1,195 matches
-
reacțiile violent-ridicole ale unor „apărători” ai poetului național erau previzibile (asta fac de ani de zile, de când au ascuns în sertare carnetele de comuniști), marea deziluzie în acest serial „pro-contra Eminescu” este, în opinia mea, dublul academician și eminescolog Mihai Cimpoi, deputat-democrat în Parlamentul Republica Moldova, președinte al Uniunii Scriitorilor. În câteva articole de un uluitor protocronism publicate în revista Flux sub titlul „Atacuri contra lui Eminescu”, domnia sa îi „combate” pe cei care au publicat în Dilema („dilematori/demolatori”), între care Nicolae
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
titlul „Atacuri contra lui Eminescu”, domnia sa îi „combate” pe cei care au publicat în Dilema („dilematori/demolatori”), între care Nicolae Manolescu și Alexandru Paleologu. Slujindu-se de niște citate din cartea lui Theodor Codreanu, „Dubla sacrificare a lui Eminescu”, Mihai Cimpoi scrie (fragmentul e lung dar merită reprodus): „În contestările dilematorilor se străvede grija de sorginte gramiană de a stăvili primejdia națională pe care o prezintă opera și personalitatea lui Eminescu. E vizibilă, după cum observa și Theodor Codreanu, «o catastrofală cădere
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Alexandru Paleologu, un senior al culturii române contemporane, despre revista noastră domnia sa scrie nonșalant că susținem „publicații literare din România care au rezervat spațiu generos unor atacuri violente asupra lui Eminescu”. Sub ce formă s-a manifestat această susținere dl Cimpoi nu scrie, lăsându-ne pradă ipotezelor. Am recomandat cumva teme de dezbare revistelor literare din România? Am organizat articole, am selectat colaboratori în campanii de „subminare a valorilor naționale”?... Sper ca domnul academician să găsească timp, în drumul său de la
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sa Chipuri și măști ale tranziției, intitulată „Eminescu și recitatorii”. În finalul acestui articol, îmi permit să reproduc un citat din acest text - în compensație la cel oferit mai sus din gândirea „revoltată” și transparent conjuncturală a dlui academician Mihai Cimpoi: „...Ceea ce au în comun toate speciile de recitatori invocate este, în ciuda aparențelor, indiferența față de Eminescu. Pentru ei, ca și pentru mulți dintre noi, el nu este decât un pretext gras al exhibării de sine. De aceea, felul în care îl
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
având o formație sută la sută românească. Conștientizarea faptului că alcătuiesc o echipă, că pot constitui o generație a venit mai târziu, în anii ’89-’92, când a reușit să debuteze editorial și ultimul val optzecist. Critica literară basarabeană - Mihai Cimpoi, Eugen Lungu, Andrei Țurcanu - tot ei manifestându-se și ca prefațatori -, a început să le comenteze cărțile, găsind afinități formative și de opțiune estetică la mulți dintre ei. S-a văzut atunci că acești tineri singuratici, bibliomani, individualități creatoare fiecare
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Bălteanu, Emilian Galaicu-Păun, însă cărțile lor de debut, apărute în anii ’83-’86, nu impun încă o nouă sensibilitate lirică. Ei se înscriu în aceeași linie melodică dată de generația anterioară - patos și ingenuitate adolescentină, „cult romantic al sufletului” (M. Cimpoi) -, chiar dacă unele poeme sugerează o deliricizare și o aplecare mai atentă spre zonele pândite de pericole ale lumii. Abia la a doua sau chiar la a treia lor carte, perioadă de timp (anii ’88-’93) în care debutează, se impun
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Radio Europa Liberă, se pare că butoiul va deveni cu adevărat o mascotă a instituției scriitoricești, care va dobândi, astfel, o faimă pe care cărțile voioșilor convivi nu i-ar fi procurat-o niciodată... În cadrul aceluiași Consiliu, dl academician Mihai Cimpoi, Președintele Uniunii, a anunțat că renunță la titulatura vicepreședinților (sună amenințător?!), creând în schimb două departamente. Dl Arcadie Suceveanu va dirigui creația, iar dl Ion Ciocanu, cu rezultate manageriale excelente în trecut (vezi „performanțele” sale din perioada când a condus
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și de prospectare a activității Clubului, la care au participat numai membrii fondatori și unii invitați, cea de-a doua a avut ca temă de discuție Generațiile literare - un subiect extrem de generos prin actualitatea-i perpetuă. Arcadie Suceveanu și Mihai Cimpoi au făcut un istoric al dezbaterilor pe această temă în lume și în România, zăbovind puțin și pe teren basarabean și încercând o schemă a generațiilor literare pe malul Bâcului. Apoi s-a trecut la dezbateri și nuanțări. Leo Butnaru
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
gradul de viciere al mediului scriitoricesc basarabean, copleșit de ură și resentiment. E ca o boală rușinoasă contractată din prostie și din lipsa oricărei preocupări pentru igiena spiritului. Conflictul dintre generații este urmărit cu o reținere olimpiană de către dl Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor. Fără a avea curajul unei opinii clare și edificatoare, domnia sa afișează mai curând comportamentul unei persoane căreia acest conflict - hărțuitor pentru cei aflați în controversă - pare să-i convină. Domnul academician le dă dreptate tinerilor atunci când se
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
generos îi gratulează și pe vârstnici. De aceștia din urmă se simte mai apropiat ca vârstă și împărtășește, cu mici excepții, aceleași opțiuni culturale și lumești. Trebuie să recunosc însă că această ipostază de contemplator imperturbabil îi prilejuiește uneori dlui Cimpoi scurte clipe de disconfort intelectual. De pildă, pleacă stânjenit privirea atunci când vârstnicii debitează enormități și prostii groase. Cum s-a întâmplat și în cadrul Simpozionului, unde s-a afirmat că tinerii scriu o poezie neocomunistă, că înțeleg procesul creației la fel
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Dar ce jenant e să auzi și să aprobi - prin faptul că nu ai curajul să-i contrazici - opiniile unor confrați din valul ’89 despre integrarea europeană, despre problema NATO-România-Basarabia, despre doctrinele partidelor politice... Cred că „echidistanța” dlui președinte Mihai Cimpoi, dorința domniei sale de a fi bun cu toți, este profitabilă în plan personal - e drept, pe termen scurt -, dar destul de nocivă pentru Uniunea Scriitorilor. Tratarea adesea nediferențiată a valorilor și mediocrităților, într-un fel de generoasă îmbrățișare, lipsa de dorință
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nediferențiată a valorilor și mediocrităților, într-un fel de generoasă îmbrățișare, lipsa de dorință în a reforma o instituție care are serioase probleme de gestiune și de imagine, mi se pare o greșeală cu consecințe dintre cele mai grave. Dl Cimpoi cunoaște, se pare, adevărul că nu e înțelept să fii împotriva tinerilor (până la urmă postumitatea literară rămâne în mâinile lor), dar s-a situat față de aceștia la o distanță care ne permite să spunem că nu este totuși cu ei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
idei, eu nu împart dihotomic lumea în „ai noștri” și „ceilalți”, după un pretins și foarte îndoielnic criteriu patriotic, sub care se ascunde adesea o faună imundă, ci o evaluez cu măsura dreaptă a profesionalismului și a moralității. Dl Mihai Cimpoi este o personalitate culturală de mare valoare, pentru care am tot respectul, însă domnia sa a dovedit în acești ani că este un diriguitor mai puțin inspirat al treburilor Uniunii Scriitorilor, incapabil să-și aleagă o echipă care să redreseze situația
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
anii ’70. Când mi-a fost tăiată de către cenzură cartea la Chișinău, eu am tipărit-o la Cluj. Cine din criticii noștri literari - „floarea criticii literare din Moldova” - știe acest lucru? ... Literatura nu se face în cadrul Uniunii Scriitorilor, la Mihai Cimpoi, se face în singurătate...”. Vasile Vasilache: „... Iată un manual scos la Universitatea de Stat. Vă întreb, domnule rector, cât o să mai fiți de stat, când veți purta vreun nume, să zicem Hașdeu, Stere... Deci spuneam, un manual făcut de un
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
state americane se comemorează militarii căzuți în toate războaiele. 344 " Iar un crainic a strigat cu glas tare: "Iată ce vi se poruncește, popoare, neamuri, oameni de toate limbile! În clipa când veți auzi sunetul trâmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente de muzică, să vă aruncați cu fața la pământ și să vă închinați chipului de aur pe care l-a înălțat împăratul Nebucadnețar. Oricine nu se va arunca la pământ și se va închina va fi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
supunând tina numai prin tandrețe și fină pricepere, ambele născute din acea căldură ce transformă meseria în artă. Fiorul omului se transmite nemijlocit pământului prin contactul direct al degetelor. Degetele olarului cântă parcă pe strune de scripcă, pe găuri de cimpoi, pe nervuri de frunză. Ele a dună nerv și stih, înapoindu-i artistic lutului care ni le-a dat la începutul începutului pe toate. Aurel Leon, 1970 Format în ambianța atelierelor de sculptură ale Institutului Nicolae Grigoresu din București sub
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
Salon (având în vedere că , exact în această perioadă, la Cernăuți se aniversau cei 600 de ani de atestare document ară a orașului, iar scriitorii s-au implicat și ei, organizând diferite manifestări cu sprijinul confraților de la Suceava) - acad.Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Iulian Filip, Arcadie Opaiț, Ioan Baba, Wicu Ciobanu, Vanghea Mihay Steryu, Nicolae Georgescu, Theodor Codreanu, Adrian Dinu Rachieru - și avem o microimagine a fenomenului pe ansamblu . I.N.O. Manifestarea mi s a părut o reușită nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Salonului, nelipsit la Iași și, mai ales, la Chișinău, contribuțiile sale critice și de istorie literară în domeniul eminescologiei românești, de mare originalitate, fiind aprec iate de participanții și publicul Salonului. Regalul eminescian, susținut în acest an de academician Mihai Cimpoi, profesorii Nicolae Georgescu, Al. Dobrescu, Dumitru Irimia, Petru Ursachi și, bineînțeles, Theodor Codreanu a reprezentat încă o măiestr ită demonstrație a actualității lui. Cartea de care amintiți „Basarabia sau d rama sfâșierii” nu s-a lansat la Iași (dar s-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
chiar și a lor ca persoane? Unii cred că literatura „de sertarʺ, opera martirilor î nchi sorilor comuniste, ar fi astăzi chiar boicotată ideologic. Cum comentați? Dacă Al. Zub ar fi fost prezent, am fi avut în sală, împreună cu Mihai Cimpoi, de la Chișinău, nu unul. ci doi academicieni, cu câștig pentru Iași și cartea sărbătorită. C.A. - Din „atelierele” Salonului, cum inspirat le-ați denumit, n-au lipsit cărțile de nuanță antitotalitaristă, antistaliniste, fie și numai dacă răsfoim Cartea foametei (premiată
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu totul o as tfel de literatură și cercetare în domeniu! Nu i o pierdere, ce va fi r egretată mâine? C.A. - Juriul Salonului (care a avut în fiecare an ca președinte personalități marcante: acad. Constantin Ciopraga, acad. Mihai Cimpoi, prof.univ. dr. Liviu Leon te, prof. univ. dr. Dan Mănucă ș.a.) a avut, ediție de ediție, o misi une extrem de dificilă, pentru că an de an , cărțile valoro ase prezente în Salon au fost tot mai numeroase (ceea ce și-a propus
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
al e condeiului, precum Alexandru Zub, Cezar Zugra vu, profesorul Vacariu ș.a. Prezența și a lucrărilor acestora nu numai că ar fi îmbogățit gama manifestării, dar ne-ar fi înnobilat cu ființa în sală nu doar a unui academician, Mihai Cimpoi de la Chișinău, pe care îl salut și îi zic sănătate și spor î n to ate, dar ar fi făcut să ne mândrim, simțindu-ne bine cu doi sau mai mulți academicieni români în sală. Nu trebuie să uităm de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
substituit de motive orfice și cosmogonice. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume În prima secvență, poetica tradițională este desemnată prin două metonimii, fluierul și cimpoiul. Acestea sugerează melodia simplă, de tonalitate rustică, deci o poezie minoră, cu o tematică sentimentală. Dorul, tristețea, jalea sunt însă exprimate incomplet, fragmen tar, ca experiențe individuale: Durerea divizată o sună încet, mai tare... Caracterul mimetic al liricii tradiționaliste este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cel mai de seamă istoric al nostru Nicolae Iorga. Eminescu venea înarmat cu o concepție proprie asupra adevărului și limbii, concepție prehei deggeriană, de mare profunzime, recunoscută ca atare de eminescologi precum Rosa del Conte, Constantin Noica, Svetlana Paleologu-Matta, Mihai Cimpoi ș.a. Enunțul arheic eminescian sună astfel: În sfârșit, adevărul e stăpânul nostru, nu noi stăpânii adevărului"101. Și corelatul cu adevărul limbii: Nu noi suntem stăpânii limbei, ci limba e stăpâna noastră. Precum într-un sanctuar reconstruim piatră cu piatră
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
dincolo de Prut, un stat numit Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, față de care România nu are și nu poate avea pretenții teritoriale! Or, nostalgicul Ion Iliescu, cel care îi primea înduioșat la Cotroceni pe Grigore Vieru, pe Nicolae Dabija și pe Mihai Cimpoi, a urmat calea lui Silviu Brucan, nu a lui Grigore Vieru, deși inima îl îndemna către acesta din urmă și către Eminescu. Nici opozantul anticomunist Corneliu Coposu, modelul de "curaj" și de moralitate politică, n-a avut puterea să iasă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990, 278 p. (Eminesciana; 51) * ZISU, Aurelian. Corespondența lui Eminescu: exerciții de lectură intertextuală. Iași: Junimea, 1996, 212 p. (Eminesciana; 52) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Iași: Junimea, 1990, 303 p. (Eminesciana; 53) * CIMPOI, Mihai. Narcis și Hyperion. Eminescu, Poet al ființei. Poem critic. Iași-Chișinău: Junimea, 1994, 265 p. (Eminesciana; 55) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Iași: Junimea, 1994, 208 p. (Eminesciana; 56) * EMINESCU, Mihai. Există dreptate? Scrieri cu conținut juridic. Antologie
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]