54,187 matches
-
cazuri particulare, fără îndîrjiri polemice și dezbateri teoretice. Fapt semnificativ, modificările introduse în această privință de noul DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic, 2005) n-au produs emoții și reacții; au trecut aproape neobservate, discuțiile focalizîndu-se pe cu totul alte chestiuni. Relativa indiferență se explică, probabil, prin faptul că oscilațiile de scriere cu s/z nu (mai) sînt percepute ca marcate social și cultural, nu implică etichetarea "cult" / "incult", ci rămîn cumva în domeniul controverselor între specialiști și al preferințelor individuale
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
pentru disertație / dizertație, disident / dizident; în fine, constatăm o impunere fără drept de apel a lui z în celelalte cuvinte - ateriza, bazin, furnizor, viteză -, în așa măsură încît ni se pare chiar ciudat să le vedem incluse în aceeași serie. Chestiunea ortografiei s/z a fost mult discutată de lingviștii români - de pildă la congresele filologilor din anii '20; nici pe atunci atitudinile specialiștilor nu erau lipsite de contradicții: de pildă, unii partizani ai renunțării la â etimologic erau pentru menținerea
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
întîi român și abia apoi comunist. Aversiunea diriguitorilor ideologici a fost însă mai puternică decît prescripția doctrinară. Doamna Cioculescu dă la lumină un set de scrisori ale marelui gînditor dintre care una, adresată lui Bucur Țincu, conține propoziții explicative în chestiune. Cioran îi mărturisește prietenului său gîndurile-sentimente retrospective ce-l bîntuiau în Parisul anului de revoltă 1968: "m-am gîndit la copilăria noastră la Rășinari, singura epocă din viața mea care îmi apare de o extraordinară plenitudine. Faptul acesta îți poate
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
improvizeze. De fapt, în acest sector e o întreagă harababură, de care opinia publică e cu totul străină. E adevărat că e vorba de situații pe care doar cei interesați le pot sesiza, iar ei nu sînt foarte gălăgioși. Totuși, chestiunea angajează, pe termen lung, viitorul țării. Alarma pe care o dau aici ar trebui luată în serios. Ce înseamnă "esențial" și ce înseamnă "accesoriu"? Ați fost, de curînd, președintele comisiei de corectură la Concursul Național "Mihai Eminescu" (olimpiada de română
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
tema dezabterii, scopul participanților (organizarea Tîrgului de carte Bookfest) și miza întîlnirii (fondurile de trebuință pentru organizarea tîrgului). Să citim acum același episod descris de Ovidiu Șimonca în Observator cultural de săptămîna trecută. Pe Șimonca nu-l preocupă defel fondul chestiunii, ci faptul că un intelectual pe care nu-l suferă deloc - a se înțelege Gabriel Liiceanu - face cum face și iese în cîștig în toate coliziunile în care intră. Asta îl irită peste măsură pe Șimonca, faptul că Liiceanu nu
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
celor ziți de zile mari. Olè! Anduranța lui din gazetărie i-a sporit încrederea în Poezie, unde înălțimea sensurilor reprezintă și decodare asumată pe cont propriu. Promiteam, cu ceva timp in urma, într-un articol, că voi reveni asupra unei chestiuni umane ce ține de prețuirea aproapelui, în condițiile în care iubirea să, în sensul biblic al cuvântului, nu ne stă la îndemână. Oricum am face, ori de unde am începe, tot peste comunicare și înțelegere dăm, iar de aici, un fel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
statut esențial raportul existențial cu obiectul înțelegerii, cu prinderea din interior a fenomenelor, a celuilalt (a unui Eu-Altul, cu particularități). A-l înțelege (mai ales pe semenul meu) înseamnă a-l implică în propriul meu mod de a fi. Această chestiune echivalează cu ,,a vorbi intru ceva”, după zisă lui C. Noica, și presupune, cel puțin două existente de aceeasi disponibilitate și de aceeasi identificare. Trăirea din interior înseamnă, în termenii lui Hans-Georg Gadamer, în primul rând, ,,re-situare”, fără a accepta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ea vizează explicit conduită empatica. Principala problemă care se pune este legată de capacitatea de comprehensiune, de înțelegere din punct de vedere psihologic, înțelegere care să fie legată doar de abilitățile empatice, de transpunere în psihologia celuilalt . Din perspectiva acestei chestiuni, au fost date diverse definiții empatiei și anume: R. Dymond spune că empatia este un proces care presupune un ,,transport” prin intermediul imaginației în gândirea, sentimentele sau acțiunile altora (R. Dymond, „Personality and Empathy”, în Journal of Consulting Psychology, no 14
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cel mult o selecție de idei cu structura teoretică incitantă, dar care nu se poate aplica în cazul angrenajului patologic „EU-TU”, Eu-Celălalt. Bolnavul e însă bolnav. Regretam și-i trecem manifestările (chiar odioase), cu vederea. Ce ne facem în chestiunile limită, în care medicul nu poate diagnostica simplu: „sindrom maniacal cu puseuri...” sau „schizofrenie de tip paranoidal”. Cum putem să-l înțelegem pe narcisist, pe cel pentru care legea juridică (raport interuman) nu există? Despre cea morală, de sub cupola creștinismului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lumii ține de gramul de minte, după caz, lipsa, sau, în plus, minte ce-și are rădăcinile în structura genetică, de cele mai multe ori, contextual, alterată la bodega din colț, singurul loc unde ne lucește genialitatea. Spunem și subliniem acea stă chestiune, fie și numai pentru a nu-l mai amestecă pe Dumnezeu în orice fel de lipsă, sau a-L face vinovat pentru toate tâmpeniile noastre. Revenind la Internet și avantajele lui, îl mărturisim și noi, citând astăzi, 25.04.2011
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Avortul, trad. de Garoafa Coman, Edit. Bizantină, București, 1996, p. 9-10. footnote> După cercetările efectuate, dr. Bernard Nathanson a înțeles și a afirmat: Astăzi, faptul că fătul este o ființă omenească separată, cu toate caracterele personale specifice, nu mai este chestiune de credințăĂFătul este persoană umană deplină<footnote Ibidem, pp. 9-10. footnote>. Soții Wilke, medici obstetricieni americani, susțin că avortul este crimă cu premeditare și, din punct de vedere științific, nu se fundamentează existența unei secunde magice înainte de care fătul a
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
pentru că emițătorul opiniei după care "cartea de teatru" nu ar fi literatură ține totuși să treacă drept dramaturg, calitate menționată în Ramuri în dreptul numelui său. Atunci? Dramaturg fiind, Șt. C. se autoexclude dintre scriitori? Dar, la urma urmei, e o chestiune care îl privește. Firul epic Un simpatic articol semnează tînărul critic Doris Mironescu, la rubrica sa Lecturi întrerupte, în nr. 109 din SUPLIMENTUL DE CULTUR|. El urmărește și enumeră cîteva dintre clișeele bine consolidate din vocabularul criticii literare, importate de pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
început în 1968 cînd a deturnat șansa, unică pentru un lider comunist dintre sateliții Moscovei, a cărui țară nu era ocupată de garnizoane sovietice, de a transforma totalitarismul impus într-un regim acceptabil. Ceaușescu a trădat interesul național și în chestiuni mai pipăibile, după ce i-a intrat în cap că România e el. Acest cretin sinistru a trădat România cumpărînd din Anglia un avion expirat, în schimbul unei plimbări cu regina în caleașcă. A trădat țara mizînd prostește pe revoluții africane pe
Zilnica trădare de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10031_a_11356]
-
de a defini arhetipuri care se vor incarna la cheremul șansei. Dorința mea este ca o asemenea variantă să fie prezentată în public numai o singură dată, evitând astfel tratarea ei ca obiect ce poate ci comercializat. Aici apare o chestiune legată de ideea meșteșugului: este în stare compozitorul să învețe ordinatorul cum să devină un meșteșugar priceput? Parte din această dibăcie aparține programatorului, care poate să fie sau nu un muzician. Restul sunt simple definiții. DARIA (ca și de alte
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
de autori români care au marșat pe găselnița protocronistă. Ne vom opri la analiza cîtorva dintre ei așa cum apare în substanțialul, remarcabilul prin necomplezență volum de eseuri al lui S. Damian, Trepte în sus, trepte în jos. Evident, literații în chestiune, obedienți față de directivele puterii totalitare, nu s-ar putea plasa pe ,treptele de sus", măcar prin acea parte a producției lor ce probează o indenegabilă tendențiozitate. Avem a face cu un tezism la vedere, care, pe de o parte, deturnează
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
o revistă din exil (Dialog, Mersul pe nisip, 1988), accentuîndu-i meritul de a fi reprezentat ,o pledoarie pentru independența spirituală într-un climat de dictat ideologic", dar și adăugînd ,unele rezerve". Ultimele avînd rolul de-a diminua chiar ,meritul" în chestiune, alunecat, hélas, tocmai pe făgașul protocronismului: ,Jurnalul de la Păltiniș și Epistolar propagau și o alergie față de cultura Vestului și exaltau virtuțile unui spațiu între Carpați și Dunăre, unde s-ar fi refugiat, în contrast cu întreaga planetă decăzută, filonul cugetării pure. îmi
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
au simțit-o, în permanență pentru Nicolae Ceaușescu. Uimirea mea venea din faptul că, scrutându-mi memoria nu-mi amintesc să fi urât vreodată pe cineva, necum o entitate cvasi-abstractă precum Nicolae Ceaușescu. Pot fi supărat pe cineva într-o chestiune punctuală (îmi trece repede), pot disprețui pe altcineva (după mai multe probe irefutabile de încremenire a respectivului în proiect, sfârșesc prin a-l ocoli), pot refuza pentru câteva zile dialogul cu cineva care mi-a făcut un mare rău, dar
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
parte din timp citind după pofta inimii și scriind cronici literare. În momentul în care auzeam vocea binecunoscută, închideam instantaneu sursa care o propaga, din plictiseală. Pe diverșii politruci care se abăteau prin școală spre a ne instrui în diverse chestiuni îi judecam individual, în funcție de prestația lor. Unii făceau exces de zel, pe fețele altora se citea clar stânjeneala de a spune lucruri în care nu cred sau se ghicea începutul unui zâmbet ironic. Niciunul nu semăna cu celălalt. Existau ariviști
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
P.S.-uri, completări sau delimitări ale redacției de unele din articolele mele. Acestea fiind zise, n-am luat drept atac la persoană, insultă sau dorință de-a fi minimalizat nici unul din "drepturile la replică" mai mult sau mai puțin în chestiune care mi s-au adresat de-a lungul anilor. Nu m-am simțit nici diminuat intelectualicește, nici mai incompetent decât sunt în chestiuni de gramatică românească atunci când un ilustru savant - matematician și lingvist -, căruia anii formării mele intelectuale îi datorează
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
sau dorință de-a fi minimalizat nici unul din "drepturile la replică" mai mult sau mai puțin în chestiune care mi s-au adresat de-a lungul anilor. Nu m-am simțit nici diminuat intelectualicește, nici mai incompetent decât sunt în chestiuni de gramatică românească atunci când un ilustru savant - matematician și lingvist -, căruia anii formării mele intelectuale îi datorează enorm, m-a tras prietenește de urechi, pentru vina de-a fi făcut două dezacorduri: "Într-un singur paragraf, dragul meu, într-un
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
cum bine îi numește Daniel Cristea-Enache, formatori de opinie care induc, cu efect, o astfel de părere în rîndul receptorului de literatură. Poate că astfel de reacții vin și din alte motive care merită o analiză sociologică mult mai atentă. Chestiunea este că situația nu este deloc una liniștitoare, chiar dacă adevărații cititori de literatură nu se vor răsturna confortabil în fotolii să privească la tot felul de năzbâtii cu iz cultural, zappînd pe multitudinea de canale teve, ci vor merge, să
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
îi chema pe cașmirezi la arme în ziua aceea, cerîndu-le să se ridice și să curețe regiunea de trupele indiene străine și de pandiți. Dar Bombur Yambarzal nu auzise astfel de zvonuri. Pentru el, aici nu era vorba de o chestiune națională, ci de una personală. Se rostogoli jos din pat și alergă, clătinîndu-se, pufăind, gîfîind, pînă la bucătăriile principale ale satului, unde se pregătea wazwaan-ul. Acolo se echipă pentru luptă. O dată gata, păși mult mai hotărît pe strada principală din
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
boala, îmbătrînirea, uzura organismului reprezintă un impas grav al condiției d-sale psihofizice, însă autorul are tactul de a nu-i opune un spectru al considerației abstracte, ci imaginea unei dematerializări relative, id est un proces al materiei puse în chestiune: Se scorojește, tencuiala de pe oasele mele/ cum de pe pereții/ unei case nelocuite.// Ce zugravi/ vor putea să așeze/ la loc/ huma?/ Umblu prin lume/ ca o mînăstire/ fără călugări.// Doar viermii/ îi simt/ în ghete, la vîrful/ degetelor.// Dar,/ mai
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
România mare se revarsă și în lumea, pe care o speram altfel, a celor interesați de cultură. Descopăr pe forumuri huiduieli cu care sînt întîmpinați oameni care înseamnă ceva în cultura română, dacă îndrăznesc să-și spună public părerea despre chestiuni care ne privesc pe toți. Vechea întrebare retorică, apărută în 1990, " Cine e cutare să ne dea lecții?" a căpătat între timp nenumărate variante. De la "Să ne mai scutească dl Cutare!" pînă la, directul " Hai sictir, băi Cutare!" În rol
Atacul securistilor orfani by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10126_a_11451]
-
pare că acesta a fost motivul pentru care asociația din Timișoara nu este primită în Uniune. În ședința din 29 iulie, se hotărăște ca asociația să nu participe sub nici o formă la executarea Circularei Mi- nisterului Propagandei apărută în ziare, chestiune privind individual pe filateliști. Se va cere, însă, telegrafic tabelul seriilor interzise. Un alt act de frondă îl reprezintă contestarea dreptului Uniunii nou create în noiembrie de a reprezenta interesele asociației filateliștilor din întreaga țară și intenția de a crea
Agenda2003-37-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281467_a_282796]