3,011 matches
-
sunt evidente. Uniunea Europeană trece prin mari schimbări și transformări și își adaptează mereu orientările sale strategice. Statele membre, inclusiv România, acționează potrivit evoluției mediului internațional de securitate, unde statele lumii devin tot mai interdependente, crizele economice și financiare se succed ciclic, alternanța la guvernarea mondială a puterilor economice este mereu schimbătoare, reformele revoluționare devin tot mai presante. U.E. a adoptat norme și standarde care contribuie la dezvoltarea capacității guvernelor naționale de a promova securitatea energetică și de a lupta împotriva crimei
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
blestemului resurselor, precum și modul de utilizare a furnizării gazelor naturale de către Rusia pentru a-și controla fostul imperiu și pericolul pe care îl constituie pentru Europa. Restricțiile legate de rezerva de petrol constituie esența crizei. Motivele sunt parțial seculare, parțial ciclice. Dimensiunea seculară este dată de consumul de petrol care, de regulă, este mai mare decât noile resurse descoperite. în 2004 s-au consumat 30 de miliarde de barili și s-au descoperit zăcăminte totalizând doar opt miliarde. Capacitatea excedentară a
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
raportează un declin în producție. Țara care se bucură de cele mai vaste resurse posibile, Arabia Saudită, nu dezvăluie cifrele referitoare la gradul de epuizare a zăcămintelor existente. Deși curentul secular este evident, majoritatea fluctuațiilor de scurtă durată se datorează factorilor ciclici. Cererea a devenit foarte mare, pe de o parte, din cauza puterii economiei globale și, pe de altă parte, datorită progresului Chinei, Indiei și al altor țări în curs de dezvoltare ce gestionează mai puțin eficient energia decât economiile avansate. Pe lângă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
fragment de text, ales la întâmplare. Acest dialog interior (care putea avea loc și într-un grup) a generat în cele din urmă niște instrumente compatibile cu elementele de standardizare și cuantificare, putând fi, astfel, implementate în mod satisfăcător. Mișcarea ciclică dinspre materialul teoretic al lui Frankenstein înspre datele de interviu, în vederea construirii unor măsurători care să se bazeze pe ambele, amintește de procesul elaborării teoriei cercetării întemeiate (Glaser și Strauss, 1967). Evaluarea gândirii raționale După Frankenstein (1970b, 1972), gândirea rațională
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
capitaliste au fost expuse În văzul tuturor. „Pe măsură ce creșterea economică, În secolele al XIX-lea și al XX-lea, a dezrădăcinat milioane de oameni sărăcind grupuri numeroase pentru a-i Îmbogăți pe câțiva, generând șomaj pe scară largă În timpul depresiunilor ciclice și producând societatea masificată modernă, a devenit evident că cei afectați de aceste manifestări violente devin pasionați - furioși, temători și resentimentari cu toată pasiunea.” (p. 140) Hirschman arată astfel construcția ideologică a termenului, demonstrând contigența sa istorică. Evoluția gândirii asupra
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
an după apariția lucrării lui Borda, Condorcet publica Essai sur L'application de L'analyse á la Probabilité des Décisions Rendues á la Pluralité des Voix. În această lucrare avansează cele două rezultate care l-au făcut celebru, teorema majorităților ciclice și teorema juriului. Prima arată că, atunci când comparăm mai mult de două alternative pe perechi, în anumite profile de preferință, vom descoperi o preferință socială intranzitivă. Cel de-al doilea rezultat discută probabilitatea ca un grup să ajungă la o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de Sen în cele două lucrări deja amintite), teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian și sub acela de paradox libertarian. Potrivit acestui rezultat, dacă agregăm preferințele minimal raționale ale cel puțin doi indivizi, preferința socială rezultată va fi irațională (ciclică) dacă folosim domeniul universal, condiția Pareto slabă și o condiție libertariană atunci când numărul alternativelor este egal cel puțin cu trei<footnote Voi descrie, pe larg, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian și teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ierarhia unui individ i. [d.1.2.5*]: O regulă de decizie socială este regula Dodgson dacă: 1) atunci când există un învingător Condorcet, acela va fi și învingător Dodgson 2) atunci când nu există un învingător Condorcet (așadar, există o majoritate ciclică), pentru fiecare alternativă determină numărul schimbărilor adiacente în preferințele votanților, care sunt necesare pentru a transforma acea alternativă în învingător Condorcet. Alternativa care necesită cel mai mic număr de schimbări este învingător Dodgson. Altfel spus, alternativa care prezintă cea mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1a ; cum lewd preferă pe 2a lui 3a , societatea va prefera pe 2a lui 3a . Prin condiția Pareto slabă, deoarece amândoi preferă pe 1a lui 2a , societatea va prefera pe 1a lui 2a . Din toate acestea însă, preferința socială este ciclică. (b) Cel de-al doilea exemplu, prezentat în Sen (1983), este cazul alegerii cantității de muncă<footnote Sen nu își numește, explicit, exemplul în acest mod. În articolul din 1983 și în cele ce urmează acestuia, și care au abordat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe 2a lui 3a și 2m pe 4a lui 1a , societatea va prefera pe 2a lui 3a și pe 4a lui 1a . Dar prin aciclicitate, ar trebui ca societatea să prefere pe 1a lui 4a . Avem așadar o preferință socială ciclică. În afara acestor două exemple voi mai descrie unul care este formulat de Gärdenfors și Pettit în (1989). Este vorba despre o variantă a cazului prude vs. lewd, care ia în calcul patru alternative: (c) Acestea sunt: 1 :a prude citește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lewd preferă pe 1a lui 2a , și pe 3a lui 4a , societatea va prefera pe 4a lui 2a , pe 3a lui 1a , pe 1a lui 2a , și pe 3a lui 4a . Dar dacă acesta este cazul, atunci preferința socială este ciclică. 2.2. Teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili Problema propusă de Sen a avut o urmare în forma unui rezultat de imposibilitate care, la o primă vedere, părea chiar mai puternic. În (1974), Gibbard demonstra că domeniul nerestricționat și libertatea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și că, folosind tranzitivitatea preferinței individuale, vom avea întotdeauna o preferință socială aciclică. Voi utiliza cazurile prude vs. lewd (original și extins) și cazul alegerii cantității de muncă. ●Cazul prude vs. lewd (original). Dar, în acest caz, preferința socială este ciclică. Folosim, acum, restricțiile 1Uf și 2Uf : prin acestea, prude și lewd sunt indiferenți între alternativele aflate în perechea de decisivitate a celuilalt. Așadar, pentru prude, 3 1pa P a și prin 1Uf , 2Uf , 2 3pa I a . Dar 1Uf , 2Uf
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de decizie socială include numai preferințele care sunt separabile și liberale extreme pentru n indivizi. [t.3.5.4*]: Există o SDF care îndeplinește condițiile seU , P și *L . Demonstrație [t.3.5.4*]. Presupunând că avem o preferință socială ciclică pe care o notăm cu p1: 1 2 2 3 3 1s s sa P a a P a a P a∧ ∧ . Prin condiția Pareto, dacă toată lumea preferă o alternativă alteia, atunci aceasta este preferată social. Cum însă, prin seU
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de posibilitate. Într-un caz în care avem patru alternative și câte două strategii de fiecare individ, avem prin definiție câte două decisivități libertariene și rămâne o singură pereche care ar putea să producă, prin unanimitate paretiană, o preferință socială ciclică. La fel se va întâmpla și dacă avem mai multe strategii și mai mulți indivizi. Condiția Pareto va fi anihilată pe o pereche prin faptul că un individ va avea preferințe liberale extreme, deci va exprima, pe o pereche, o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui Sen, și că. Prin modul de acordare a decisivităților pe x variante. Prin U, orice profil de preferință este posibil. Putem, așadar, presupune că. Să presupunem, acum, că pe perechile rămase, adică , ceea ce face ca profilul social să fie ciclic. Dacă însă, atunci fie. Prin oricare dintre acestea însă am elimina paradoxul. Același lucru se întâmplă și în cazul cu patru alternative, și în cel cu mai mulți indivizi și mai multe alternative. Voi lua exemplul dat de Blau în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
L *L și scP . Demonstrație [t.5.2.1*]. Să presupunem că [t.5.2.1*] este falsă. Din premise, alocarea drepturilor este coerentă (vezi [d.5.1.1c*]) și, prin definiție, condiția scP este aciclică. De aceea, preferința socială ciclică poate apărea doar din cauza unui conflict între drepturile individuale și condiția Pareto, dacă avem cel puțin doi indivizi. Notăm cu A mulțimea alternativelor, cu X mulțimea finită a tuturor alternativelor, cu χ submulțimea tuturor mulțimilor nevide ale lui X, cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în care nu este angajat deloc. Totuși, când trebuie să prefere între a nu fi angajat și a fi angajat part-time, 1m preferă să nu fie angajat. Preferința lui 1m pe x aspectele ce-l privesc este, în mod evident, ciclică. O persoană va avea o preferință libertariană minimal-rațională dacă va reuși să prezinte preferințe complete și neciclice pe x aspectele ce o privesc. i.e. să aibă o mulțime de alegere nevidă pe x aspectele ce o privesc. O problemă care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu ar exista externalități, lewd și prude ar fi indiferenți pe perechile în care ceilalți sunt decisivi, și paradoxul nu ar apărea<footnote De asemenea, în (1982), Bernholz demonstra faptul că externalitățile sunt o condiție necesară pentru apariția preferințelor sociale ciclice (mai precis, intranzitive și ciclice) în societăți nedictatoriale. Pentru tratarea teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian din prisma problemei externalităților, a se vedea Bernholz (1974), (1975), Campbell și Kelly (1997), Saari (2006). footnote>. Aceasta ar însemna însă că pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și prude ar fi indiferenți pe perechile în care ceilalți sunt decisivi, și paradoxul nu ar apărea<footnote De asemenea, în (1982), Bernholz demonstra faptul că externalitățile sunt o condiție necesară pentru apariția preferințelor sociale ciclice (mai precis, intranzitive și ciclice) în societăți nedictatoriale. Pentru tratarea teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian din prisma problemei externalităților, a se vedea Bernholz (1974), (1975), Campbell și Kelly (1997), Saari (2006). footnote>. Aceasta ar însemna însă că pe orice pereche de alternative pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care în anul 1995 a pompat gaz sarin în sistemul de metrou din Tokio, nu a avut nimic de-a face cu Islamul. Chiar dacă valul actual de terorism islamic se va limita la o singură generație sau se va dovedi ciclic, asemenea valurilor teroriste din trecut, lumea tot va trebui să se confrunte cu pericolele seculare pe termen lung care decurg din democratizarea tehnologiei. Caracterul letal se intensifică. În anii '70, atacul palestinian asupra atleților israelieni de la Jocurile Olimpice din München sau
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
înaltul, prin ramurile dintre vârf, atrase de lumina cerului. El adună toate elementele: apa circulă cu seva lui, pământul i se încorporează prin rădăcini, frunzele se hrănesc cu oxigenul din aer, iar din frecarea lemnului izbucnește focul; simbol pentru caracterul ciclic al evoluției cosmice: moarte și regenerare; el moare și reînvie, ca fiecare toamnă și primăvară care trec peste el, și acest lucru este valabil mai ales pentru copacii cu frunze căzătoare. * Testul necesită: foi de hârtie albă neliniate și creion
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
al., 1990, apud Hoeksema, S.N., 1998)148. Aproximativ jumătate dintre indivizii care au dezvoltat această tulburare, experimentează primul lor episod în pragul perioadei adulte timpurii. Aproximativ 90% dintre oamenii cu tulburare bipolară au de-a lungul vieții episoade multiple sau ciclice. Durata unui astfel de episod de tulburare bipolară variază semnificativ de la o persoană la alta. Unii indivizi se află în stare maniacală timp de câteva săptămâni sau luni înainte de a se îndrepta spre faza depresivă. Mai rar, unii trec de la
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dar un aspect relativ comun este faptul că episoadele devin mai frecvente, mai apropiate unele de altele, cu timpul. Dacă cineva are patru sau mai multe cicluri maniacale și depresive în timpul unui an calendaristic, această tulburare se numește tulburare bipolară ciclică rapidă. La fel ca și bolnavii cu depresie unipolară, cei cu tulburare bipolară, adesea se confruntă între episoade cu probleme constante legate de serviciu și de relaționarea cu alții. Unele probleme sunt datorate reminiscențelor simptomelor bolii care nu au dispărut
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de acțiune independentă, care le reflectă capacitatea mărită de auto-reflecție critică și schimbare culturală. Prin urmare, putem afirma despre sistemul internațional că trece printr-o tranziție decalată, în care statele internalizează normele liberale printr-un proces de socializare. Acest proces ciclic este rezumat în Figura 6.2. Figura 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) Dacă este rațional să concluzionăm în urma observării ajustărilor de politică externă că în primul deceniu al tranziției de la Războiul Rece sistemul internațional a atins, într-
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
tipuri diferite de aeronave și vase americane și europene. Deocamdată, disparițiile sunt inexplicabile, deși au fost formulate ipoteze mai mult sau mai puțin fanteziste. Din cele relatate, se poate considera că apa ar putea fi pusă la baza unei concepții ciclice proclamând pieirea umanității în inundații și pregătirea unei lumi noi. Apa stă și la baza unor mituri geografice. Este și mediul în care sunt plasate cele două momente fundamentale ale ritmului cosmic: reintegrarea și creația. Apa incumbă și simbolismul imersiunii
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]