2,739 matches
-
foarte secetoase. Victor a ieșit grăbit din casă, fără s-o trezească din somn pe tânăra sa soție, a mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
mușcatele, apoi curtea noastră mare, înfrumusețată ca o mireasă: împrejmuită cu gard de ulucă, văruit, cu covorul verde al ierbii mătăsoase, greblat cu grijă ca și cum mama ar pieptăna cosițele unei copile răsfățate și permanent zâmbitoare, cu pomii văruiți până la brâu: cireși, vișini, zarzări, meri, peri, gutui, pruni, piersici, deasupra cărora înmiresmau cerul și pământul, cu coroanele numai diademe, ca aurele Sfinților, cu grădina din jurul casei plină de trandafiri, de zambile, de narcise, de mărgăritar, de iasomie, de liliac, de bujor, de
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
zăpadă, cu beteală, globulețe din mărgele, singuri sau în grup (pădure). Meșterul dogar Truția Vasile este originar din satul Căcuci, comuna Beica de Jos, a învățat meșteșugul dogăritului de mic, de la tatăl său. Lucrează din lemn de stejar, salcâm, brad, cireș, păr, butoaie pentru vin, cognac, țuică, cu o capacitate de la 3 la 500 de litri. O noutate pentru noi o constituie butoiul dublu compartimentat pentru vin și pentru țuică. Pentru a le deosebi în partea unde este țuica are sculptate
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
firească, spiritualitatea și credința acestui popor misterios, au fost premisele dezvoltării unei culturi unice în lume. Cu un caracter al extremelor, unde gingășia s-a împletit cu duritatea, niponii au dezvoltat o cultură ce are ca simbol ” fragila floare de cireș” și „katana”, teribila sabie ascuțită a samuraiului. Shintoismul, vechea religie a Japoniei, a acordat o atenție deosebită naturii. Potrivit acestei credințe nestrămutate, „Kami”(spiritele) locuiau în copaci, cascade, stânci, munți influențând atitudinea japonezilor vizavi de ele. Poporul se purta cu
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
Acasa > Impact > Analize > XENOFOBIA LUI EMINESCU Autor: Radu Părpăuță Publicat în: Ediția nr. 380 din 15 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului „Oricît ne-am da după cireș - îmi spune un amic - trebuie să recunoaștem că Eminescu era antisemit.” Și nu poți să nu-i dai dreptate, oricît au încercat și încearcă diverși domni, bine intenționați, mînați de cele mai pioase sentimente patriotice, să demonstreze că nu este
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
urmă de zbor- în cuibul părăsit doar razele lunii. Alb nemărginit- șiruri de urme de pași și nicio umbră. Foșnet când și când- printre ramuri de măslin pâlpâie-o stea. Apus de soare- șiruri de copaci în alb jos prăpastia. Cireș dezgolit- între crengi și rădăcini în treacăt umbra. Noapte în pustiu- pe nisip doar razele și nicio frunză. Nicio rază-n cer- sub felinar copacul legănat de vânt. Soare nicăieri- între tălpi și copite albul zăpezii. Frunză-n cădere- în
HAIKU, DJAMAL MAHMOUD de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348233_a_349562]
-
prelinge parfumul suav din petalele purpurii, peste mărgăritarele de rouă, ce se prind ca niște rubine în cununa sufletului lor românesc. • Fiecare falnic Stejar răsare ghinda rădăcinilor sale ce se înfig ca o veșnicie în vatra zămislirii iubirilor aprinse. Fiecare Cireș gătit de sărbătoare își scutură corola peste dorul lor, brodându-le sufletele pe borangicul cald al clarului de lună. • Fiecare Liliac se prinde ca o broșă de turcoaz pe umerii de nard ce le poartă destinul ca o predestinare a
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIȚIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINȚESA X (35) Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 1153 din 26 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Foto: “Vânătorul stelelor” (lemn de cireș) 1992 “Suntem ca o cultură de microorganisme prinse între două lamele puse sub un microscop, la care se uită simultan, prin mai multe obiective, mai mulți «oameni de știință» care vor să influențeze fiecare altfel, modul în care se va
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
surprinzător câte un zâmbet, sau uimire, Figuri de oameni așezați frumos În cadru, ca s-apară și să rămână-n amintire. În ziua aceea parcă a plouat Din cer, pe iarbă și pământ și pe copaci Parcă ne-arată și cireșul cu parfum înmiresmat A cărui flori le zboară prin părul ce-l adie vântul. Sunt chipuri cunoscute, mai mult sau mai putin, Mai mult, că îmi sunt rude, ce le-am văzut în timp Sau mai putin văzute, cu amintiri
FOTOGRAFIA VIEȚII de COSTI POP în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347760_a_349089]
-
un bun prilej pentru a admira primăvara în toată splendoarea ei, așa cum aceasta a ales să-și facă simțită prezența. Sute de pomi fructiferi își prezentau acum cele mai frumoase straie, ca la o veritabilă paradă. Caișii, piersicii, prunii, corcodușii, cireșii, vișinii, își făceau rând pe rând apariția în peisaj, salutând zâmbitori trecerea noastră. Ajunși în final, ne-am alăturat rudelor sosite pentru a aduce un ultim omagiu mătușii proaspăt trecute în rândul celor drepți și am participat la toate ritualurile
LOCALIZARE DE ÎNALTĂ PRECIZIE de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350168_a_351497]
-
din 26 iulie 2012 Toate Articolele Autorului E vara... Soarele râde cu mai multă poftă pe cerul azuriu, care îmi inundă sufletul cu străluciri de tinerețe. Rândunele ciripesc în graiul lor plin de candoare, trezindu-mi sufletul din tăcutele visuri. Cireșii s-au înroșit de dragostea pe care o poartă albastrului cerului... un cer cu vise colorate de asfințitul dorințelor. Cireșele apetisante mă duc cu gândul la cireșul din curtea bunicii, care în fiecare an se lăsa pe mâinile noastre, ale
VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350177_a_351506]
-
ciripesc în graiul lor plin de candoare, trezindu-mi sufletul din tăcutele visuri. Cireșii s-au înroșit de dragostea pe care o poartă albastrului cerului... un cer cu vise colorate de asfințitul dorințelor. Cireșele apetisante mă duc cu gândul la cireșul din curtea bunicii, care în fiecare an se lăsa pe mâinile noastre, ale copiiilor, dornici de a ne umple buzunarele cu roadele-i zemoase. Amintirile plăcute sunt ca un izvor de lumină ce se revarsă peste timpul prezent. Vântul mă
VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350177_a_351506]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ALTA TAINA, ALT OFTAT Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Am ars prin lacrima destinului, au curs peste genele mele lacrimi... umplute cu flori de cireș, ce se coc peste zile și zile luminițe... regăsite-n povești. Te regăsesc pe tine doamnă, te regăsesc la mine-n pat. Uimit... mă mut în altă taină de unde pot să te ador, pe tine... simplă. O comoară! Și te
ALTA TAINA, ALT OFTAT de PETRU JIPA în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361904_a_363233]
-
pe piept să-mi cazi,/ Să-ți desprind din creștet vălul,/ Să-l ridic de pe obraz ... Iubita îi apare gingașă venind parcă dintr-un dulce vis, în poezia „ Atât de fragedă ... Atât de fragedă te-asemeni/ Cu floarea albă de cireș,/ Și ca un înger între oameni/ În calea vieții mele ieși ... Tonalitatea senină a sentimentului erotic și chiar dragostea fericită, lipsită parcă de umbre, ideală să-i spunem, există însă și în poeziile scrise mai târziu: „Freamăt de codru”, „Somnoroase
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
să mă așez o clipă pe-o petală, Să fiu precum un crin, mai pur și mai curat, Dar nu mi-a fost permis nici măcar o dată Să fiu precum o floare de încoronat. Și ninge prin văzduh cu flori de cireș Să ne amețească să ne mai imbie Cu dulcele amar al vieții, angelesc, Cum e realitatea, nimeni să nu știe! Mă simt precum zăpada prinsă de picioare Și simt că trăiesc doar pentru că sunt, Aș ține-n palme floarea, puținele
NINGE CU PETALE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361946_a_363275]
-
duzi A rămas caleasca goală Pune mama stânjenei Să mă nasc a doua oară. În grădina cea din deal A-nflorit din nou căpșunul Vină-tată! pe cea zare Să mirosi din cer parfumul. Și de-o fi să înflorească Și cireșul altoit Pune-i mamei flori în palmă Că demult n-a mai dormit. [2] AT THE WICKET At the wicket between the mulberry trees The calash is empty Mother, plant some irises Șo I can be born again. În the
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
Casa Poporului de Voodoo voodoo?! Frunză verde de Alabastru, mă doare un Cal măiestru...și trei Iape de Secunde care m-au lovit în Cinci Unde de Time Wave Zero...Mă dor Oamenii de porumb și Păpușile din lemn de cireș, ca li s-au uscat sângele, carnea, oasele și cuvintele...Și după ce s-au urcat păpușile mele din lemn sacru, luminos și fertil, pe Coloana a soarelui de vis până la cer, la frații lor, pitri de pe Luna - la întoarcere, și-
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
luna’’ ( Mihai Eminescu ) Norii sunt mai negri zi de zi, mai deși, Întunericul coboară în amurg, Lacrimile ploii se pornesc și curg, Nu mai suntem astăzi de iubire-aleși. Tot mai monotone, zilele se scurg, Fără flori pe ramuri, albe, de cireși. Din melancolie cum să fac să ieși, Că nu mai sunt încă zeu sau demiurg ? Nici măcar în luciu nu e luna azi, Iar tristețea urcă până-n vârf de munți, Pe cărări de piatră, printre stânci și brazi. Și-ai să
SOLSTITIU DE VARA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365891_a_367220]
-
https://www.youtube.com/watch?v=54XztbNJ87g Născută-am fost în zi de vară, Într-un sătuc, pe mal de Prut, Sub nucii de odinioară, Cu ramurile-n azimut... În valuri-lanuri am urcat, Cu tălpi golașe, prin țărână, Când vin cireși la dezmierdat, Ținându-se,-n alint, de mână... Mai simt un vânt primăvăratic, Așa cum îl știam atunci, Vara, cu stropii de jăratic, Crestați printre altare-rugi... Priveam în depărtări ascunse... Citisem despre un pământ, Cândva unit, ce dispăruse, Cu un cernit
SĂTUCUL MEU, ŞI ODISEEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365935_a_367264]
-
am lăsat în urmă dorul, doar amintirile mi-am luat într-un geamantan uzat și m-am dus și m-am tot dus după alte cântece zilele să-mi farmece Dar când migdalul înflorește tot mi se pare că-i cireș. Atunci dorul se trezește Și-mi lasă pe hârtie-un vers. PIATRA PREȚIOASĂ (micuței etiopience) Venită de departe, dintr-un ținut sărac. tărâm secat de apă și chinuit de foame, pe drumuri de tină, prin arșițe și ploi, mica piatră
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]
-
ancestrala teamă de zăbală NĂUCA VARĂ, CÂINE TURBAT a venit vara în câmpie fecioarele sechestrează soarele în anafoarele ochilor minciunile lor vestimentare fac flăcăii să calce în străchini când vântul mai scapă din câte-o crâșmă ce închide peste program cireșii își mușcă buzele de ciudă sângerând în palmele copiilor fluieră craterele noaptea pe lună iar în crânguri boncăluiesc cerbi cu coarne de mătase a venit vara în câmpie mușcată în cer parcă de un câine turbat căci aleargă desculță pe
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
Hoinar fără hotar și fără timp",Poet pentru "Trudnic convoi" "Coborât din (moși) strămoși" " Pentru clipa ce -o să vie", peste noi... " Nemuritori", "Vieți păcătoase" sub "Un grăunte de Soare "La priveghi de lună nouă""Descătușare-n închisoare" " Ca un cireș sălbatic","Toamna""Spre stână" ca niște "Nomazi" O "Despărțire pe peron" "Boala", " A fost odată"...azi... "Zorile"-n " Avertisment" "Clipele", în " Rădăcini" "Migrația"-n "Lacrimi de piatră" "Neliniști" multe în "Micimi" "Nisipuri", " Lozul", "Despre viață" "Arderi", " Pasăre de dor" "Între
(EU NU !) M-AM SINUCIS ÎN GÂNDURI NE SPUNE SCR.ÎNV.CONSTANTIN STANCIU. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365326_a_366655]
-
simfoniile lui Mozart printre lacrimi de vis: „Privighetoarea tace-n zori/ Ea toată noaptea a cântat./ A plâns într-una, s-a rugat/De ce va trebui să mori ?!// (Privighetoarea). Imaginile poetice șanț de o sensibilitate, candoare și tandrețe rar întâlnite: „Cireșul mic s-a înstelat!/cu flori de aur și rubin,/uimit atunci m-am aplecat/ca să-l sărut pe creștet lin.// Dintr-un toiag de lemn uscat/Pe care gazele îl țin,/ Cireșul mic s-a înstelat/cu flori de
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
o sensibilitate, candoare și tandrețe rar întâlnite: „Cireșul mic s-a înstelat!/cu flori de aur și rubin,/uimit atunci m-am aplecat/ca să-l sărut pe creștet lin.// Dintr-un toiag de lemn uscat/Pe care gazele îl țin,/ Cireșul mic s-a înstelat/cu flori de aur și rubin.// Și, peste noapte, din senin/Necunoscut și minunat,// Cireșul mic s-a înstelat...” (Cireșul mic). Tot asa „Magnolia înflorind i-o catedrală./ Așteaptă îngerii pe rând să vină/ Să o
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
atunci m-am aplecat/ca să-l sărut pe creștet lin.// Dintr-un toiag de lemn uscat/Pe care gazele îl țin,/ Cireșul mic s-a înstelat/cu flori de aur și rubin.// Și, peste noapte, din senin/Necunoscut și minunat,// Cireșul mic s-a înstelat...” (Cireșul mic). Tot asa „Magnolia înflorind i-o catedrală./ Așteaptă îngerii pe rând să vină/ Să o contemple și să ia lumină:/Frumoasă, blândă, nouă, ireala.// (Magnolia înflorind...”). Comuniunea cu natura, iubirea pentru fauna și floră
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]