733 matches
-
important al vizitelor la muzeu pentru orele de curs), ei subestimează totuși potențialul acestora pentru elevi. Compararea rezultatelor a arătat că elevii au mai multă Încredere În cunoștințele acumulate În urma acestor vizite, decât profesorii lor: aproape două treimi din elevii chestionați au afirmat că vizitele la muzeu au făcut ca lucrul la școală să fie mai atractiv. Pe de altă parte, elevii au fost și critici, mărturisind despre incapacitatea muzeului de a răspunde nevoilor lor. De exemplu, Mark O’Neil a
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
calculator. Noi, ca profesori de educație fizică, avem acum poate ultima șansă și, de aceea datoria, de a-i convinge pe acești tineri de necesitatea și beneficiile practicării exercițiului fizic. În ceea ce privește continuitatea în practicarea exercițiilor fizice, doar 75% din cei chestionați au participat la o activitate organizată în ultimul an, aceasta însemnând lecțiile de educație fizică din ultima clasă de liceu. Interesant este că din datele culese din această cercetare reiese că mai mult de jumătate (53%) au participat la lecții
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
chestionarea valorilor și instituțiilor tradiționale precum familia tradițională, normele sexuale, școala, universitatea și sistemul politic în general.29 Pentru anumiți gânditori radicali din generația veche și pentru mișcările politice ale generației tinere,30 fiecare fenomen social care era tradițional trebuia chestionat și, dacă era necesar, înlocuit cu ceva nou. Acesta a fost unul dintre factorii care au dus la ceea ce sociologul Alain Touraine a numit "noi mișcări sociale", precum feminismul, ecologismul și regionalismul.31 Aceste noi mișcări, legate de schimbările din
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
caracteristicile personale ale cadrului didactic, maniera în care diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui climat de învățare suportiv, oferirea libertății de alegere, respectiv a unui anumit nivel de control, abilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
caracteristicile personale ale cadrului didactic, maniera în care diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui climat de învățare suportiv, oferirea libertății de alegere, respectiv a unui anumit nivel de control, abilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de vedere al respectării sărbătorilor tradiționale 31. În ceea ce privește primul aspect, rezultatele obținute arată că reprezentarea pe care o au persoanele de peste 35 de ani despre modul în care se raportează tinerii la sărbătorile tradiționale este "catastrofică"; aproximativ 80 % din cei chestionați apreciază că tinerii respectă sărbătorile tradiționale în măsură mai mică și mult mai mică decât ei (vezi Tabel 11). Tabel 11: Măsura în care persoanele depeste 35 ani apreciază că tinerii respectă sărbătorile tradiționale în raport cu ele în măsură mult mai
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la universul latențelor. Ele au devenit coordonate pe care le-am preluat în operaționalizare 37 și le-am urmărit în interviuri. 6.4.1. Identificări în plan etnospiritual Pentru început așa cum reiese din ghidul de interviu 38 am cerut persoanelor chestionate 39 să enumere câteva elemente care le reprezintă identitatea socioculturală, elemente prin care își afirmă identitatea de români. Răspunsurile obținute 40 au fost următoarele: S1: muzica, literatura, știința; S2: literatura, teatrul, muzica, arta; S3: tradiția, arta, modul de relaționare cu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
majoritatea celor intervievați au precizat unul, maxim două din miturile fundamentale ale poporului român ne referim aici la: mitul Zburătorului, mitul transhumanței (Miorița), mitul creației (Mănăstirea Argeșului), mitul etnogenezei (Traian și Dochia) ș.a. Legendele cunoscute și precizate de toți tinerii chestionați sunt predominant cele istorice, de tipul: Legenda lui Baba Novac, Legenda lui Avram Iancu, Legenda Babei Dochia, Legenda lui Manole, nici unul dintre subiecți neprecizând legende legate de spațiul geografic / concret românesc (cum ar fi de exemplu Legenda Mureșului și a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
p = 0,1); iar Eminescu mai degrabă de tineri din rural decât din urban (p = 0,01) și mai degrabă de femei decât de bărbați (p = 0,05). Vezi Anexa II, Partea B, Tabel CC1. 44 88,4 % din cei chestionați menționează doi autori. 45 Datele reprezintă procente valide. "Non-răspunsurile" și răspunsurile "nu știu" în proporție de 8,8 % au fost eliminate din analize. Cei care nu oferă nici un răspuns sunt mai degrabă din rural decât din urban (p = 0,01
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
stabiliment s-a și instalat. Domolindu-se însă în scurtă vreme, după ce anchetele tv de pe trotuar au măcinat punct cu punct subiectul. Unul, de data asta, cu implicații interstatale, se-nțelege, tratat la înălțimea culturală și mai ales emoțională a chestionaților. E bine că n-a murit nimeni (în afară de cel mușcat, na). Și mai ales nu s-a aruncat cu pietre. În cine? Pentru că, tot cam o dată cu momentul maidanezului antinipon, în alt cotlon al pămîntului nu exagerat de departe s-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
opun constituției Însumează numai 15% din total, procentul fiind ceva mai ridicat În Austria, Suedia, Danemarca și Marea Britanie. Totuși, chiar și În aceste țări, opoziția este relativ joasă, situîndu-se Între 23% la 30% din populație. La fel de important, 62% dintre cei chestionați au spus că sunt În favoarea concesiilor naționale pentru a asigura adoptarea constituției și numai Într-o singură țară, Slovenia, majoritatea a afirmat că preferă să nu facă concesii 29. Chiar dacă noua constituție ar fi respinsă, Uniunea se află deja Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este „prea ridicat”4. În plus, jumătate din populația Uniunii Europene a fost de acord că „minoritarii abuzează de sistemele de protecție socială”5. Chiar și În Marea Britanie, care are o tradiție de tolerantă față de imigranți, două treimi dintre cei chestionați au spus că sunt prea mulți străini În țara lor6. Într-un mod asemănător, după cum arată un studiu făcut În Germania, două treimi din populație sunt În favoarea unui control mai strict În domeniul imigrației 7. Resentimentul În creștere față de imigranți
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a determinat sau nu, Într-un anumit context concret, să-și schimbe părerea despre unele lucruri. S-au Înregistrat trei categorii de răspunsuri: influență puternică, influență limitată și influență nulă. În prima categorie (atestată de 29% dintre femeile din G2 chestionate și de 21% dintre bărbații din G2) se constată o influență puternică, În special În orientările religioase, politice și de educație. Este tipul de generație-pivot caracterizată, În primul rând, de o mobilitate socială mai puternică a copiilor comparativ cu a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
celei de-a doua decade a procesului de tranziție a societății moldovenești de la totalitarism la democrație, membrii acesteia manifestă o atitudine sceptică față de regimul democratic ca mod optim și eficient de guvernare a societății. În acest sens, jumătate din populația chestionată - 49,9% la mijlocul anului 2002 consideră că este mai bine Într-o societate cu ordine strictă (societatea de până la tranziție), chiar dacă aceasta ar determina limitarea unor libertăți individuale, cum este libertatea de exprimare a opiniilor, ideilor, intereselor etc. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cel mai bine guvernarea democratică? Diminuarea ponderii indecișilor În decurs de doi ani de la 45% la 5%, nu atestă, În mod implicit, faptul că populația a conștientizat semnificația termenului democrație. Nu trebuie să uităm că În studiul din 2002 cei chestionați au răspuns la o Întrebare deschisă, iar În studiul din 2004 la o Întrebare Închisă, cu variante de răspuns formulate. Aceste rezultate ilustrează mai curând cunoștințele populației despre valorile democratice difuzate de mijloacele de informare decât conștientizarea și interiorizarea valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
membri din 1 958 de filiații (respectiv 1 958 de persoane aparținând generației intermediare și restul aparținând generațiilor adiacente: 1 217 părinți și 1 493 de copii adulți). În fiecare filiație au fost aplicate câte trei chestionare Închise, persoanele fiind chestionate În cadrul unei conversații față În față ce a durat aproximativ o oră și jumătate. Toate cele trei chestionare conțineau un număr mare de Întrebări identice despre relațiile și schimburile - de bunuri, servicii și bani - ale fiecăreia dintre generații cu celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mică măsură, angajații lucrează ore în plus pentru că primesc sarcini în plus, pentru că sunt foarte atenți la detalii, pentru că depind de munca altor colegi sau pentru că au prea multe responsabilități pentru postul pe care îl ocupă. Peste 65% dintre angajații chestionați indică situațiile urgente ca fiind motivul principal pentru care trebuie să presteze ore suplimentare. Cel puțin un angajat din 2 muncește peste programul normal de lucru ca urmare a unor situații urgente. Doar 6,60 % dintre angajații care muncesc peste
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Sathmarer Schwaben, Ravensburg, 1994, p. 48. Interviu cu Sofia Magyari, luat de Cătălin Frangulea și Jill Massino, iulie 2001. Deși noțiunea de „țară natală” generează probleme, am optat pentru folosirea acesteia În dorința de a accentua faptul că etnicii germani chestionați În cadrul acestei cercetări nu erau doar cetățeni români, ci, de asemenea, În mare măsură, aceștia se simțeau puternic atașați sentimental de România de vreme ce familiile lor au locuit aici de mai multe generații și, În multe cazuri, de secole. Populația de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tratarea ironică a prototipului caragialian al ipistatului, devenit anchetator, șef de cadre sau securist. Printr-o comică inversiune de roluri, anchetatorul din Frica (titlu semnificativ care-l substituie la reeditare pe cel de Confesiuni paralele) este terorizat realmente de subiectul chestionat, decis să-i completeze oral, telefonic, printr-o avalanșă de scrisori, etc. o autobiografie cu numeroase variante, de-a dreptul flexibilă și proliferabilă la infinit. În structura personajului de factură caragialiană, o mutație semnificativă intervine la nivelul limbajului: logoreea lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
avut prima relație sexuală mai târziu de vârsta de 25 de ani, în timp ce în Craiova numărul lor reprezintă 13,3% din totalul celor două grupe. Figurile 13 și 14 prezintă aspecte referitoare la vârsta debutului vieții sexuale în raport cu sexul subiecților chestionați. Figura 13. Variabilitatea pe sexe a primului raport sexual în Craiova Figura 14. Variabilitatea pe sexe a primului raport sexual în Constanța Figura 15. Variabilitatea pe orașe a debutului vieții sexuale la bărbați Așa cum era de așteptat, remarcăm faptul că
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
privind gravitatea unor abateri de la conduita de rol marital, semnalate statistic drept principale cauze ale divorțului. În relațiile dintre parteneri, cele mai condamnate devieri de la conduita de rol marital au fost violența fizică, violența verbală și alcoolismul, 99% dintre tinerii chestionați considerându-le foarte grave; pe poziția a doua s-a situat implicarea defectuoasă în educarea copiilor, cu 87,2%, urmată pe locul al treilea de infidelitate, cu 85,2% [3, pp. 203-217]. Observând această ierarhie, precum și datorită faptului că din
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
afectare Pentru ambele sexe, cel mai scăzut nivel de cunoștințe se înregistrează printre persoanele necăsătorite și printre cele sub 24 de ani. De asemenea, nivelul de cunoștințe privind BTS crește odată cu creșterea nivelului de școlarizare și a nivelului socioeconomic. Persoanele chestionate care au fost tratate de boli transmise sexual sunt în procent redus. Cele mai frecvente BTS de care respondenții au fost tratați sunt candidoza, gonoreea și trichomonas. Desigur, răspunsurile trebuie privite sub rezerva reacției de prestigiu, fiind posibil ca ponderea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și gonoree), se evidențiază o serie de deosebiri pe localitățile investigate, fără ca testul chi să indice diferențe semnificative; de exemplu, cazurile cu gonoree și candidoză au fost cele mai numeroase în Târgu-Mureș (26,3% și respectiv 18,1% dintre mureșenii chestionați au fost tratați) și cel mai puțin frecvente în Constanța (5,3% și 6,6%). 10.2. Cunoștințe despre SIDA Pentru a identifica un număr de 10 posibile căi de transmitere SIDA, la acest item subiecților li s-a cerut
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
îmbucurătoare, urmată de categoria prieteni/cunoștințe (cu 24,6%). Ca sursă secundară de informații a fost menționată categoria cărți de specialitate (37,3%) și prieteni, cunoștințe (21,9%), mass-media (21,4%) (Tabelul 94). Semnalăm că aproape 1/4 dintre cei chestionați nu au menționat a doua sursă de informare BTS, ci doar câte una. Comportamentul sexual de prevenire a BTS în lotul nostru prezintă risc de îmbolnăvire, respectiv aproape 3/4 din cei chestionați nu s-au protejat la primul contact
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Semnalăm că aproape 1/4 dintre cei chestionați nu au menționat a doua sursă de informare BTS, ci doar câte una. Comportamentul sexual de prevenire a BTS în lotul nostru prezintă risc de îmbolnăvire, respectiv aproape 3/4 din cei chestionați nu s-au protejat la primul contact sexual și aproape 1/2 nu s-au protejat la ultimul contact sexual, aceste situații putând fi cauze de diseminare a BTS, cu excepția persoanelor inactive sexual sau cu un partener sexual stabil. Prima
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]