KorAP: Find »[drukola/base=chinez & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...467 >

11,660 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

ale minorităților naționale, protejării patrimoniului spiritual și cultural al acestora. De asemenea, alocă fonduri importante pentru repararea și întreținerea templelor și a edificiilor religioase, valoroase din punct de vedere istoric și cultural. Promovarea valorilor umane din rândul minorităților naționale Autoritățile chineze acordă o importanță deosebită formării profesioniștilor valoroși din rândul minorităților naționale, numărul acestora crescând considerabil. Astfel, mulți specialiști sunt promovați în posturi de conducere pe diferite paliere de competențe. În prezent, numărul experților din rândul minorităților a ajuns la peste

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
56 de naționalități. Strategia dezvoltării economice regionale a Chinei Economia minorităților naționale continuă să evolueze și să crească odată cu dezvoltarea continuă a economiei Chinei. Vastitatea teritorială, imensitatea populației și dezechilibrul dezvoltării economico-sociale regionale constituie realități de bază, în conformitate cu care guvernul chinez a elaborat și adoptat o serie de politici și măsuri pentru a ajuta și sprijini dezvoltarea economică a zonelor minorităților etnice. Guvernul aplică o strategie globală de dezvoltare regională și corelată, mai ales în ultimii ani, odată cu aprofundarea reformei și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
crearea unei baze materiale solide pentru promovarea prosperității în rândul acestora. De asemenea, sănătatea și mai ales speranța de viață a populației minoritare a fost îmbunătățită considerabil. Știința și tehnica În vederea stimulării dezvoltării tehnico-științifice a regiunilor populate de minorități, guvernul chinez a adoptat o serie de măsuri speciale incluzând pregătirea și instruirea personalului tehnico-științific din rândul minorităților naționale, admiterea în instituțiile de învățământ superior a candidaților ce aparțin acestora sau înființarea de clase pentru naționalități în școli și de secții suplimentare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
coordonatori ai unor importante proiecte de cercetare științifică și specialiști care au contribuit din plin la popularizarea tehnicii aplicative. Sistemul național de educație Învățământul este baza progresului tehnico-științific, astfel China promovează consecvent educația orientată spre modernizare, lume și viitor. Guvernul chinez a adoptat o serie de politici și măsuri speciale pentru dezvoltarea învățământului național. Printre acestea, asistența acordată minorităților pentru dezvoltarea educației, constituirea autorităților care să administreze învățământul național, acordarea dreptului minorităților naționale și regiunilor autonome de a desfășura în mod

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Budismul Budismul a pătruns în China în secolul I e.n. și s-a răspândit pe scara largă după secolul al IV-lea, devenind treptat religia cu cea mai mare influență în China. Această religie este ramificată în budismul de limbă chineză, cel de limbă tibetană și cel de limbă pali. În China există 200.000 de călugări budiști și funcționează peste 20.000 de temple. Statuia lui Sakyamuni de la muntele Lingshan al orașului Wuxi (Foto: Felicia Gherman) Budismul tibetan este răspândit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Dehong a naționalităților dai și jingpo din provincia Yunnan este răspândit budismul de limbă pali. Peste un milion de locuitori din naționalitățile dai, bulang, achang și wa sunt budiști pali. Locuitorii de naționalitate han sunt adepți ai budismului de limbă chineză . Taoismul Taoismul este o religie autohtonă care datează din secolul al II-lea. Taoiștii au preluat cultul ancestral de venerare a naturii și strămoșilor. De-a lungul istoriei, taoismul a dat naștere la numeroase grupări. Pentru că nu există o ceremonie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
după Războiul Opiului. În 1950, cercurile creștine erau chemate să renunțe la influențele imperialiste și să depună eforturi pentru autonomie și autodezvoltare. În 2008, în China existau aproape 16 milioane de protestanți. În 2012, numărul de Biblii tipărite în limba chineză a ajuns la peste o sută de milioane de exemplare. Politica privind religiile și libertatea religioasă în China După proclamarea în 1949 a R.P.Chineze, guvernul a elaborat și a aplicat o politică a libertății de exprimare a credințelor religioase

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
China existau aproape 16 milioane de protestanți. În 2012, numărul de Biblii tipărite în limba chineză a ajuns la peste o sută de milioane de exemplare. Politica privind religiile și libertatea religioasă în China După proclamarea în 1949 a R.P.Chineze, guvernul a elaborat și a aplicat o politică a libertății de exprimare a credințelor religioase sau a statutului religios. Indiferent de religie, toți cetățenii sunt egali în fața legii, organizațiile și asociațiile religioase funcționează în regim de egalitate și bună înțelegere

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
de religie, toți cetățenii sunt egali în fața legii, organizațiile și asociațiile religioase funcționează în regim de egalitate și bună înțelegere, credincioșii și cei care nu sunt adepți ai vreunei religii se respectă reciproc și trăiesc în comuniune. Conform Constituției R.P.Chineze, cetățenii se bucură de libertate religioasă deplină. Factorii de decizie, asociațiile obștești sau indivizii, nu au dreptul să oblige pe nimeni să adopte o poziție religioasă sau antireligioasă și nici să manifeste discriminări. Statul protejează activitățile religioase de orice fel

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
iar afacerile și organizațiile religioase din China nu sunt sprijinite de forțe din străinătate. Conform Legii privind Autonomia Regiunilor Naționale, Codului Civil, Legii Învățământului, Legii Muncii, Legii Electorale a Adunării Naționale, Legii organizatorice a Comitetului Sătesc și Legii Publicațiilor, cetățenii chinezi, indiferent de credința religioasă, au dreptul de a alege și de a fi aleși. Bunurile legitime ale organizațiilor religioase sunt protejate. Indiferent de orientarea religioasă, toți cetățenii beneficiază în mod egal de dreptul la educație. Cetățenii de diferite naționalități trebuie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
credințele religioase. În ce privește piața muncii, este interzisă discriminarea la angajare pe motive ce țin de orientarea religioasă. Publicațiile și mărcile produselor comerciale nu au voie să conțină referiri cu conținut discriminatoriu pe temeiuri naționale și religioase. În ianuarie 1994, guvernul chinez a publicat Regulamentul privind administrarea lăcașurilor de cult, iar o lună mai târziu, în februarie, au fost publicate Prevederile privind Administrarea Activităților Religioase ale Străinilor din China. Conform acestui document, autoritățile chineze respectă libertatea religioasă a străinilor stabiliți sau prezenți

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
temeiuri naționale și religioase. În ianuarie 1994, guvernul chinez a publicat Regulamentul privind administrarea lăcașurilor de cult, iar o lună mai târziu, în februarie, au fost publicate Prevederile privind Administrarea Activităților Religioase ale Străinilor din China. Conform acestui document, autoritățile chineze respectă libertatea religioasă a străinilor stabiliți sau prezenți în China și protejează schimburile de vizite, culturale și științifice, desfășurate între cercurile religioase din China cu cele din alte țări. Potrivit legii, toate slujbele religioase desfășurate în biserici, temple și în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
între China și alte țări Budismul, islamismul, catolicismul și protestantismul din China au fost aduse din străinătate și sunt religii care ocupă o poziție importantă pe plan internațional și au numeroși adepți în multe țări și regiuni. După proclamarea R.P.Chineze, schimburile religioase cu alte țări au cunoscut o dezvoltare permanentă. Pe baza principiului egalității și prieteniei, organizațiile religioase din China desfășoară schimburi și contacte cu cele din străinătate. Spre exemplu, cercurile budiste din China au efectuat numeroase schimburi cu cele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
efectuat numeroase schimburi cu cele din Thailanda, Coreea de Sud, Japonia, Myanmar, Sri Lanka și Vietnam. La invitația unor țări vest-europene și nord-americane, diferite organizații religioase din China au vizitat organizații similare din aceste țări. Capitolul VI ARHITECTURA 1. Descriere generală a arhitecturii chineze Arhitectura, cu specificul ei propriu, este o importantă componentă a civilizației chineze. Bazată pe construcțiile de lemn, aceasta reflectă concepția chinezilor despre natură, valori, frumos, despre principiile moralității. Cu o tradiție culturală multimilenară, arhitectura chineză urmărește un plan ce reflectă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Vietnam. La invitația unor țări vest-europene și nord-americane, diferite organizații religioase din China au vizitat organizații similare din aceste țări. Capitolul VI ARHITECTURA 1. Descriere generală a arhitecturii chineze Arhitectura, cu specificul ei propriu, este o importantă componentă a civilizației chineze. Bazată pe construcțiile de lemn, aceasta reflectă concepția chinezilor despre natură, valori, frumos, despre principiile moralității. Cu o tradiție culturală multimilenară, arhitectura chineză urmărește un plan ce reflectă filosofia ordinii, armoniei și autoritatea. Aspectul ordonat, armonios nu se referă doar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
1. Descriere generală a arhitecturii chineze Arhitectura, cu specificul ei propriu, este o importantă componentă a civilizației chineze. Bazată pe construcțiile de lemn, aceasta reflectă concepția chinezilor despre natură, valori, frumos, despre principiile moralității. Cu o tradiție culturală multimilenară, arhitectura chineză urmărește un plan ce reflectă filosofia ordinii, armoniei și autoritatea. Aspectul ordonat, armonios nu se referă doar la locuințele și clădirile sacre, ci la întregul oraș. Clădirile sunt orientate, de obicei, pe axa nord-sud, iar cele mai importante construcții sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
aceea, arhitectura Chinei și-a conturat concepția artistică prin relația dintre complexitatea clădirii, mediul natural și orizont, prin aranjarea amalgamului, amplasarea și ritmul construcțiilor. Clădirile sunt mărețe, solemne, misterioase și maiestuoase. În ce privește tehnicile arhitecturale, acestea conțin multe concepte din pictura chineză, lucru care le dă un farmec aparte. Unele temple și clădiri religioase, cum ar fi pagodele și altarele, ating perfecțiunea în exprimarea doctrinelor religioase și în crearea unei atmosfere sacre, de exemplu Templul Xuankong din Shanxi, Templul Cerului din Beijing

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
și clădiri religioase, cum ar fi pagodele și altarele, ating perfecțiunea în exprimarea doctrinelor religioase și în crearea unei atmosfere sacre, de exemplu Templul Xuankong din Shanxi, Templul Cerului din Beijing și Pagoda de lemn din ținutul Yingxian, Shanxi. Arhitectura chineză este expresia artistică adâncă a istoriei și culturii. Influențată de gândirea confucianistă, aceasta are două caracteristici principale perfecțiunea și armonia. Iar grădinile chinezești, conform principiilor taoiste, tind spre un echilibru delicat între elementele naturale și cele artificiale. Alan Watts, autorul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
armonia. Iar grădinile chinezești, conform principiilor taoiste, tind spre un echilibru delicat între elementele naturale și cele artificiale. Alan Watts, autorul occidental cel mai aproape de spiritul taoismului spune în lucrarea sa Tao, calea ca o curgere de apă: "Diverși filosofi chinezi, scriind probabil în secolele V-IV î.e.n., au expus o sumă de idei și un mod de viață care au ajuns să fie cunoscute sub numele de taoism, calea cooperării dintre om și tendința sau cursul lumii naturale; principiile acestei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
vânt și apă pentru a avea confort și un pământ fertil. Așa a luat naștere teoria Feng Shui, unică în lume, care oferă sfaturi și remedii pentru a crea un spațiu armonios din punct de vedere energetic. Tradus din limba chineză, Feng Shui înseamnă "vânt și apă" și pornește de la un principiu de bază: crearea unui echilibru între energiile Yin și Yang și combinarea armonioasă, în același spațiu, a celor cinci elemente ale naturii: lemnul, focul, pământul, apa și metalul. Doar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
același spațiu, a celor cinci elemente ale naturii: lemnul, focul, pământul, apa și metalul. Doar într-un astfel de mediu perfect, omul se va simți cel mai bine. De altfel, Feng Shui are un singur scop fericirea. Iar conform filosofiei chineze, aceasta poate fi atinsă doar într-un mediu perfect echilibrat. După tipurile de construcții, arhitectura chineză este împărțită în cinci mari categorii imperială, cea a templelor, cea a grădinilor, cea funerară și cea a locuințelor populației. De-a lungul timpului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
un astfel de mediu perfect, omul se va simți cel mai bine. De altfel, Feng Shui are un singur scop fericirea. Iar conform filosofiei chineze, aceasta poate fi atinsă doar într-un mediu perfect echilibrat. După tipurile de construcții, arhitectura chineză este împărțită în cinci mari categorii imperială, cea a templelor, cea a grădinilor, cea funerară și cea a locuințelor populației. De-a lungul timpului, arhitectura chineză a influențat puternic stilurile arhitecturale din Japonia, Coreea de Sud, Coreea de Nord, Vietnam, Mongolia și alte state

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
poate fi atinsă doar într-un mediu perfect echilibrat. După tipurile de construcții, arhitectura chineză este împărțită în cinci mari categorii imperială, cea a templelor, cea a grădinilor, cea funerară și cea a locuințelor populației. De-a lungul timpului, arhitectura chineză a influențat puternic stilurile arhitecturale din Japonia, Coreea de Sud, Coreea de Nord, Vietnam, Mongolia și alte state, iar după secolul al XVII-lea a avut înrâurire și asupra arhitecturii din Europa. Astăzi, păstrându-și stilul tradițional, arhitectura chineză acumulează și ea din specificul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
De-a lungul timpului, arhitectura chineză a influențat puternic stilurile arhitecturale din Japonia, Coreea de Sud, Coreea de Nord, Vietnam, Mongolia și alte state, iar după secolul al XVII-lea a avut înrâurire și asupra arhitecturii din Europa. Astăzi, păstrându-și stilul tradițional, arhitectura chineză acumulează și ea din specificul artistic al lumii, dezvoltându-se mereu. 2. Construcțiile chinezești Pentru că lemnul era mai practic și mai ușor de transportat, încă din cele mai vechi timpuri, chinezii au preferat să utilizeze ca material de construcții cheresteaua

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
vechi timpuri, chinezii au preferat să utilizeze ca material de construcții cheresteaua. Cu toate acestea, pentru construirea structurilor importante, precum clădirile sacre, mormintele imperiale sau podurile, ei au folosit cărămizi și pietre, pentru ca acestea să reziste mai mult timp. Meșterii chinezi au dezvoltat construcțiile pe ramă de cherestea, pe care le-au finisat până la forma lor finală. Clădirile tradiționale au baza făcută din pământ tasat, cărămizi sau pietre. Grinzile erau construite fără a fi prinse cu lipici sau cuie. Coloanele mari

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]