808 matches
-
trebuie să respecte câteva priorități între care cele mai importante sunt legate de conservarea funcțiilor vitale imediat dupa scoatera victimei din mediul în care s-a produs accidentul. Prima prioritate: urmărește menținerea permeabilității căilor respiratorii, eficiența ventilației și susținerea sistemului circulator. La pacienții cu arsuri severe sau la cei cu suspiciune de arsuri de cai aeriene superioare (ACAS) intubația endotraheală (IOT) în urgență trebuie rapid efectuată deoarece în timp ea poate deveni dificilă sau imposibilă datorită edemului. Leziunile asociate trebuie rapid
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
mai recent efectuarea transplantelor hepatice cu grefon hepatic partajat (split liver), putându-se grefa doi receptori cu un ficat fragmentat de la un singur donator, sau chiar recoltându-se un fragment hepatic de la donatorii vii. VASCULARIZAȚIA HEPATICĂ Din punct de vedere circulator, ficatul este un organ port interpus între două circuite venoase, sistemul port și sistemul cav, legătura făcându-se prin intermediul venelor suprahepatice [7]. Circulația hepatică aferentă este asigurată de sistemul arterei hepatice și de vena portă, iar cea eferentă de sistemul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
minerale din oase; reducerea activității marilor funcții (cardiovasculare, respiratorii). Dintre cele mai evidențiate și discutate probleme cauzate de lipsa de mișcare este cea referitoare la funcția circulatorie, punând în discuție diminuarea capacității funcționale a inimii cu efect asupra întreg sistemului circulator. Sinteza literaturii de specialitate din domeniul fiziologiei umane ne permite să aducem în discuție o ipoteză supusă analizei de specialiști: funcționarea optimă a inimii poate da semne de oboseală de la vârste „fragede” datorită lipsei de mișcare? Unii specialiști susțin afirmativ
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
m). Începerea joggingului propriu-zis Chiar dacă pregătirea organismului pentru efort s-a realizat corect, recomandăm ca primele 2-5 minute din durata programată de alergare să fie efectuate mai lent decât ritmul propus, pentru a permite din nou funcției respiratorii și celei circulatorii să reintre treptat în parametrii solicitați de efort (știut fiind că în timpul exercițiilor de stretching frecvența cardiacă și respiratorie scade puțin, ea crescând în partea a două a încălzirii, dar necesitând o anumită perioadă de timp pentru reglare). În funcție de durata
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
permanent mai mic de 100. Este recomandată chiar o perioadă de perfuzie rece a creierului imediat după terminarea opririi circulatorii și înainte de pornirea încălzirii sistemice [68]. În acest mod, creșterea inadecvată a necesarului de oxigen cerebral, care să depășească aportul circulator este evitată. Riscul de aport inadecvat de oxigen la nivelul creierului se datorează faptului că post oprire circulatorie hipotermică la nivelul creierului persistă o stare de vasoconstricție. Aceste modificări sunt influențate favorabil de corticosteroizi și pot dura până la 8 ore
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
furosemidul pentru stimularea diurezei. De dată relativ recentă se utilizează tehnica „arch first” care modifică secvența manevrelor și tehnicilor de înlocuire a crosei aortei, în sensul priorității înlocuirii arcului aortic față de celelate anastomoze, în favoarea evitării sau scurtării perioadei de stop circulator. Înlocuirea crosei aortice în situația în care aorta descendentă este dilatată Aceasta pune probleme serioase. De obicei, pacienții cu o astfel de patologie sunt fragili biologic, vârstnici și tarați. Tesutul aortic este și el friabil și fragil, făcând suturile dificile
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
cu infarct miocardic recent [27]. EMBOLIA GAZOASĂ Apare în urma trecerii aerului din bronhiolele terminale rupte sau secționate, în venulele pulmonare lezate, iar de aici ajunge prin sistemul venos pulmonar în atriul stâng. Din inima stângă aerul este preluat în sistemul circulator sistemic, embolizând cel mai frecvent - arterele coronare, circulația cerebrală și a extremităților. Procesul de embolizare aerian este patent în momentul ventilării pacientului cu presiuni care depășesc 60 mmHg, în special pe perioada transportului, când se ventilează cu ajutorul balonului, dar și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
să elimine agenții patogeni intracelulari, el poate deveni refractar la stimularea ulterioară. 1.2.5. SISTEMUL FAGOCITAR POLIMORFONUCLEAR Polimorfonuclearele (PMN) sau granulocitele sunt celule fagocitare „profesioniste” de tip microfag, din sângele circulant. Ele se găsesc la toate organismele cu sistem circulator și au rol în eliminarea microorganismelor patogene cu localizare extracelulară. Funcția lor se suprapune parțial cu aceea a sistemului fagocitar mononuclear. Acesta controlează microorganismele parazite cu localizare intracelulară, față de care PMN sunt ineficiente. După caracterele tinctoriale ale granulațiilor se disting
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care reglează căile de semnalizare ce răspund de procesele imunitare. Kush și Lemaitre (2000) au exclus posibilitatea ca recunoașterea patogenului să declanșeze mai întâi cascadele proteolitice într-o manieră analogă activării cascadei complementului la mamifere. La insecte, la care sistemul circulator este deschis, cascadele proteolitice ar putea juca un rol important în semnalizarea imunologică, rol care este similar aceluia jucat de citokine, la vertebrate. Recent, câteva studii au condus la identificarea genetică și moleculară a șapte componente ale căii Imd (Tzou
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
eliberarea histaminelor. În cazul febrei fânului, această eliberare are loc în zona căilor respiratorii și a ochilor, generând simptomele neplăcute ale unei asemenea alergii. Unii alergeni evocă un răspuns neobișnuit de puternic, care poate amenința viața individului, prin colapsul sistemului circulator și respirator. Tendința de a produce cantități mari de IgE este ereditară, alergiile având cel mai adesea caracter familial, adică ereditar. Evitarea alergenilor este o cale de a preveni declanșarea alergiilor, dar adesea este impracticabilă. Administrarea de antihistaminice asigură vindecarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
extinse la nivelul mai multor organe și sisteme de organe. Principalele ținte ale proceselor autoimune sunt: corticosuprarenalele (exemplu, boala Addison), tiroida (exemplu, tiroidita Hashimoto, boala Graves), pancreasul (exemplu, DZ1), sistemul nervos (exemplu, scleroza multiplă, miastenia gravis), măduva osoasă și sistemul circulator (arterita temporală, sindromul antifosfolipidic, boala Bechcet), tubul digestiv și glandele anexe (exemplu, boala celiacă, boala Crohn, colita ulcerativă, cirozele biliare primare, hepatitele autoimune), tegumentul (exemplu, psoriazisul, dermatitele herpetiforme, vitiligo) . Cele mai cunoscute boli autoimune sistemice sunt: lupusul eritematos sistemic (sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă, FAS Tabelul nr. 2.11. Condiții medicale Generale de pe Axa III * Maladii infecțioase și parazitare * Neoplasme * Maladii endocrine, de nutriție și metabolice și tulburări imunologice * Maladii ale sistemului nervos și ale organelor de simț * Maladii ale sistemului circulator * Maladii ale sistemului respirator * Maladii ale sistemului digestiv * Maladii ale sistemului genito-urinar * Complicații ale sarcinii, nașterii și puerperiumului * Maladii ale pielii și țesutului subcutanat * Maladii ale sistemului osteo-muscular și țesutului conjunctiv * Anomalii congenitale * Anumite condiții survenind în perioada perinatală * Simptome
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ori mai lung decât lungimea captrunchi. Ficatul este alcătuit din mai mulți lobi, la microchiroptere, lobul lui Spiegel se dezvoltă mai mult în timp ce lobul caudal se reduce până la dispariție. Pancreasul nu este compact ca la megachiroptere. 1.2.4. Aparatul circulator Arterele membrelor, în loc de una sunt între 5 7 și sunt orientate paralel cu axa membrelor; prezintă contracții spontane și ritmice, iar cele care irigă membrana alară prezintă valvule. Venele aripilor și ale altor extrimități, datorită prezenței tunicii musculare din pereții
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
organismului după circulația extracorporeală este influențată de factori ca: suprafața circuitului extracorporeal, durata contactului dintre sânge și suprafața extravasculară, funcția organelor în perioada preoperatorie, necesarul de transfuzii, leziunile de ischemie/ reperfuzie ale organelor, septicemia, gradul de hipotermie, perioada de stop circulator, profilul genetic, administrarea de corticosteroizi și alți agenți farmacologici [4]. Sunt activate diferite celule și o serie de mediatori cu efecte sinergice (fig. 7.1) amplificând procesul inflamator, caracterizat prin creșterea permeabilității vasculare și formarea de edeme interstițiale, febră neinfecțioasă
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
leziuni aterosclerotice. Nailon și colab.15 compară analiza statistică cu cea fractală a texturii imaginilor obținute prin USIV și evidențiază utilitatea sporită a ultimei metode în caracterizarea morfologică a plăcilor de aterom. Aplicarea analizei fractale în cadrul extraordinarei complexități a sistemului circulator din ce în ce mai mult abordate ca atare, cu caracteristicile ei specifice (tabel I), subliniază și mai mult realitatea deplasării cercetării din in vitro și in vivoin silico. CAPITOLUL 7 ANALIZA COMPUTERIZATA A HEMODINAMICII ARTERIALE - AB INITIO Dezvoltarea fără precedent survenită în domeniul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
premiza Rampling: sistemul cardio-vascular constă în mod esențial dintr-un sistem dublu, sincronizat de pompare, fiecare parte a sa întreținând-o pe cealaltă printr-o circulație periferică formată dintr-un număr mare de circuite în serie și în paralel (fluxul circulator este modelat ca un biofluid); premiza Karlson: orice efort de modelare a arborelui arterial trebuie să rezolve trăsăturile caracteristice reprezentate de distribuția rezistenței și abilitatea de a încorpora variațiile locale ale complianței segmentare. Sistemul cardio-vascular este modelat într-o structură
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui 55 9.3. Funcția metabolică a ficatului 55 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului 57 10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și inhibă ingestia de alimente, de exemplu glucagonul, CCK, somatostatinul. Efectele CCK se datorează interacțiunii cu receptorii viscerali de tip A și cu cei din creier de tip B. CCK eliberată în timpul mesei constituie un semnal de sațietate. 11. Sistemul circulator Circulația sângelui în corpul uman este realizată de către un sistem funcțional specializat, numit aparat cardiovascular. Scopul său funcțional final este de a asigura un aport adecvat de oxigen și nutrimente pentru toate celulele organismului și de a îndepărta produșii finali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a asigura aportul de O2 și nutrimente la nivel tisular și pentru a îndepărta de aici CO2 și alți produși finali de catabolism, precum și pentru a transporta molecule cu rol în semnalizare de la locurile de producere la celulele țintă. Sistemul circulator este alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman, sistemul circulator este specializat pentru livrarea de substanțe către țesuturi și preluarea deșeurilor de la acestea. Dacă cele două procese ar avea loc numai prin difuzie, în special aportul de oxigen, ele nu ar putea susține activitatea metabolică intensă a celulelor umane. De
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul respectiv (de exemplu prin administrarea locală a unei substanțe vasoactive). 12. Funcția de pompă a inimii Cordul uman are aproape exclusiv rolul de a pompa ritmic sânge în cadrul aparatului circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
oxigenat spre atriul stâng. Totuși circulația pulmonară mai are și alte funcții importante. Una dintre acestea este de rezervor de sânge. Volumul sanguin de la nivel pulmonar poate crește foarte mult fără creșteri presionale semnificative, datorită complianței mari din acest sector circulator, la care se adaugă mecanismul de recrutare și distensie capilară. O altă funcție este cea de filtru sanguin. Trombii sanguini mici eventual formați în sectorul venos sistemic sunt îndepărtați din circulație înainte ca ei să ajungă la creier sau la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Dacă considerăm sistemul arterial pulmonar ca o coloană continuă de sânge, diferența de presiune între vârf și baza plămânului (30 cm) este de aproape 30 cm H2O ~ 23 mm Hg. Aceasta este o diferență mare de presiune pentru un sistem circulator de joasă presiune cum este circulația pulmonară și efectele asupra debitului regional sunt puternice (fig. 84, după West D. J.). La vârful plămânului (zona 1) presiunea arterială pulmonară este sub presiunea alveolară (capilarele se închid la presiune atmosferică). Dacă acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
anterioare cu referire la tiroidă, cuprinzând "Studiul morfologiei normale și patologice a glandei, la om și animale; variațiunile observate în raport cu diferitele stări fiziologice și patologice, vârsta, pubertatea, graviditatea, lactația, regim alimentar, inaniție, tulburările echilibrului glandular, ale sistemului nervos, ale aparatului circulator, respirator, digestiv, renal, genital etc. Un studiu clinic al glandei din aceleași multiple puncte de vedere. Studiul insuficienței glandei, clinic și experimental, indicându-se modificările încercate de diferitele funcțiuni, aparate, organe, țesuturi, sânge, din punct de vedere funcțional, anatomic și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]