2,320 matches
-
creată de Marx, Toffler a putut oferi o ideologie solidă expansiunii tehnologice și economico-financiare a capitalismului occidental, mai cunoscută în zilele noastre sub numele de „globalizare”. Rămânând în limitele paradigmei „culturale”, Huntington a putut-o transforma într-o variantă a „ciocnirii civilizațiilor” care să orienteze decizia politică cu privire la expansiunea lumii occidentale în spațiul non-occidental, cel puțin atâta vreme cât acest spațiu era inabordabil, iar problemele erau mai degrabă de natură teoretică decât practică. Nici una dintre aceste paradigme nu era adecvată unei expansiuni practice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de ortodocși. Aducerea religiei în prim-plan de către Huntington ca un criteriu unic și esențial de separare a civilizațiilor - și, deci, a granițelor de conflict în lumea mileniului trei - exprimă mai degrabă o confuzie a Occidentului decât o realitate. Teoria ciocnirii civilizațiilor oferă Occidentului o tranziție nesfârșită, pentru că îi permite să prelungească confruntarea ideologiilor, transformând-o într-o confruntare a religiilor. Invers, sfârșitul ideologiilor și al istoriei (Fukuyama, 1997) aducea în fața Occidentului provocarea unui proiect politic pe care el nu îl
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Century. The Rise, Triumph and Decline of NATO, Prentice Hall Holloway, John A, 2005, „Entrepreneurship and Jobs. The Institutional Perspective”. Paper presented at the Eurochambres Congress, Stavanger, 2005 Holmes, Leslie, 1997, Post-Communism, An Introduction, Polity Press Huntington, Samuel P., 1997, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Antet, București Iliescu, Ion, 1994, Revoluție și reformă, Editura Enciclopedică, București Iliescu, Ion, 1992, Viața politică românească între violență și dialog, Editura Sincron, București IMF, 2002, Globalization: Threat or Opportunity, Washington, D.C. INS, 1996, Anuarul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
spontane remodelează civilizațiile, de la relațiile de familie și până la ideologii, religii și relații politice. Conform paradigmei jevoniene reformulate de Pareto, raționalitatea economică de tip capitalist depinde de psihologia oamenilor, întemeiată pe reziduuri iraționale produse de cultură, ideologie și credințe. Paradigma „ciocnirii civilizațiilor” este la fel de veche ca și religiile universale. De exemplu, este greu de înțeles de ce, în 2003, Congresul Statelor Unite constata că România are o economie de piață funcțională, în vreme ce Comisia Uniunii Europene a constatat acest lucru abia în 2004, deși
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
făcută cu mare aproximație, legată fiind de epoca în care au trăit marile personalități („pe vremea lui Ștefan cel Mare”, „după moartea lui Cuza Vodă”). L. este străbătută deseori de un fior tragic, care îi marchează evoluția până la punctul final. Ciocnirea eroului cu forțele adverse nu are totdeauna deznodământ fericit, ca în basme, ci creează o stare de tensiune mereu crescândă. Conținutul l. impune relatarea ei mai ales în anumite împrejurări, când rememorarea este provocată, prin asociație de idei, de un
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
al lumii de la nivelul orizontului nostru. Cu toate aceste inegalități, Liviu Rebreanu este un mare scriitor și pe drept cuvânt creatorul romanului românesc modern, cu mult asupra a ceea ce epoca lui produsese. G.CĂLINESCU Rebreanu scrie un roman al marilor ciocniri, al marilor conflicte dramatice, al momentelor de tensiune. Este un romancier al luptei și al pasiunilor. Schema tuturor creațiilor sale ar putea fi reprezentată într-un fel generalizat prin imaginea liniștii sfâșiate, a tăcerilor aparente sub care mocnesc pasiuni. Satul
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
la cantități măsurabile și explicată cu formule matematice. Viziunea iluministă asupra lumii ca un spațiu gol și materie În mișcare era, În cuvintele filosofului și omului de știință Alfred North Whitehead, „o chestie plicticoasă, fără sunet, miros și culoare, numai ciocnirea materiei la nesfârșit și fără Înțeles”25. Concepția despre natură a filosofilor iluminiști, ca o construcție abstractă, rațională, matematizată, părea mai potrivită pentru o lume a mașinilor decât una a ființelor umane. Nu e surprinzător. Învățații perioadei iluministe fetișizau metafore
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt mici. Cei care Își pot permite, se vor mulțumi cu o vacanță ocazională În Europa, unde se pot bucura de o scurtă pauză plimbându-se pe străzile pe care le poți străbate pe jos de la un capăt la altul. Ciocnirea proprietății private cu democrația Pe 12 iulie 1893, un tânăr istoric american, Frederick Jackson Turner, a prezentat o comunicare la Întâlnirea Asociației Istoricilor Americani, din Chicago despre Închiderea frontierei americane, anunțată de Biroul Recensământului În 1890. Turner a reflectat la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de caracteristicile personale, comportamentele disonante, atitudini și opinii, credințe și valori, la nivelul receptorului sunt atitudinile, opiniile și prejudecățile, credințele și valorile, receptivitatea la idei noi, structura de referință folosită, caracteristicile personale. În sfârșit, la nivelul mediului avem conflictul interpersonal, „ciocnirile” emoționale, diferențele de status, referențialul grupului, experiențe anterioare în interacțiuni similare; • Barierele acțiunii se constituie, de asemenea, atât la nivelul emițătorului (unde regăsim memoria și nivelul acceptării), cât și la cel al receptorului (memoria și atenția, nivelul de acceptare, flexibilitatea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
le iau în serios. Trebuie observat că, prin natura lor, rolurile sunt reciproce; Zanden, când vorbește despre roluri, îi citează pe Athay, Darley și Stiles, spunând că „rolurile nu există singure” (apud Vander Zanden, 1987, pp. 239-241); astfel, rolurile, în ciocnirea lor cu normele, definesc obligațiile titularilor de rol (acțiunile pe care ceilalți insistă în mod legitim că trebuie să le performăm) și expectațiile (acțiunile pe care în mod legitim credem că trebuie să le performeze ceilalți). Cercetările în domeniul rolurilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și îl constrânge pe neamț să stea de vorbă de la egal la egal cu el, „dezertorul”. Vorbele pe care i le spune, când rămân doar ei doi, vin și de la un soț ofensat, și de la un patriot revoltat. Înfruntarea devine ciocnire între două forțe beligerante, e o părticică din războiul în curs, frontul fiind strămutat lângă o masă cu sticle și pahare pline, într-o casă aparent pașnică, de mahala. Duelul verbal scoate la iveală o trăsătură sufletească a lui Silvestru
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
lui Constantinescu!) Ce s-a ales din calculele (nu tocmai oneste, o spun cu toată răspunderea!) ale președintelui și acoliților săi, vedem cu ochiul liber: o scenă politică bulversată, în care pasiunile gâlgâie din plin, lupte penibile pentru interese imediate, ciocniri odioase de orgolii ale unor mahalagii de cea mai joasă speță. Dacă lucrurile ar merge în țară, n-ar fi nici o problemă. Dacă fabricile ar dudui și ar avea unde să-și vândă produsele, dacă tinerii ar avea un viitor
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
sistem având ca antipozi centralul și perifericul. Tipologia flexibilă proiectată în carte demonstrează că opoziția simplistă lumi centrale - lumi marginale camuflează o rețea complicată de relații: de compatibilitate și incompatibilitate, de comensurabilitate și incomensurabilitate, având drept consecințe intersecția sau fuziunea, ciocnirea sau acomodarea, anihilarea sau complementaritatea ș.a.m.d. Eficiența îi poate fi testată în studiul unor universuri reputat conflictuale ale lumii contemporane: culturale, sociale, politice, etnice, religioase. Următoarele două secțiuni ale lucrării au un caracter mai curând analitic și aplicativ
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
și răspunderea În locul acestuia, sacrificiul pentru ceilalți. Raporturile morale negative sunt reprezentate, de regulă, prin stări conflictuale. Spre deosebire de conflictul psihologic, care este exterior, conflictele morale sunt interioare, ele fiind probleme ale conștiinței morale. Din acest motiv ele apar ca o „ciocnire” Între Eu și Supra-Eu. În comparație cu psihanaliza, În cazul Psihologiei Morale, se poate spune, că ceea ce reprezintă pentru prima complexele, reprezintă pentru cea de-a doua, conflictele morale. Asupra acestei probleme vom mai reveni. 3 PRINCIPIILE PSIHOLOGIEI MORALE Starea fundamentală a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
relație stabilă. Conflictul nu este numai un act de ruptură, de separație Între două persoane. Prin natura sa, el depășește cadrele stricte ale psihologiei și psihopatologiei, dobândind și o profundă semnificație morală. Conflictele circumstanțiale sunt, de regulă, conflicte de interese, ciocniri imediate, legate În special de frustrări. Cele mai importante conflicte care pun probleme psihologice și morale serioase sunt conflictele ce apar În cadrul unor cupluri stabil constituite În timp. Ele pot fi conflicte ale Întâlnirii sau conflicte ale intimității. Astfel, am
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
propria viață. Din acest moment, conflictul este deschis. Partenerii se acuză reciproc: cel care acuză se consideră frustrat de către cel pe care-l culpabilizează, și invers. Mecanismele și semnificația conflictelor În cazul unui conflict, avem de-a face cu o ciocnire a statuturilor și rolurilor partenerilor cuplului respectiv. Orice conflict este un scenariu psihologic În care sunt angajați trei factori. În cazul conflictelor de Întâlnire, rolurile sunt distribuite În raport cu interesele disputate. În sensul acesta, avem de-a face cu o persoană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sufletesc al personajelor, dar tiradele rămân pedante și greoaie. Despot Vodă este considerată de autor doar o introducere la drama Alexandru Lăpușneanu, care s-a pierdut. Conflictul din Despot Vodă este cel care va deveni clasic în dramaturgia istorică românească: ciocnirea dintre domnitorul străin și boierii susținători ai tradiției, considerată factorul de rezistență al neamului. Poziția scriitorului este exprimată de țăranii comentatori ai evenimentelor: neîncredere în voievodul venetic, fără aderență la obiceiurile țării, pe care urmărește, cu dibăcie, să o treacă
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
lipsa de încredere și nesiguranța; un anumit tip de personalitate dominată de psihorigiditate și ostilitate față de ceilalți, de suspiciune, care generează o tendință de retragere, de prudență exagerată, adesea nejustificată. 2. Conflictul și competiția Orice conflict este o confruntare, o ciocnire între două forțe. El constă dintr-un obstacol care se opune tendințelor primare ale persoanei. Pentru N. Mărgineanu, conflictul desemnează o lipsă de colaborare armonică între factorii care stau la baza organizării sistemului personalității și de care depinde echilibrul acesteia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tipul conflictelor emoționale dintre două tendințe care nu se pot pune de acord sau de tipul conflictelor morale raportate la conștiința morală a persoanei. N. Mărgineanu distinge, după natura lor, următoarele tipuri de conflicte: conflicte psihologice, care constau în ciocnirea dintre diferitele forțe sau elemente dinamice ale sistemului personalității și care stau la baza activităților și conduitelor umane, înnăscute sau dobândite; conflicte biologice, care sunt de fapt disfuncții somato-fiziologice (discrazii, distonii neurovegetative, tulburări psihosomatice etc.), care pot genera afecțiuni sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
autoritatea acestora, și sunt lichidate în momentul în care tineretul se identifică cu adulții sau când sunt, la rândul lor, investiți cu rolurile adulților. Conflictele dintre generații se manifestă însă cel mai pregnant în planul social-comunitar și au la bază ciocnirea dintre mentalități diferite, dintre moduri de a gândi și modele de comportament diferite, de la o generație la alta. Aceste aspecte apar pregnant în societatea modernă, legate în special de factorii de schimbare și progres. Oricărei generații de indivizi îi sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
5. Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de înstrăinare comunitară apare ca o stare de dezechilibru psihosocial, în condițiile izolării individului sau a unui grup de indivizi de comunitatea entoculturală căreia îi aparține prin origine. În această situație se produce o ciocnire, o situație de conflict între două modele psihosocio-culturale, cel originar, propriu individului, și cel nou, străin, în care acesta este inclus (A.I. Hallowel, M. Mead, R. Linton, A. Kardiner, H. Ellenberger, J. Poirier, M.J. Herskovits, O. Koenig). Conflictele ce apar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
simboluri ale autorității, instituții, dar și ordinea socială; în principal, însă, este vizată puterea politică, fie a statului, fie a unui lider despotic autocrat (dictatorul); formele pe care le pot lua conflictele-confruntări sociale sunt reprezentate prin „lovituri de stat”, „revoluții”, „ciocniri de stradă” sau „lupte între grupele de interese rivale”, „asasinate politice, teroriste” etc.; confruntarea între masele revoltate sau grupele de interese și ordinea de stat se face cu organele de forță publică, armata, grupările rivale etc.; c) cea de-a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei sociale, îl reprezintă „refugiul colectiv într-un imaginar catastrofic”, având teme de genul: „sfârșitul lumii”, „cataclisme sau cutremure devastatoare”, „ciocnirea pământului cu meteoriți”, „alinierea planetelor”, „invazia extratereștrilor” etc. Toate aceste „reprezentări colective” cu caracter absurd sunt consecința stării de panică colectivă datorată insecurității și tensiunii emoționale a maselor. Ele sunt adesea speculate și utilizate ca „tehnici de manipulare” de către anumite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a elevului. Schema care urmează prezintă câteva analogii cu rol ilustrativ: a) in domeniul sistemelor fizice: * particule (atomi, molecule) - bile * atom sistem planetar * nucleu picătură de lichid * rețea cristalină rețea plană de difracție b) in domeniul mărimilor fizice: * presiunea gazului ciocniri între bile și pereți * diferență de potențial electric diferență de presiune hidrostatică * energie de legătură pe nucleon căldură latentă specifică de vaporizare c) în domeniul fenomenelor fizice * curent electric curgerea apei * lumină sunet * difracția electronilor difracția luminii d) In domeniul
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
Alecsandri, Șuba lui V. Alecsandri ș.a.), ca și în alte scrieri apărute în „Apărarea națională” și în „Secolul XX” (Din tainele vieței, Amintiri contimporane), își privește cu seninătate viața, relatează fără patimă, ba chiar cu un surâs pornit din înțelepție, ciocnirile cu semenii. În sfârșit, când compune și improvizează piese de teatru, lui U. (membru în Comitetul Teatrului Național din Iași și apoi în cel al Naționalului din București) nu i se poate tăgădui meșteșugul, dar nici ignora desincronizarea. Jucate începând
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]