712 matches
-
(n. 21 iunie 1914, Horodnicul de Sus - d. 5 februarie 1988) a fost un avocat român, ofițer în Jandarmeria română, comandant al Chesturii Municipiului Tiraspol. În calitatea sa de ofițer, a salvat viața mai multor mii de evrei, o recunoaștere a meritelor sale eroice este și prezența numelui său în Muzeul Yad Vașem din Israel. În aripa dreaptă a muzeului, aripă consacrată omagierii
Ioan D. Popescu () [Corola-website/Science/306486_a_307815]
-
sale eroice este și prezența numelui său în Muzeul Yad Vașem din Israel. În aripa dreaptă a muzeului, aripă consacrată omagierii celor care au ajutat și salvat multe vieți de evrei, stă scris: "Căpitan Popescu D. Ioan, fost comandant al Chesturii Municipiului Tiraspol, în prezent, avocat în orașul Rădăuți, România." Tatăl său a particpat la luptele din primul război mondial și a murit înainte ca fiul să împlinească 1 an. Este crescut de mamă într-un spirit de muncă, drepatate, demnitate
Ioan D. Popescu () [Corola-website/Science/306486_a_307815]
-
a frontului. Nu după mult timp, inspectorul jandarmeriei din Transnistria care îi hotărâse destinul căpitanului Popescu a fost schimbat, odată cu această schimbare, ordinul de pedepsire a insubordonării nemaifiind dus la îndeplinire. Noul inspector al jandarmeriei îl numește pe comandant al Chesturii Municipiului Tiraspol și împuternicit al guvernatorului pentru repatrierile evreilor. În noua sa calitate Popescu își demonstrează încă o dată calitatea sa de om omenos și drept. Primele măsuri pe care le-a luat acesta în calitatea de însărcinat cu problemele repatrierii
Ioan D. Popescu () [Corola-website/Science/306486_a_307815]
-
pe care o reprezintă Instituția noastră să nu marcheze o activitate negativă, ci una rodnică și pilduitoare”. Atacul legionar la adresa instituțiilor statului în vederea preluării puterii „a eșuat lamentabil” deoarece riposta jandarmilor a fost deosebit de energică. La 10 septembrie 1940, fiecare chestură de poliție a primit în sprijin câte un pluton de jandarmi. Din ordinul lui Ion Antonescu, Conducătorul Statului și Președintele Consiliului de Miniștri, la 12 septembrie 1940 s-a repus în vigoare „Legea de organizare a Jandarmeriei Rurale” din 1929
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
efectiv batalionul de jandarmi din oraș), să fie evacuați din oraș toți evreii și „să fie lichidat fără milă orice evreu care va deschide focul asupra soldaților români și germani”. A doua zi 28 iunie, sosesc la Iași și la Chestura poliției pentru a planifica, pregătii și executa "Progromul" ofițeri ai Jandarmeriei și Armatei. Dintre jandarmii sosiți amintim pe: colonelul Barozzi - pretorul Armatei a 3-a, colonelul Bădescu Gh. - comandantul Jandarmeriei din Moldova și din județ și ajutorul său locotenent-colonelul Mihail
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
de minim confort. Este de apreciat aici gestul șefului Comisiei Locale pentru Aplicarea Reformei Agrare, Ioan Chivari, care a susținut cauza germanilor reîntorși din deportare, în sensul retrocedării averilor pe care le-au deținut. Surse: Arhivele Naționale-DSirecția județeană Bihor, fonduri: Chestura Poliției Oradea, Legiunea de Jnadarmi Bihor, Comitetul județean Bihor al PCR, Comitetul județean Bihor al PSD În timpul războiului rece, s-a discutat foarte puțin despre deportări. Principalul motiv al nediscutării acestei probleme pare faptul că politica vremii descuraja criticile vest-germanilor
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
Garnizoanei, Constantin Chirilovici, chestorul Poliției și inspectorii de Siguranță Emil Gioseanu și Matei Cosma au ordonat percheziții în casele evreiești. Într-un raport din 29 iunie 1941 către ministrul Afacerilor Interne, Captaru menționa că până la ora 13 se aflau la Chestura de Poliție din Iași "„circa 3.500 suspecți în cea mai mare parte evrei”". „Suspecții” menționați, comasați în curtea Chesturii au fost împușcați „la grămadă” cu carabine, revolvere și o mitralieră de câtre jandarmi și polițiști. După masacrul săvârșit, în
Dumitru Captaru () [Corola-website/Science/309642_a_310971]
-
Într-un raport din 29 iunie 1941 către ministrul Afacerilor Interne, Captaru menționa că până la ora 13 se aflau la Chestura de Poliție din Iași "„circa 3.500 suspecți în cea mai mare parte evrei”". „Suspecții” menționați, comasați în curtea Chesturii au fost împușcați „la grămadă” cu carabine, revolvere și o mitralieră de câtre jandarmi și polițiști. După masacrul săvârșit, în aceeași zi, circa 10 000 de evrei au fost adunați din case și de pe străzi de pichete de jandarmi, soldați
Dumitru Captaru () [Corola-website/Science/309642_a_310971]
-
elimina pe cei pe care i-a desemnat în acest sens. Antonino Caponnetto, care imediat după atentat, a declarat trist: „"Nu mai există speranță..."”, după mai mulți ani, într-un interviu acordat lui Gianni Minà își amintea că „"Paolo ceruse chesturii - deja cu vreo douăzeci de zile înainte de atentat - să dispună ridicarea vehiculelor din zona adiacentă domiciliului mamei sale. Dar cererea a rămas neascultată. Și în ziua de azi aștept să aflu cine a fost funcționarul responsabil cu siguranța lui Paolo
Paolo Borsellino () [Corola-website/Science/322978_a_324307]
-
existau peste 150 de bordeluri. Strada Roșie a orașului și-a căpătat numele datorită numeroaselor felinare roșii. Strada Neagră a ajuns la acest nume deoarece, fetele fiind foarte solicitate, când felinarele bordelurilor se stingeau, era cuprinsă de beznă. În evidențele Chesturii, în 1939 existau 156 de bordeluri, inclusiv imobile în care se ofereau spre închiriere camere pentru prostituate, cu mențiuni de genul „casa de rendez-vous”, „închiriază la artiste de varieteu”, „închiriază la femeile de moravuri ușoare”. Există mențiuni despre casele Tita
Bordel () [Corola-website/Science/325167_a_326496]
-
fetele, îmbrăcate sumar, își așteptau clienții. Altele aveau poze ale fetelor pe care le găzduiau. Clientul putea astfel să aleagă fata care îi plăcea. Marea problemă legată de activitatea bordelurilor era legată de bolile venerice. Deși curvele erau în evidența Chesturii și erau obligate să aibă condicuță de sănătate ("carnet medical"), în care erau înregistrate vizele medicale de control împotriva bolilor cu transmitere sexuală, clienții lor nu erau supuși unui astfel de control. În aceste condiții, fata era obligată să controleze
Bordel () [Corola-website/Science/325167_a_326496]
-
nu era la Prefectura Capitalei, ci într-o mașină în drum spre Ploiești, pe care Rioșanu a luat măsuri să o oprească. La îndemnul lui Mihalache, Lărgeanu a plecat la Ploiești, unde l-a contactat pe chestorul de carieră de la Chestura Ploiești, care însă i-a dat de înțeles că are mâinile legate. Mai mult, acesta l-a sfătuit pe Lărgeanu să nu-l contacteze pe chestorul legionar, întrucât și-ar fi pus viața în pericol. Când a sunat la București
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]