4,347 matches
-
când ... ” și puțin mai târziu când eram student, prin anul 1964, chiar mi am pus întrebarea de ce scriu. Și tot eu îmi răspundeam: fiindcă am ceva de comunicat semenilor. În acest sens răspundeam într un interviu în cotidianul „Secera și Ciocanul” din Pitești (1965). Era perioada când am cunoscut-o pe viitoarea mea soție, poeta Titina Nica Țene, și când Poezia îmi ținea de foame. În poeziile mele de început cântam copilăria ca timp mitic, evocat fără recursuri proustiene. Ereau tulburătoare
ORCE CĂLIMARĂ POATE SĂ DEVINĂ UN VEZUVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364838_a_366167]
-
intre la astfel de lucrări, doar cei care veneau din zona Moldovei preferau să muncească în acord la orice loc de muncă. Odată repartizați aceștia s-au recalificat în minerit și au ajuns mineri de renume. Maistrul era pus între ciocan și nicovală, datorită faptului că șefii solicitau realizarea planului de minereu, pe de altă parte mulți muncitori căutau să tragă chiulul sperând că vor fi plătiți bine și pentru realizări mai mici. Se duceau mari bătălii la încheierea lunii pentru
1969 MAISTRU MINER LA MINA SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364906_a_366235]
-
un răspuns pe măsură: Să-mi spună ei ce fel de daruri au să-mi dea. Ei nu pot să vorbească, a zis împăratul. Dacă nu pot să vorbească, ce fel de zei sunt?! Apoi i s-au zdrobit cu ciocanul pe o nicovală brațele și picioarele care i-au fost desprinse de trup și în cele din urmă a fost decapitat. Aceleași chinuri le-au suportat și ceilalți 23 de creștini. Natalia a dus moaștele acestor martiri la Argyropolis, lângă
SFINŢII MUCENICI ADRIAN ŞI NATALIA de ION UNTARU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364965_a_366294]
-
folosire în comun a oricărei unelte. Ce din hoț se trage de hoț se teme, trăind toată viața sub mii de lacăte înfricoșându-se și de umbra sa. De cealaltă parte foștii breslași, stăpâni pe uneltele de muncă, plug, bou, ciocan, război de țesut sau coasă. Țăran, țigan, meseriaș de oraș sau simplu ucenic viitoare calfă, se întovărășesc în muncă folosind în comun rarele și scumpele unelte, dau cezarului ce-i al cezarului plătind cu tragere de inimă impozite sau dreptul
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
spate și cam bolnăvicios, care, având mulți copii, dar puțin pământ, doar cu asta se ocupa: din Tarapana, adică din satele comunelor Boișoara, Titești și Perișani, cum-pă¬ra en gros țuică, pe care apoi o vindea en detail, adică la ciocan, mic-50 de mililitri, sau mare-100 de mililitri. Se-ntâmpla asta în special seara, când în casa lui se adunau mușterii pentru obișnuitul ațâfelnic de dinainte de cină și pentru a sta de vorbă, timp în care nevestele lor puneau de mămă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
cum fac oamenii politică și să beau câte un gât de țuică atunci când taică-meu se milostivea și-mi dădea și mie când și când; nu-i vorbă, atunci când nu băga de seamă, mai sugeam și eu pe furiș din ciocanul lui. Uneori, când era prea obosit, nu se mai ducea la Trocărel, ci mă trimitea pe mine la Băloasa cu 5 lei să-i iau o litră de țuică, arareori o fele - 10 lei, căci maică-mea era tare zgârcită
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
singur recunoștea după aceea: - Nașterea șî parastasu’ cui a făcut nea- mu’ ăl muieresc pă lumea asta! Fă, primito, ce dacă beau, beau din podu’ lu’ Hobza? Adică, viu dehulat de muncă șî n-am șî ieu dreptu’ la un ciocan de țuică pă fiece sară? Atunci când, data următoare, m-am dus la Băloasa după țuică, femeia mi-a spus cu blândețe: - Marinică, mamă, uite-ț’ pui litra plină oichi pentru tat-to, iară țâe îț’ dau să bei un pă- hăruț
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
stat as- cunși o zi și-o noapte la preotul Ioan Marina, viitorul patriarh, după care au plecat la Bucu- rești „ca să facă 23 August”, povestea, așa cum am spus, arareori; pentru asta, trebuia să i se dezlege limba cu câteva ciocane de țuică la MAT sau la Trocărel. Firește, nu era crezut decât de foarte puțini, cei mai mulți dintre cei care-l ascultau povestind, oameni cu scaun la cap, îi spuneau că bate câmpii: - Hă, hă, hă, Mărian Frântu șî pretin cu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
Ațâfelnic, Babacioacă, Babu, Băgan, Bălălău, Bălucian, Beșarcă, Bicosu, Bircașu, Birbi, Biță, Blănete, Blidu, Boactăru, Bohanțu, Boncu, Bort, Botoșaru, Briceag, Bulearcă, Brumă, Budili, Buftea, Bulfu, Buliman, Butie, Buntel, Bustea, Buzărnea, Cacarela, Cailiu, Cam (Cămulete), Catâru, Cățea, Călej, Chibrit, Chinezu, Chiriac, Chirtoc, Ciocan, Ciolovric, Citiri, Ciuhă, Ciulă, Ciuma, Cloanc, Colivaru, Colonelu, Conțoapă, Corentu, Dascălu, Dudă, Domolu, Drăguț, Dudeș, Faltișca, Fălie, Friți, Flocea, Franț, Fulcan, Furnică, Gaga, Găinaț, Găoace, Găoază, Ghidan, Ghighina, Ghinion, Gingașu, Ghioldărău, Glăman, Goblea, Grecu, Gospodaru, Gurlupeanu, Gura Nenii, Habri, Hașu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Ion Tâlvâc, Măruța lu’ Gospodaru, Nelu Brișcî, Nelu lu’ Moru, Oara lu’ Mărian al lu’ Chircuț (maică-mea), Telu lu’ Sclipa, Tia lu’ Laie-n Dungă, Tia lu’ Gheorghe Rodol, Tia lu’ Ion Șorega, Viorica lu’ Șăndrulete, Veta lu’ Mitică Ciocan. În fine, există cazuri în care una și aceeași persoană este desemnată prin două sau chiar trei porecle și / sau supranume diferite: Blidu / Habri, Bustea / Bustoc, Cămulete / Cam, Childirușa / Sclipoaia, Chiriac / Nelu Brișcî / Nelu lu’ Briceag, Drăgan / Episcopu, Ghița Primita
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
chiar trei porecle și / sau supranume diferite: Blidu / Habri, Bustea / Bustoc, Cămulete / Cam, Childirușa / Sclipoaia, Chiriac / Nelu Brișcî / Nelu lu’ Briceag, Drăgan / Episcopu, Ghița Primita / Primițoaia / Ghița lu’ Dudeș, Jâdanu / Șlaifăr, Lăudică / Feteluș, Mama Moașa / Găzăroaia, Mitică du pă Mal / Ciocan, Nelu lu’ Ficu / Zemțer (Zemțeri), Neluț al lu’ Stăncete / Piele, (Stan) Păpușă / Șofâlcă, Pârjol / Telteu. Se întâmplă uneori ca un străin de Loviște, ascultând dis¬cu¬ția dintre doi localnici să fie convins, în mod eronat, desigur, că ei vorbesc
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
de cauciuc, tunuri de apă, bastoane. Merseseră și mai departe, cu “NATO, egal terrorism”(!). În ce privește plaja atitudinală în stradă, aici lucrurile erau de natură să te rătutească, unii duceau steaguri alb-albastre de pace, alții agitau steaguri roșii cu “secera și ciocanul”, câțiva își arătau mușchii de sub tricourile cu chipul lui “Che” Guevarra și Martin Luther King, simboluri de pe timpul părinților manifestanților de azi, încă vii în memoria colectivă. Aici marketingul politic și social mai trebuie să se aplece la finisarea sloganului
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
pe internet sunt nenumărate saituri de reviste care fac referință la numele dumneavoastră! Câte articole ați publicat? Al Florin ȚENE: Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
Începu singură să-și arunce de pe ea tot ce o incomoda, să-l ajute pe Sandu în economia timpului. Era o tânără un pic plinuță, dar nu grasă. Fiind înaltă, ți se părea mai degrabă voinică, o sportivă de la aruncarea ciocanului. Poate că asemănarea dintre fizicul lor i-a atras și mai mult. Sandu o ajută să se elibereze de pantalonii de blug, cam strâmți pentru construcția fizică a Irinei și care îi scoteau și mai bine în relief fesele și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
meu șină de carne; / ce fel de măr ești tu / dacă ți-e ramură viața mea ? // Eu locuiesc într-un tril / de privighetoare. / Dorm cu ceafa pe nota Do / și-mi încalț piciorul / într-un saxofon. // Du-te, îmi strigă ciocanul, / du-te, / du-te idiotule de cui de fier, / du-te; / nu vezi că te bat în palma / unui crucificat ? («Ce fel de tren» - SOrd, II, 71). XIV. Treapta „fulgului“ de pe geamul din priveliștea ființei: Măreția frigului (1972). Volumul de
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
sânge, / se lustruiește cu ochiul lui Homer, / se răzuiește cu raze, / până cubul iese perfect. / După aceea se sărută de nenumărate ori cubul / cu gura ta, cu gura altora / și mai ales cu gura infantei. După aceea se ia un ciocan / și brusc se fărâmă un colț de-al cubului. Toți, dar absolut toți zice-vor: / - Ce cub perfect ar fi fost acesta / de n-ar fi avut un colț sfărâmat ! (SOrd, II, 195), și, în „închidere“, o „arhimedică“ «Lecție despre
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
de unde să știe astăzi cei care îl cunosc și respectă, pentru că o merită, pe prof. univ. dr. Ion Marin este că în tinerețea sa entuziastă, înstăpânitoare a tot atunci, dar rămasă acum mai mult în puterea spiritului strecurat neviciat printre ciocanele vieții, pe cînd nu avea sobrietatea clădită de vârstă, era regele farselor! L-am cunoscut din armată, și l-am reîntâlnit la Gala Premiilor Fundației „România 2003” și cotidianului „Ultima oră”, după treizeci și șase de ani. Schimbat, dar nu
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
sale, amintim: • Mențiune la concursul de poezie și publicistică patriotică “Oda pământului meu”, Viața Studențească, 1968; • Premiul II de poezie la concursul literar “Tâmplă a Pontului” organizat de ziarul “Dobrogea Nouă” în 1973; • Premiul pentru poezie al ziarului “Secera și Ciocanul” în 1983; • Premiul II pentru poezie al revistei “Viața militară” în 1987; • mai multe premii pentru poezie și reportaj literar în cadrul festivalului “Cântarea României”; • Marele Premiu pentru poezie al editurii “Amurg sentimental” pe anul 2010. Gheorghe A. STROIA Îndoliată zi
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
sale Evelin Catană. Cu grijă și cu implicare în demersul artistic, ea l-a sprijinit în alegerea materialului, două fiice ale Evelinei, Ruxandra și Cristina au văzut zi de zi cum crește armura, de la topirea materialului, de la primele lovituri de ciocan la execuția primei falange și pînă la ultimile zale. Lucrarea a fost realizată după o schiță a pictoriței Ioana Teodora Duță, fiica mestrului. Săptămîna trecută, la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș s-a tăiat panglica inaugurală a unei încăperi special amenajate
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
sale Evelin Catană. Cu grijă și cu implicare în demersul artistic, ea l-a sprijinit în alegerea materialului, două fiice ale Evelinei, Ruxandra și Cristina au văzut zi de zi cum crește armura, de la topirea materialului, de la primele lovituri de ciocan la execuția primei falange și pînă la ultimile zale. Lucrarea a fost realizată după o schiță a pictoriței Ioana Teodora Duță, fiica mestrului. Armura este aderentă, permite articularea trupului, astfel încît aceasta și cavalerul-artsist sunt organic uniți într-o structură
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
acestei decizii, dar, probabil, ele au fost destul de solide, dacă s-a ajuns la înființarea acestei structuri. Cele de mai jos nu sunt decât opiniile unui muritor de rând, unui om aflat sub vremi și, nu în ultimul rând, între ciocan și nicovală. De când se cunosc primele date privind organizarea Bisericii, cimitirele au fost în grija sectorului administrativ. Poate chiar de pe vremea lui Duca Vodă! Faptul că acum s-a simțit nevoia să se înființeze un sector special pentru cimitire în
MINISTERUL CIMITIRELOR (1) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350774_a_352103]
-
dă iluzia că este viu. Iată, el parcă era viu, și pentru mii de oameni el este viu, însă eu știam dinainte că el nu este. (cu pumnii strânși) Și mi-a venit atunci o idee, să-l sparg cu ciocanul de spart piatra. Turbam și eram fericit totodată, și m-am speriat de nebunia mea, căci trebuia să mă bucur de marea mea faptă, și să mă prosternez în fața ei. (undeva departe se aude sunetul unui corn de vânătoare) DOMNIȘOARA
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Nu, nu se poate! (tremură, e foarte speriat) Atunci trebuie distrusă! (urlă) Să distrug, să distrug! (arată ca un dement, barba îi zboară în vânt, ochii îi lucesc sălbatic, sudoarea îi curge pe față, se repede, pune mâna pe un ciocan și sparge câteva lucrări în culmea demenței. Face bucăți una din opere. După ce o sparge o privește pe cea rămasă întreagă. Răsuflarea îi e șuierătoare. Încetul cu încetul se liniștește) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (epuizat, pierdut) Acum nu mai e sferă. Nu
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
ne-atrage, privim copiii sumar îmbrăcați, țigăncile cu fuste lungi și înflorate. Amintirea poveștilor în care copii neascultători au fost furați de țigani și transformați în cerșetori, ne înfioară. Țiganii spoiesc tingiri și ligheane, căldări din aramă și bat în ciocane tabla roșcată transformând-o în cazane. O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea, le-aduce noroc. Mama în glumă mă amenință că mă dă
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
arderea cărbunilor, care înroșeau bara de fier. Urma transformarea în potcoave a acesteia. Cu un clește special, potcovarul tăia metalul incandescent în bucăți de dimensiunea necesară, apoi le îndoia cu alți clești dându-le forma potcoavei. Pe nicovală, sub bătăile ciocanului, continua finisarea potcoavelor, datul găurilor și în final răcirea acestora într-o baie de apă rece. Unul dintre meșteri dădea jos vechea potcoavă, tăia copita calului și o curăța, apoi aplica potcoava, țintuind-o în caiele. Călare, poposeam la cișmea
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]