăbușiri, surpări, alunecări) foarte frecvente în această zonă. Specia de tisă are tulpina dreaptă, ascendentă. Unele exemplare sunt ramificate și ajung până la 5-6 m înălțime, altele sunt însă mult mai
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
oaie pierdută fără semn, proprietarul este despăgubit cu altă oaie sau cu valoarea oii. Alesul vacilor se face între 31 octombrie - 1 noiembrie. Stâna este construită în general din lemn de brad, acoperită cu carton asfaltat peste care se pune cetină de brad. Are un compartiment unde se fierbe zerul și ciobanii fac mâncarea, un compartiment de prelucrare a brânzei și a cașului și un compartiment de păstrare. Acesta din urmă se sapă la 50 cm pentru a se asigura o
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
oaie pierdută fără semn, proprietarul este despăgubit cu altă oaie sau cu valoarea oii. Alesul vacilor se face între 31 octombrie - 1 noiembrie. Stâna este construită în general din lemn de brad, acoperită cu carton asfaltat peste care se pune cetină de brad. Are un compartiment unde se fierbe zerul și ciobanii fac mâncarea, un compartiment de prelucrare a brânzei și a cașului și un compartiment de păstrare. Acesta din urmă se sapă la 50 cm pentru a se asigura o
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
Primul Război Mondial. Partea comunei Dorna-Arini care face parte din Bucovina se numea "Dorna pe Giumalău" (în germană "Dorna pe Dzumaleu"). Căminul cultural "Savin Alexievici" este situat la intrarea în satul Cozănești, în centrul reședinței de comună. Festivalul folcloric "Cântecul Cetinii" este o manifestare culturală locală, care se desfășoară anual în ultima duminică a lunii august.
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
Csatany" ; in 1850, "Csetán" ; în 1854, "Csetany, Cetan" Originea și semnificația numelui sunt incerte, identificările propuse până în prezent fiind contrazise de realitatea pe care o invocă, nici învelișul vegetal neputând susține obârșia în cuvântul slav ״"čatan"”=brad, sau în românescul „"cetină"”, nici împreunarea Someșului Mic cu Someșul Mare, presupusă a fi fost cândva nu departe de Cetan, în verbul vechii limbi bulgare „"cetati"”= a se uni, a se împreuna. Prezența umană, confirmată de câteva descoperiri întâmplătoare, este timpurie dar nu poate
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
însărcinate și de persoanele cu leziuni ale căilor urinare. Un alt remediu natural oferit de ienupăr îl reprezintă tinctura de ienupăr eficientă în vindecarea afecțiunilor urinale, gripei, bronșitei, colitei de fermentație. Se pot produce cu pseudobacele de "Juniperus sabina L." (cetină de negi) care sunt toxice. Deosebiri:
Ienupăr () [Corola-website/Science/307338_a_308667]
-
Aceste soiuri de păstrăv au devenit o delicatesă cu ajutorul silvicultorului Otto Zaluțschi, locuitor din sat, care în anii 1950 a avut ideea de a-l prepara într-o nouă rețetă: afumat la foc molcom din crengi rășinate și înăbușit în cetină de brad. Astfel s-a creat ""păstrăvul la cobza"". Biserica Ortodoxă cu Hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, construită în 1904, repictată în 2002. Centrul Social întemeiat de Preotul Corneliu Constantin Luca, paroh al Bisericii. Localitatea este punct de plecare
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
și molid)și Vârful Stogul(fag secular). În aceste păduri se întâlnesc cerbi, căpriori, mistreți, bursuci, vulpi și, în ultimii ani,lupi. Flora submediteraneană, întâlnită în punctul numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu negi abrucate pe pereții calcaroși inaccesibili ai defileului, de garofițele de stâncă, micsandrele de stâncă, iedera albă, ceapa sălbatică, ghioceii galbeni și tufișurile mojdreni. Pădurile montane, încadrate în etajul subalpin situat între altitudinile de 600-1200 metri, sunt situate pe
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
obeliscului, pe Aleea Junimii. Un peisaj unic, specific Parcului Copou, perceput atât de pe trotuarul bulevardului Carol I, cât și din interiorul grădinii, este creat de aliniamentul triplu de tisă ("Taxus baccata var. Nidiformis"), specie ocrotită de lege. Aceste plante cu cetina toxică sunt veșnic verzi și, beneficiind de un temperament de umbră, rezistă de câteva decenii sub coroanele accentuate ale teilor marginali din partea estică a parcului. O pădurice de molid se află în extremitatea nordică a parcului, cuprinzând un grup de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
aproximativ 92 de ani. Deși coborât aici cu două etaje de vegetație, sub fag și gorun, molidul rezistă în climatul de silvostepă din Iași. Experții în domeniu au sugerat completarea peisajului cu alte specii lemnoase montane, precum fagul, ienupărul sau cetina de negi. Aleea salcâmilor cuprinde 35 de arbori ("Robinia psuedoaccacia v. Inermis") cu un diametru mediu de 51 cm, înălțimea de 14 m și vârsta de circa 165 de ani. Costache Negruzzi menționează într-una din operele sale că la
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
scabra", "Philadelphus coronarius", "Acer tataricum" și altele. În toamna 2013 specialiști în domeniu au recomandat municipalității completarea aliniamentelor existente cu exemplare în concordanță cu indivizii actuali, precum și introducerea unor specii de plante adiționale, de exemplu rășinoase cu port columnar și cetină albastră ("Chamaecyparis lawsoniana 'Columnaris' "și "Juniperus scopulorum 'Skyrocket' "), câteva exemplare izolate de Arborele Țarinei ("Paulownia tomentosa" sau "Paulownia imperialis") și un eventual gard viu bicolor din chiparos albastru și galben ("Chamaecyparis lawsoniana Columnaris Glauca" și "Chamaecyparis lawsoniana 'Golden Wonder' "); de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
și maturizare a lemnului de maxim 3-4 luni pe an. Este un conifer, care crește sub formă de arbust la altitudini montane situate între 1500-2300 m. Este considerat un pin târâtor. Se mai numește și "pin de piatră", "jip mare", "cetină strâmbă". Este o relicvă glaciară, considerat monument al naturii, fiind interzisă distrugerea lui din flora spontană. Înflorește în perioada iunie - august, conurile rămân pe lujeri mai mulți ani. Elasticitatea tulpinilor oferă o rezistență deosebită împotriva avalanșelor, viscolelor și stratului gros
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
avalanșelor, protejând pădurea din vale. Se utilizează mugurii, recoltați înainte de a se desface, în lunile martie, aprilie. Mugurii se rup cu rămurica de susținere până la 3 cm. Se usucă la umbră și cât mai rapid, pentru a nu se desface. Cetina și mugurii conțin ulei volatil, alcooli, tanin, rezine, substanțe minerale, vitamina C. Din muguri, sau vlăstarii tineri, se obțin substanțe cu efect antiinflamator, regenerator al țesutului osos în procesele de decalcifiere. Indicat în anumite forme de reumatism, artroză, osteoporoză. Se
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
de sortimente noi. În zona Bod se dezvoltă o unitate de culturi agricole, lângă vechile plantații de mentă, cărora li se adaugă lavandă și salvie, pe o suprafață de peste 280 de hectare. Mușchiul de stejar era utilizat ca fixativ, iar cetina de brad pentru aroma de rășinoase. În această perioadă, fabrica deschide și o secție de cercetare, care va lansa tehnologii îmbunătățite pentru noile produse. Din 1963 se trece la producția proprie de tuburi de aluminiu pentru pastele de dinți și
Nivea Brașov () [Corola-website/Science/303877_a_305206]
-
România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu
Pătrăuții de Jos, Storojineț () [Corola-website/Science/311744_a_313073]
-
România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu
Pătrăuții de Sus, Storojineț () [Corola-website/Science/309340_a_310669]
-
pe lângă biserica din sat a fost deschisă o mică școală în care făceau carte 29 de băieți. Lecțiile le preda preotul Vladimir Olariu. În 1889 învățător la școala din sat devine Pantelei Ilrtinov, iar în 1903 învățătoare devine puhoianca Eugenia Cetine. Deși în următorii ani numărul elevilor de la școală se mărea, totuși mulți copii nu frecventau școala și analfabetismul mai persista. În prezent liceul teoretic Puhoi are o capacitate de 964 locuri, anul dării în exploatare este 1967. În liceu își
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
numărului redus de biserici vechi de lemn păstrate în Vrancea, nu figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010. Biserica Comunei Spulber este așezată pe malul drept al râului Zăbala la poalele muntelui Tojani, acoperit de brazi, ce își întind cetina până la marginea satului. Nu există acte oficiale care să ateste un lăcaș de cult pe locul actual al Bisericii mai devreme de anul 1840. Cu toate acestea, tradiția locului și anumite descoperiri arheologice recente, redau cu mare certitudine faptul că
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
în casa de sănătate a doctorului Șuțu din strada Plantelor nr. 9, București. Ziarul "Românul" anunța ziua următoare la știri: "Eminescu nu mai este". Corpul poetului a fost expus publicului în biserica Sf. Gheorghe, pe un catafalc simplu, împodobit cu cetină de brad. Un cor dirijat de muzicianul C. Bărcănescu a interpretat litania „Mai am un singur dor". După slujba ortodoxă și discursul lui Grigore Ventura, carul funebru, la care fuseseră înhămați doar doi cai, s-a îndreptat spre Universitate, unde
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
își începe colaborarea la "Tribuna" din Sibiu (decembrie 1884). În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la "Tribuna", publicând "Atque nos", "Fata craiului din cetini", "Draga mamei", "Dragoste păcurărească". Ioan Slavici, directorul "Tribunei", îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla "Cărțile săteanului român", continuă să tipărească
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
conducătorul "Tribunei", își va reaminti mai târziu acest debut: Debutul editorial are loc prin apariția la Sibiu, în Biblioteca poporală a "Tribunei", a cinci broșuri: "Blăstăm de mamă", "Legendă poporală din jurul Năsăudului" și "Pe pământul turcului" (1885), "Fata craiului din cetini", "Draga mamei" (1886) și "Fulger. Poveste în versuri" (1887). Credincios ziarului în care și-a făcut adevăratul debut literar, Coșbuc va rămâne colaborator asiduu al "Tribunei" mulți ani, chiar și după ce se va stabili în București. În august 1887, G.
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
rășinoase, resturi de hrană, resturi de hârtie (ambalaje), cârpe, așchii de lemn, plută, pene, iarbă uscată, coajă de copac, bucăți de crenguțe cojite (astfel ca fâșiile de coajă să se onduleze în afară, ca la o minge de badminton), rădăcini, cetină, ulei de la motor (dacă nu ai vreun vas - îl scurgi direct pe sol, înainte de a se congela în motor), cuiburi de pasăre, frunze de palmier, ferigă. Atenție: NU folosi toate vreascurile pentru focul acesta. Mai lasă câteva și pentru
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
secolul XII. Alții susțin că explicația lui Constantin ar fi fost doar o reflectare a situației politice din timpul domniei lui (de exemplu secolul X - prin care vasalul sau Ceaslav Klonimirovici deținea stăpânea diversele teritorii slave la sud de râurile Cetina și Vrbas. În plus, deși este posibil, există puține dovezi arheologice care susțin migrația distanță a slavilor din Șerbia Albă, și într-adevăr, puține dovezi susțin că o entitate politică cunoscută sub numele de Șerbia Albă, ar fi existat.
Istoria Serbiei Medievale () [Corola-website/Science/319556_a_320885]
-
un grup mare de oameni, de peste 3000 de persoane, din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță dintre U.R.S.S. și România. În poiana Varnița, la circa 3 km de graniță, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure de unde au tras, cu mitralierele, în coloana
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]