1,324 matches
-
0,05) și sunt mai predispuși la a-și schimba unele opinii sau convingeri religioase în urma participării la comunitățile virtuale online (τ=-0,265 p<0,01). Păstrarea valorilor religioase în comunitățile locale reprezintă unul dintre principalele deziderate ale acestora. Chestionați cu privire la măsura în care ceilalți membri ai comunităților religioase locale reușesc să păstreze aceste valori, 12,96% dintre subiecți consideră că ele au rămas nealterate, în timp ce 1,85% sunt de părere că valorile autentice au fost pierdute în totalitate de către
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunități care fac obiectul studiului de față sunt în general bipolare, variind de la pesimismul "profețiilor" legate de dispariția formelor de relaționare în timp și spațiu real, până la optimismul ce înconjoară ideea de evoluție a comunităților religioase în noi forme spiritualizate. Chestionați cu privire la posibilitatea ca în viitor comunitățile virtuale religioase să înlocuiască unele dintre rolurile care aparțin în prezent comunităților locale, subiecții cercetării și-au manifestat în majoritate (61,11%) dezacordul cu privire la această idee. Acest rezultat sugerează faptul că majoritatea subiecților acordă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
între nivelul de studii și respectiv, capacitatea de schimbare, de gestiune a competențelor, de rezolvare a conflictelor, de relaționare, de decizie și de organizare. 5.5. Design-ul cercetării 5.5.1. Lotul investigat În etapa de pretestare, au fost chestionați 10 subiecți, cadre didactice de diferite niveluri, învățători, institutori, profesori, dintre care 3 bărbați și 7 femei, cu vârste cuprinse între 30 și 55 ani. La etapa de cercetare au participat 56 de subiecți, cadre didactice de la cinci instituții școlare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
între nivelul de studii și respectiv, capacitatea de schimbare, de gestiune a competențelor, de rezolvare a conflictelor, de relaționare, de decizie și de organizare. 5.5. Design-ul cercetării 5.5.1. Lotul investigat În etapa de pretestare, au fost chestionați 10 subiecți, cadre didactice de diferite niveluri, învățători, institutori, profesori, dintre care 3 bărbați și 7 femei, cu vârste cuprinse între 30 și 55 ani. La etapa de cercetare au participat 56 de subiecți, cadre didactice de la cinci instituții școlare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
menționează: "Dragostea se aseamănă cu beția, așișderea și cu nebunia și mai vârtos easte și mai rea chinuire decât acelea, decât toate, drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției, vraciul expert va trebui să chestioneze despre "nebuniile beției și alte semne de om beat", dovedind caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă responsabilitatea alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va fi neștine nebun și den afară den
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și, implicit, să se refere la aspecte diferite În răspunsuri; - prezența În formulare a unor cuvinte vagi de tipul "În general", "de obicei", "cam la fel" care, de asemenea, conduc la răspunsuri nespecifice; - folosirea Întrebărilor tendențioase care să sugereze celui chestionat un anumit răspuns (Nu-i așa că În clasa voastră nu se păstrează disciplina?; - prezența unor Întrebări prezumtive, care presupune cunoașterea dinainte a ceva despre subiectul cercetat (este contraindicat, de exemplu, să Întrebi un elev "câte cărți de literatură ai citit
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
inițierea cadrelor didactice În metodologia cunoașterii grupului se prefigurează ca o sarcină "ce va fi realizată". 14 Conținutul caietului Învățătorului/ dirigintelui Oarecum complementar itemului anterior, itemul 14 a vizat evidențierea acelor indicatori din caietul Învățătorului/dirigintelui cotați de cadrele didactice chestionate ca fiind de mare importanță În activitatea de cunoaștere a grupului școlar. Deși datele arată că mulți educatori nu cunosc sau utilizează foarte rar tehnicile sociometrice, intuiesc importanța lor În cunoașterea profilului psihosocial al grupului și le plasează pe primul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Hiv', discurs în care el recunoștea "responsabilitatea statului francez" și evoca o "greșeală colectivă". El afirma datoria de culpabilitate a Franței față de cei 76000 de evrei asasinați. Liderii comunității evreiești organizate și-au exprimat satisfacția, ca și 72% dintre francezii chestionați pentru un sondaj efectuat de IFOP și hebdomadarul L'Événement du jeudi. Această recunoaștere la nivel înalt permitea de acum consolidarea unei memorii rănite, introducând-o totodată, treptat, în memoria colectivă franceză, și astfel îmbogățirea unei identități evreiești pentru care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a spus tată-meu că l-a văzut pe un om mîncînd banane, iar acela spunea că sunt foarte bune bananele." Cam tot așa s-a întîmplat și cu informațiile căpătate de eminescologii noștri de la bătrînii din Ipotești. Chirilă Groholschi chestionat de Augustin Z. N. Pop a auzit de la socru-său, Ion Rotaru, și de la bunică-sa că cuconașul Mihai se vîra, copilandru, printre oameni, la arie, după curte, în dosul viei și prezicea ploile; că altă dată ședea la Balta
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ansamblul acestor simptoame conduce la o „stare” pe care chiar adolescentul și cu atât mai mult anturajul său o percep ca fiind foarte diferită de trăsăturile de personalitate obișnuite: „nu-l mai recunoști” spun părinții săi; „nu mai este același...”. Chestionat într-un context empatic, adolescentul recunoaște și el această schimbare: el are impresia că nu mai este același, nu era așa înainte... SYLVIE - EPISOD DEPRESIV MAJOR Sylvie a înghițit o cantitate destul de importantă de anxiolitice, golind un tub de comprimate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai larg au o prevalență de 30-45% în această categorie de vârstă. ANCHETE ASUPRA POPULAȚIILOR CLINICE Hudgens (1974) compară 110 adolescenți spitalizați în secția de psihiatrie și 110 adolescenți spitalizați în servicii de medicină somatică. Adolescenții și mamele lor sunt chestionați în legătură cu problemele lor psihologice prezente și trecute, cu bolile lor, relațiile lor familiale și rezultatele școlare. După Hudgens, 19 subiecți internați la psihiatrie (17,3%) și 7 la medicină somatică (6,3%) prezintă tulburări depresive, adică 26 dintr-un număr
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
alcoolică majoră care pune, de asemenea, viața în joc...sunt sau nu, în funcție de cazuri sau de țările luate în considerație tentative de suicid (TS). Un exemplu: un băiat de 16 ani și jumătate, deprimat, vorbește de tentativele „sale” de suicid. Chestionat în legătură cu aceasta, el evocă ceea ce numește „prima sa tentativă”: avea 14 ani, era foarte disperat, se gândea de mai multe săptămâni să se sinucidă. A ascuns în camera sa o frânghie groasă pentru a se spânzura; într-o zi a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
programele Fondului. Pe de o parte, adaptarea procedurilor la specificul comunităților-țintă a impus o simplificare continuă a formularelor de aplicație. Nivelul redus de complexitate a datelor solicitate beneficiarilor a creat însă dificultăți în evaluare. După cum arată datele unei analize interne, chestionați asupra dificultăților pe care le întâmpină în etapa evaluării de birou a proiectelor de infrastrucutră, evaluatorii FRDS au invocat în special problema insuficienței datelor furnizate de aplicanți. Tabelul 5. Dificultăți în evaluarea „la birou” a proiectelor FRDS Problemă semnalată Frecvență
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Othello devine excesiv de suspicios, acordând o deosebită atenție gesturilor, vorbelor, aluziilor, glumelor Desdemonei, în care caută dovezi despre presupusa ei infidelitate. Mai mult chiar, aceasta este supusă tot mai mult unui adevărat „martiraj”, în sensul că este spionată, bănuită și chestionată în legătură cu cele mai mici gesturi sau acte comportamentale. Faptul că acum impresia de frustrare a încrederii pe care el a acordat-o Desdemonei începe să se transforme în certitudine este demonstrat, de exemplu, de modul penibil în care Othello se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau asigurări că au fost prezentate toate datele (ex.: Care a fost rolul dumneavoastră În cadrul acestui proiect? Ce cunoștințe și aptitudini ați avut posibilitatea să aplicați În cadrul acestui proiect? etc.). Întrebările ipotetice se folosesc În interviurile structurate, pentru a‑i chestiona pe candidați cum ar reacționa dacă s‑ar confrunta cu o anumită situație (ex.: Ce credeți că ați face dacă...?). Întrebările privind comportamentul Într‑o situație precizată, prin care candidații sunt determinați să spună cum s‑ar comporta În situații
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
a veni înapoi; vesel; veselie; viața; vino; viraj; a vira; virat; visează; vreme; zgîrcit; 90°; 180°; 360° (1); 764/331/84/247/0 întreba: curiozitate (102); curios (75); răspunde (46); răspuns (40); ce (31); întrebare (21); ceva (14); interoga (12); chestiona (9); nedumerire (9); spune (9); chestionar (8); cunoaște (8); ști (8); cere (7); interesa (7); profesor (7); cunoaștere (5); informație (5); interes (5); nelămurire (5); afla (4); copil (4); necunoaștere (4); neștiință (4); profesoara (4); a răspunde (4); semnul întrebării
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
perspectiva fenomenologică (de tip Merleau-Pontyă și cea sociopolitologică (de tip Foucaultă, integrând subiectul în lume în mod perceptiv, corporal și ideologic. În mod concret, acest eseu studiază ipostazele corpului și ale identității în modelele actuale ale tehnoculturii, începând prin a chestiona inteligența și viața artificială și sfârșind prin a sintetiza valențele vulnerabile ale imaginarului postuman, inclusiv pe cele din direcțiile ideologice alternative. Corpul integrat spațiului virtualității mediatice este socotit o convergență existențială și social-ideologică între condiția fizică și cea computațională: cyborgică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
moderat-precaută asupra extremelor teoretice susținute în discursul hipertehnologizării. Sunt criticate în principal pozițiile radicale, neocarteziene, ale transumaniștilor, situate la limita spiritualismului tehnologic, de pe linia postumanului promovat de Katherine Hayles. Astfel, teoriile lui Hans Moravec, Marvin Minsky sau Ray Kurzweil sunt chestionate în ambițiile utopice de transcendere cu orice preț a limitelor umanului, de destrupare și de privilegiere a minții umane artificializate asupra trupului „demodat” și dispensabil. Direcția simulaționismului (de tip Bostrom și Daintonă este încadrată în același registru discursiv criticabil, prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnocultural postuman în cadrul căruia se perpetuează deopotrivă trupul și conștiința umane, în același timp în care acestea sunt restructurate și reformulate în noile contexte ale vieții și ale culturii. Prin urmare, promovarea unui discurs postuman temperat și circumspect, care să chestioneze extremitățile riscante ale utopiei și ale distopiei, merge pe traiectoria considerării ființei ca ansamblu corp-minte în relația sa cu spațiul, cu lumea și cu societatea. Astfel, abordarea unei orientări merleau-pontyene devine legitimă, iar concilierea dintre fenomenologie, biopolitica foucaultiană și schizo-analiza
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Termenii psihologici 8 ai subiectivismului și ai iraționalității (conotate diacronic cu feminitateaă sunt implicați în procesele de seducție și de plăcere, neputând fi în totalitate opuși fenomenelor de depersonalizare și de raționalitate (asociate de-a lungul istoriei cu masculinitatea și chestionate de studiile de gender din cyberfeminismă. Umanizarea ordinatorului se leagă de dorința subiectului uman de a reduce anxietatea, frica sau frustrarea resimțite în procesul utilizării tehnologiilor comunicaționale, iar însăși analogia uman-tehnologic se evidențiază în ambiguitatea formulării sale: deși computerul, în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este subversivă și poate fi interpretată într-o direcție opusă propriilor sale postulate teoretice. Dacă afirmațiile discursului său sunt extreme și greu de acceptat fără o perspectivă critică, performările sale artistice, în special cele de după 1995, derulate în contextul Internetului, chestionează în mare măsură corporealitatea din spațiul virtual. În momentul în care nu mai rămâne nimic de subversat întrucât orice totalitate sau metanarațiune a fost deja supusă subversiunii, doar subversiunea însăși poate fi subminată. Astfel, arta mașinică stelarciană devine inteligibilă și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
crude limitări ale corpului cibernetizat. Sau, în alte cuvinte, cu cât încearcă trupul să se adapteze spațiului tehnologic virtual, cu atât mai mult sunt amplificate natura și condiția umane în ambiguitatea lor. În această direcție de interpretare, performările lui Stelarc chestionează relația corpului uman cu mașinile informatice, cu robotica și cu Internetul, ca tehnologii ale societății postindustriale. Automutilarea și suferința nu pot fi alungate din cadrul acestei relații, dimpotrivă chiar, cu cât se străduiește umanul să se elibereze de necesitate și de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în cele mai îndepărtate zone existențiale și tehnoculturale și în cele mai tribulante situații, fiind tolerantă și permeabilă cu străinătatea, deși se situează contextual și temporar în oricare dintre toposurile în care poposește. Avataritatea se ipostaziază astfel sub zodia nomadismului, chestionând sedentarismul identitar, logica asemănării și principiile aceluiași. În spațiile imersive, generate în timp real și interactive ale realității virtuale, interfața mediază între corporalitatea biologică și cea tehnologică, astfel că simbioza dintre aceste două tipuri de corporalitate formează cadrele existențiale ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
postobiect care mizează pe mișcarea imaginii trupului în contexte virtuale efemere și interactive. De la arta automutilării corporale (vezi Stiles, 1991, pentru această subdirecțieă, asociind noțiunile rezistenței și ale supraviețuirii, precum acționismul vienez al anilor 1960-1970, la arta feministă sau postcolonială, chestionând probleme de gender, rasă și sex, exemplele de body art șterg granițele dintre artă și viață, dintre identitate și alteritate, dintre public și privat sau dintre subiect și obiect. Joncțiunea dintre artă și tehnoștiință permite, pe de o parte, construirea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al livrescului și al intertextualului. Prin urmare, pentru Orlan, corpul este deopotrivă unul estetic, social, politic, un teatru al experienței și al transformării fenomenologice și figurale. Fluidizând hotarele dintre „eu” și imagine, performările iconice ale chirurgiei estetice devin evenimente discursive, chestionând idealurile feminine ale frumuseții în arta occidentală. Ele rezistă tendințelor de obiectivare a corpului uman ca imagine și ca proces de expunere, ca integritate a identității. Raportul dintre chipul uman, respectiv feminin, și personalitate se continuă în relaționarea dintre reconstrucția
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]