1,579 matches
-
sculptat 1865); 2. Un dulap mai mic cu două base-reliefuri reprezentând sculptura și pictura; 3. Un dulap pe patru piciore cu încuetura secretă cu base-reliefuri reprezentând două femei nude; 4. O masă de stejar sculptată și gravată. Pe față sunt cioplite nouă chipuri de voievodi naționali; 5. O cutie pentru lemne (cu figuri alegorice); 6. Dulap de haine. Amor și Psyhia sculptați pe față; 7. Un lavabou cu oglindă și sculpturi; 8. Cadrul unui ceasornic; 9. Două uși cu două canaturi
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
voievodi naționali; 5. O cutie pentru lemne (cu figuri alegorice); 6. Dulap de haine. Amor și Psyhia sculptați pe față; 7. Un lavabou cu oglindă și sculpturi; 8. Cadrul unui ceasornic; 9. Două uși cu două canaturi. Pe care sunt ciopliți Titien, Rembrandt, Veronese și Raphael"”. Ustensilele de lucru - presa pentru gravură adusă de la Paris în 1872, bancuri de lucru, dăltițe, ace de gravură, palete, cutii și bastoane de pictură, pensule, mojare, sticluțe - conferă un plus de autenticitate atmosferei atelierului de
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
geniul artistului. Statuia lui "David" (1501-1504) a fost realizată din însărcinarea consiliului municipal al Florenței. David apare ca un personaj plin de energie și forță, chipul minunat finisat și privirea îndreptată către stânga îi conferă un aspect hotărât și brav. Cioplit într-un bloc de marmoră având o înălțime de patru metri, personifică forța și siguranța. A fost nevoie de trei zile pentru a transporta statuia în piața "Signoria" din centrul Florenței. În anul 1873, pentru a-l proteja de intemperii
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
a agârbicenilor să picteze interiorul absidei altarului și imensul spațiu boltit al naosului, cu pereții laterali cu tot, pentru care, probabil, a lucrat de primăvara până toamna, date fiind dimensiunile ce trebuiau zugrăvite și dificultățile aplicării de culoare pe bârne cioplite cu mulți ani în urmă. În 1818, probabil în urma unei refaceri a acoperișului de șindrilă, a retușat se pare părțile afectate de intemperii și a pictat pronaosul și fațada dinspre sud. E aproape sigur că la Agârbiciu a lucrat singur
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
și după aceea, ei au decis sa ridice pe acel loc, o statuie din lemn. Aceasta a fost înlocuită, la începutul secolului trecut, cu statuia Sfintei Marii, din marmură de Carrara, proiectată de arhitectul László Székely. În ianuarie 2012, statuia cioplită în 1906 din marmură de Carrara, care era adăpostită într-o capelă în stil romanic, a fost trântită la pământ și deteriorată de un tânăr, rămas neidentificat. Piața Maria a jucat un rol important în istoria Timișoarei. De la casa parohiala
Iosefin () [Corola-website/Science/301470_a_302799]
-
fost modificată pentru a deveni cămin studențesc și atribuită spre folosință "Institutului de Balet". La prăbușirea regimului comunist, în anul 1989, "Ordinul Paulinilor Maghiari", la data de 27 august, a redeschis biserica și mănăstirea în cadrul unei ceremonii religioase. Noul altar, cioplit din granit după proiectul lui Győző Sikota a fost sfințit de nunțiul papal acreditat la Budapesta. Peretele de beton care închidea arcada naturală a intrării în grotă a fost demolat în anul 1992. O bucată din peretele de beton a
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
impresionează vizitatorii, fiind construită în stil gotic din piatră și mortar, cu un turn înalt acoperit inițial cu șindrilă, azi cu tablă. Pe partea exterioară, pereții bisericii sunt sustinuți cu contraforturi, iar la ferestre și la uși au frumoase arcade cioplite în piatră. Din păcate nu există nici o inscripție sau vreun document plauzibil care să ne ofere informații asupra anului exact când s-a sfârșit construcția acestui impresionant locaș. În decursul anilor au intervenit câteva schimbări în structura bisericii și s-
Bedeciu, Cluj () [Corola-website/Science/300318_a_301647]
-
persecuție. Aici, el a construit cu propria să mâna de la fundație până la țiglele din piatră, o capelă de piatră. O cladire rezistență de piatră este veșnică că și credința lui. Ca simbol al credinței și al muncii el a mai cioplit din stâncă exterioară a muntelui un pat de piatră. Legenda spune că el a murit la 3 sept 301, lăsând poporului moștenirea: muntele, munca și sâmburele convingerii, numit mai tarziu libertate. În jurul capelei de făgăduința terenul este cultivat de o
San Marino () [Corola-website/Science/297781_a_299110]
-
conservată casa în care a locuit căpitanul Cloșca. Ea este așezată în Coasta Cloșceștilor ce se mărginește la amiazi cu părăul Cloșceștilor, iar la apus cu drumul ce merge spre Câmpeni și cu Apa Abrudului. Casa e edificată din bârne cioplite de brad, cu fața cătră miazănoapte, este astăzi în posesiunea lui Iosif Galdău, un strănepot a lui Cloșca și constă din o galerie și o odae de locuit cu două ferești, una cătră miazăzi și alta cătră apus și o
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
să reprezinte lumea mai mult sau mai puțin exact cum este (însă câteodată sentimental sau idealizat). Foarte rar sculptura reușea o exprimare personală, mai mult era arta unei comunități, decora clădiri, imortaliza evenimente majore, eroi naționali sau clienți bogați. Sculptorul cioplea piatra, materialul sau turna bronz. În secolul XX s-au rupt surprinzător de repede și brusc aceste tradiții. Lucrările celui mai mare sculptor al secolului XIX, Auguste Rodin, doar insinuează aceste schimbări. Viziunea măreață a lui Rodin despre frumusețea umană
Sculptura secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/321557_a_322886]
-
Biserică „Sfântă Cruce” este o biserică romano-catolică din București situată pe Sos. Mihai Bravu nr. 259, sector 3. A fost filiala a Parohiilor romano-catolice Bărăția și Biserica Romano-Catolică Sfântă Fecioara Maria Regina din Cioplea, până în anul 1987, cănd Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit de București, a declarat-o parohie. Biserică romano-catolică „Sfântă Cruce” este o biserică relativ nouă în peisajul Bucureștiului, aflată în sectorul 3, pe șoseaua Mihai Bravu nr. 259, care deservește un numar
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
Bravu nr. 259, care deservește un numar de 1785 de suflete conform recensământului din 2005. Că parohie aparține decanatului București-Sud (format din următoarele parohii: Preasfântul Mântuitor, Santa Maria Gratiarum ( Biserică Bărăția din București),Sfântă Fecioara Maria Regina (Biserică Romano-Catolică din Cioplea), Sfântă Ana, Sfântă Elenă, Giurgiu, Popești-Leordeni), din cadrul Arhiepiscopiei romano-catolice de București. Parohia romano-catolică „Sfântă Cruce” nu are filiale. Parohia nu dispune de un cimitir propriu. În actuala biserică romano-catolică se celebrează liturghii în riț latin (romano-catolice) și bizantin (greco-catolice). Hramul
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
Bravu)"". Această comunitate a armenilor catolicii s-a dizolvat în timp, din cauza emigrării armenilor iar parohia s-a transformat într-o parohie romano-catolică pentru familiile catolice române. ""Între anii 1956-1987, aici a fost o filială a Bărăției, apoi a parohiei Cioplea,(vezi și Biserica Romano-Catolică Sfântă Fecioara Maria Regina din Cioplea iar din anul 1987 prin decizia IPS dr. Ioan Robu, Arhiepiscop și Mitropolit de București, devine parohie de sine stătătoare"." "Conform cererii Părintelui Clemens, adresată Ministerului Cultelor, datata în 10
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
timp, din cauza emigrării armenilor iar parohia s-a transformat într-o parohie romano-catolică pentru familiile catolice române. ""Între anii 1956-1987, aici a fost o filială a Bărăției, apoi a parohiei Cioplea,(vezi și Biserica Romano-Catolică Sfântă Fecioara Maria Regina din Cioplea iar din anul 1987 prin decizia IPS dr. Ioan Robu, Arhiepiscop și Mitropolit de București, devine parohie de sine stătătoare"." "Conform cererii Părintelui Clemens, adresată Ministerului Cultelor, datata în 10.03.1956, a fost numit pentru grijă pastorala a credincioșilor
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
Părintelui Clemens, adresată Ministerului Cultelor, datata în 10.03.1956, a fost numit pentru grijă pastorala a credincioșilor care frecventau capelă, Pr. Sebastian (Ivan Petre), călugăr carmelitan desculț."” Actuala parohie este din 1987, până în acest an fiind filiala a Parohiei Cioplea (vezi și Biserica Romano-Catolică Sfântă Fecioara Maria Regina din Cioplea) situată în sectorul 3 al capitalei pe strada Râmnicu Sărat. „A fost creată de I.P.S. Dr. Ioan Robu, Arhiepiscop și Mitropolit de București, în anul 1987, până în acest an, din
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
a fost numit pentru grijă pastorala a credincioșilor care frecventau capelă, Pr. Sebastian (Ivan Petre), călugăr carmelitan desculț."” Actuala parohie este din 1987, până în acest an fiind filiala a Parohiei Cioplea (vezi și Biserica Romano-Catolică Sfântă Fecioara Maria Regina din Cioplea) situată în sectorul 3 al capitalei pe strada Râmnicu Sărat. „A fost creată de I.P.S. Dr. Ioan Robu, Arhiepiscop și Mitropolit de București, în anul 1987, până în acest an, din punct de vedere canonic, fiind filiala parohiei Cioplea. Primul paroh
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
Regina din Cioplea) situată în sectorul 3 al capitalei pe strada Râmnicu Sărat. „A fost creată de I.P.S. Dr. Ioan Robu, Arhiepiscop și Mitropolit de București, în anul 1987, până în acest an, din punct de vedere canonic, fiind filiala parohiei Cioplea. Primul paroh numit a fost Pr. Cornel Damian, actualmente episcop auxiliar al Arhidiecezei de București, care cumpărând casă lipită de parohie, în anul 1989, a reușit să mărească existența capelă”. În anul 1992, s-a început construirea bisericii, care a
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
Drumul Crucii după proiectul imaginat de artistul plastic Horia Ghelu." După datele obținute în anul 2005 cu ocazia sfințirii caselor, parohia este formată din 524 familii întregi și 348 jumătăți, cu 1785 suflete. O parte a credincioșilor strămutați din zona Cioplea (locuind pe strada Șocului), aparținând comunității bulgare de „paulicheni”, după demolările masive din anii '80, formează comunitatea de astăzi a parohiei „Sfântă Cruce”. În 1998, ăn în care părintele Ionel Pojum a devenit paroh al parohiei numărul de familii era
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
trestia groasă”, „Roșia”, „Dinte Negru”, etc. Toate acestea sunt semne că pe aceste locuri au trăit oameni în vremuri trecute cu vechime întinsă peste mii de ani. La Ciuperceni, Teleorman, la 10 m adâncime, au fost identificate unelte din piatră cioplită cu o vechime de aproximativ un milion cinci sute de mii de ani. Din limba daco-geților (ramură a tracilor), localnicii din marginea de nord a Dunării, inclusiv cei din Năvodari, au moștenit cuvinte ca: moș, copil, prunc, brânză, zăr, viscol
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
și s[în] (fiul) Dimitrie și s[în] Gheorghie, tilid (copii) [din] sat". Pictură mai nouă, în care domină albastrul și griurile, se întinde pe bolta, în partea de sus a pereților din naos și în altar. Bârnele au fost cioplite din "„irimă de gorun de pe Coaste”", de pe locul unde a fost ridicată ea în Cizer. Bârnele au fost așezate drept și încheiate în cheotori netede cu multă atenție. Toate îmbinările par bine conservate, chiar și după mutare. Cheotorile sunt tăiate
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
fost placată integral cu travertin, iar cele două panouri decorative, figurile simbolice de la cișmele precum și alte lucrări de decorațiuni interioare (vitralii, mozaicuri, tapiserii, fresce) nu au mai fost refăcute niciodată. Cele două reliefuri figurale din gips, după care s-au cioplit lucrările definitive în marmură, au fost donate de Floria Capsali Muzeului de istorie din Tulcea. Imobilul UGIR (Uniunea Generală a Industriașilor din România) din București, realizat în 1938 de arhitectul Constantin Moșinschi, este decorat cu 6 basoreliefuri mari, sculptate de
Mac Constantinescu () [Corola-website/Science/318711_a_320040]
-
înființat pe locul unde s-au desfășurat luptele și unde au căzut la datorie peste 300 de soldați din Regimentul 2 Roșiori. În 1933 a fost ridicat în incinta cimitirului militar un monument comemorativ contituit dintr-o stelă de piatră cioplită în vârful căreia se află o statuie de bronz înfățișând un vultur cu aripile întinse gata să-și ia zborul. În luna martie 2013 monumentul (pe care sătenii îl îngrijeau cu sfințenie) fost jefuit de frumoasa placă de bronz care
Șarja de la Prunaru () [Corola-website/Science/306046_a_307375]
-
17 m, fiind construit din piatră de mozaic. Cel mai important monument arhitectonic este podul peste Jiu, de la intrarea în Podari, care a fost construit pentru două căi, una feroviară și cea rutieră deasupra. Infrastructura s-a realizat din piatră cioplită la exterior, iar suprastructura din metal. Gările unde trenul oprește de la început sunt: Jiu, Podari, Sălcuța, Segarcea, Portărești, Afumați, Băilești, Moțăței, Maglavit, Golenți, Calafat și Calafat Port.
Calea ferată Craiova–Calafat () [Corola-website/Science/319892_a_321221]
-
imense păduri de stejar. Biserica este alcătuită din bârne de stejar de peste 60 cm lățime, încheiate la colțuri în coadă de rândunică. Mănăstirea Bârsana - este marcată prin faptul că aici este concentrată arta cioplitului în lemn din Țara Maramureșului, lemnul cioplit de mâinile trudite ale meșterilor artizani maramureșeni, spune povestea acestor meleaguri, parcă rupte din rai. Așezată pe malul răului Iza pe un deal ce îi oferă o impresionantă panoramă, mănăstirea Bârsana străjuiește întreaga Tară a Maramureșului. Memorialul Victimelor Comunismului și
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
recurs la suflet. Decorativul și senzația de degajare, plină de farmec și limpezire, se păstrează și în desenele sale pe care le-am admirat în atelier, bucurându-ma că artistul cultiva harnic și hârtia, “sculptură moale”, ajutându-l desigur să cioplească mai decis pietrele țări și dure din care ies blânde scântei.” „Un naist român în village New York cântă Ciocârlia, aceasta, în toamna anului 1968. Voiam să respir „aerul american” lăsând în urmă o vară europeană încărcată de nori furtunoși. Azi
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]