1,246 matches
-
o creație care se folosește de o povestire pentru a exprima altceva. El continuă să reprezinte totalitatea omului modern“ (R.M. Albérès, Istoria romanului modern). Pentru a surprinde această totalitate, romanul își deplasează centrul de greutate dinspre universul rustic spre mediul citadin, dinspre acțiunea exterioară spre zonele interioare, sondând psihologia omului modern. Temele sunt generate de experiențe individuale: tema condiției intelectualului, a inadaptării omului superior la o lume mediocră, de parveniți; tema cunoașterii, a iubirii, a războiului, a morții, a bolii etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
război, romanul publicat de Camil Petrescu în 1930. CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare roman psihologic existente în opera literară studiată Pornind de la modelul lui Marcel Proust, primul roman camilpetrescian ilustrează estetica modernismului, fiind un roman citadin focalizat pe problematica intelectualului, un roman subiectiv („ionic“), psihologic și, în același timp, un roman al experienței. Deși dezvoltă temele majore ale modernității - inadaptarea intelectualului la o lume mediocră, pragmatică, dragostea și războiul, cunoașterea, viața și moartea -, romanul nu pune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
adaptarea la existența trudnică a unui hamal. Statura impozantă a personajului, ținuta lui sugerează însă o demnitate sobră, discretă care insinuează ideea unei origini elevate. Limbajul neologic (să degajeze, sacou, eroziune, amortizare) care ia treptat locul discursului în registrul colocvial citadin (petice, bocanci, gumilastic) suge rează de asemenea proveniența aristocratică a personajului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța alegerii unui model în viață Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Având în vedere nevoia oricărui om de a se raporta la un model
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
80. Unul dintre liderii acestei generații în blugi este Mircea Cărtărescu, poet, prozator și teoretician al curentului (Postmodernismul românesc). Poeziile sale au puternice note hiperrealiste, prin banalitatea voită a „obiectelor poetice“ selectate din câmpul automa tismelor existen țiale, din viața citadină sau rustică (Garofița, Poema chiuvetei, O motocicletă parcată sub stele etc.), prin limbajul poetic, de o platitudine căutată, prozaic, ludic, parodic. Temele poetice vizează trăirea fragmentară, ternă a omului modern, rutina existențială, banalitatea și mediocritatea devenite mod de a fi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dintre personajele alese din romanul călinescian studiat Cel mai modern personaj al romanului, Otilia, este o prezență complexă, enigmatică, în continuă devenire, înscriinduse „în eternul feminin și în clipă“ (C. Ciopraga). Eroina lui George Călinescu este construită în tiparul existenței citadine, diferențiinduse însă de toate celelalte personaje ce aparțin acestui mediu. Ea se singularizează nu numai prin statutul social al adolescentei orfane al cărei viitor este hotărât de străini („Părinții Otiliei“), ci și prin codul ei moral și comportamental - contradictoriu, derutant
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
devenire, înscriinduse „în eternul feminin și în clipă“ (C. Ciopraga). CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului feminin, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat Eroina lui George Călinescu este construită în tiparul existenței citadine, diferențiinduse însă de toate celelalte personaje ce aparțin acestui mediu. Ea se singularizează nu numai prin statutul social al adolescentei orfane al cărei viitor este hotărât de străini (Părinții Otiliei), ci și prin codul ei moral și comportamental. Astfel, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
depășit, fiul, Nicolae din "Marele singuratic", visa la niște idealuri sociale la fel de imposibile, utopii ce s-au dovedit pernicioase, căzând într-o veritabilă decompensare, vindecată prin eros și autoanaliză. Treptat, Marin Preda va abandona epicul fastuos al "Moromeților" în favoarea romanului citadin și a investigației psihologice, ca de pildă în "Risipitorii", povestea vieții unor intelectuali, între care memorabil rămâne destinul tragic al medicului Ghiță Munteanu. Obsesia istoriei pare a fi resortul principalelor cărți ale lui Preda, începând cu răgazul interbelic și terminând
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mai însemnate raporturi, a imaginarului romanesc. SPRE SCENA ORAȘULUI Pătruns de aerul lumii moderne, urbane, universul romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu pare modelat de o "reverie spațială", atașată locurilor pe care ficțiunea le destinează prim-planului acțiunii. S-ar spune că "visul citadin" al romanului românesc din prima jumătate a secolului al XX-lea nu poate fi despărțit de o înclinație similară a protagoniștilor lumii de invenție. Aspirînd la "Cetatea vie", personajele aștern asupra orașului o aură utopică, îndeajuns de puternică pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lumii de invenție. Aspirînd la "Cetatea vie", personajele aștern asupra orașului o aură utopică, îndeajuns de puternică pentru a arăta preponderent, în reversul ei, natura ruinantă, dezastrul moral. Atrase spre ritmurile și latențele lui, ele compun o suită a pionieratului citadin, reflectînd în variate postùri întîlnirea, pe diferite trepte ale aclimatizării, cu locul visat. O asemenea schimbare a decorului, implicînd lumea citadină, relativ nou "colonizată" literar, deschide în roman o nouă perspectivă, influențată deopotrivă de tradiția genului și de o sensibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în reversul ei, natura ruinantă, dezastrul moral. Atrase spre ritmurile și latențele lui, ele compun o suită a pionieratului citadin, reflectînd în variate postùri întîlnirea, pe diferite trepte ale aclimatizării, cu locul visat. O asemenea schimbare a decorului, implicînd lumea citadină, relativ nou "colonizată" literar, deschide în roman o nouă perspectivă, influențată deopotrivă de tradiția genului și de o sensibilitate modernă la obiect. În țesătura tematică a operei apare, ineluctabil, spațiul locuirii. Pe "întinderea" lumilor ficționale există, ca și în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ineluctabil, spațiul locuirii. Pe "întinderea" lumilor ficționale există, ca și în lumea reală, amplasamente și grade diferite de "ocupare"a spațiului: imobile "etalate" în desfășurarea de camere comunicante, săli de primire, saloane, încăperi intime, alcovuri, străzi, locuri publice, muzee, conglomerate citadine. Orașul apare în literatura realistă ca un "actant colectiv, locul unde se pun în scenă numeroase ritualuri procesionare, purtătoare de semne, de iconuri sau embleme politice (...), locul unor cicluri succesive de expoziție"(6). Tradiția prozei imprimă relației spațiu-personaj însemnătatea bine
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ei inteligibilă: pe fundamentul realului, această entitate metafizică împrumută trupul de aer și negură al transparențelor absolute: "Cuprinse cu privirea orașul profilat în transparența negurii. Îl iubi. Se gîndi la ceea ce se cheamă sufletul orașelor! Era emanarea sufletului colectiv al citadinilor. În aerul acela cuprins între clădiri, trupul sufletesc al fiecăruia își depune spuma vie a tuturor simțurilor." Exaltarea eroinei nu este străină de o conștiință a privirii îndrăgostite sub care doar ei, și tocmai de aceea orașul i se revelează
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
din vedere tocmai apetitul enorm al scriitorului pentru situațiile cocasse, pentru ceea ce este (privit cu voluptate) "caraghioz" (și monstruos, de ce nu?). Mica mărturisire cataloghează, altminteri, o dispoziție pasageră, a călătorului poposit la Grand Hôtel "Victoria Română", ne-adaptat la zarva citadină, la tumultul carnavalesc, la zgomotele mulțimii. Situația propune, narativ vorbind, insolitarea personajului în mijlocul celorlați. Faptul este anticipat cu economie, în incipitul schiței: "Toată noaptea trecută moțăisem ghemuit în unghiul unui vagon de clasa a doua, înghesuit de o companie veselă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
legat de literatura română prin aceea că o operă a sa "a devenit Ceasornicul domnilor al lui Nicolae Costin": Francesco Antonio de Guevara. "Prin Menosprecio de corte y alabanza de aldea, Guevara profesează un ruralism și o oroare de viața citadină, care, atunci, în plină Renaștere, sînt semnul unui romantism blînd, în limitele clasicismului, caracterizat printr-o ușoară mizantropie și prin setea de liniște. Cartea, care face satira vieții de la oraș, ridică satului un imn curat sămănătorist (...). La țară, dacă-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
extazul familiar (Melancolie, Cântare, Creion); 2. Iubirea este starea spirituală a îngemănării celor ce se iubesc (Psalmul de taină) 3. Iubita (soția) este stăpâna universului casnic (Mireasa, Căsnicie). IV Poezia socială 1. Ilustrează scabrosul, putreziciunea vieții omenești; 2. Lumea mahalalei citadine, a pungașilor, a ucigașilor, a pușcăriașilor (Doi flămânzi, Generații, Ceasul de apoi, Cina); 3. Poetul rămâne solidar cu cei mulți care trudesc în anonimat (1907-Peizaje), dar și în poeziile-pamflet Cuvânt înainte, Pe răzătoare, Lipsesc morminte); 4. Sociogonie (Născocitorul, Cel ce
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Dar iar rămâne totul o lungă teorie/ O, când va fi un cântec de alte primăveri?!" (Nervi de primăvară); 7. Atmosfera de infern din poezia lui Bacovia înspăimântă cu ulițe desfundate, case mărunte, noroi și degradare (Sonet). E un spațiu citadin cu cârciumi pline de disperați (Seară tristă), cu parcuri în descompunere (Decor), singurătate și copii bolnavi (Moină); 8. Iubirea este un sentiment profund și plăcut: a. Iubita este o fecioară palidă, despletită, care cântă la clavir muzică funerară: "Iubita cânta
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Blaga), avangarda cu dadaiștii, suprarealiștii, ermeticii (Tzara, Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale). În ultimele capitole se referă la diferite orientări din epocă, între care, critica lui Zarifopol, Ralea, Vianu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu; proza memorialistică și documentară, noul roman citadin, literatura feminină, poezia profesiunilor, eseniniștii, poeții provinciali și tineri, noua generație cu filosofii neliniștii, aventurii și experiențelor (Pârvan, Blaga, Nae Ionescu) și romancierii gidieni (Mircea Eliade, Celarianu, Anton Holban). Opera lui Mihai Eminescu În Viața lui Eminescu, G. Călinescu a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
când e vorba de bani. Tipologia personajelor. Orientându-se după tehnica balzaciană, G. Călinescu a folosit portretizarea personajelor, pentru deducerea trăsăturilor de caracter. Pornind de la caracterele clasice (avarul, ipohondrul), realismul adaugă un alt tip: arivistul. În acest roman realist, social, citadin, balzacian se mișcă diferite tipuri: avarul Moș Costache; "baba absolută" Aglae; intelectualul ambițios Felix; fata cochetă și enigmatică Otilia; senilul Simion; debilul mintal Titi; fata bătrână Aurica; arivistul Stănică Rațiu; moșierul rafinat Pascalopol. Costache Giurgiuveanu are înaintași pe Hagi Tudose
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
valori: L. Rebreanu, D. Anghel, I. Minulescu, Al. Philippide, Lucian Blaga, Adrian Maniu, G. Bacovia, H. P. Bengescu, Tudor Arghezi, I. Barbu, Aron Cotruș, I. Pillat. În ceea ce privește proza, E. Lovinescu a reliefat două tipuri de roman: romanul obiectiv și romanul citadin. În modernism se înscriu poetici diverse: simbolismul lui G. Bacovia, expresionismul lui L. Blaga, poetica antipoeticului lui Arghezi, ermetismul și infrarealismul barbian, avangardismul, dadaismul, suprarealismul, poetici contemporane (N. Stănescu). Pentru a sugera mai bine complicațiile sufletului modern era necesară o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
formele își creează fondul; susține schimbul de valori (sincronismul) și integrarea literaturii într-o formulă estetică viabilă depășirea "spiritului provincial", mutațiile esențiale în plan tematic și estetic, trecerea de la o literatură cu o tematică rurală, la o literatură de inspirație citadină, cultivarea prozei obiective, evoluția poeziei de la epic la liric, intelectualizarea creației literare, dezvoltarea romanului autentic, aplicarea criteriului estetic în judecarea operelor de artă, integrarea tradițiilor și a specificului național într-o formulă estetică europeană. Criticul de la Sburătorul a promovat o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mobilității culturale, s-a ridicat împotriva oricărui tip de "imobilism", "provincialism", "tradiționalism" și a urmărit o circumscriere a variațiilor sentimentului estetic. Înzestrat cu inteligență și talent, acesta avea incisivitate polemică și tărie morală, în sprijinul orientării "moderniste": "literatura de inspirație citadină", "poezia nouă", "proza obiectivă", "romanul psihologic". A fost ultimul nostru critic de direcție, a susținut o critică "autonomistă" (disocierea valorilor estetice de cele etnice și etice). El a scris Istoria civilizației române moderne pentru a avea o bază sociologică în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Sburătorul acceptă elementele de noutate din literatura europeană contemporană privitoare la anexarea altor domenii ale cunoașterii la discursul literar, printre care filosofia, psihologia, sociologia, matamatica, fizica, medicina. Dar sincronizarea a presupus mutații în sfera problematicii (problematica intelectualului), a tematicii (existența citadină și psihică), a formulelor estetice (abandonarea formulelor tradiționale de narare). Teoriile lui E. Lovinescu aveau la bază trei elemente: ideea de saeculum, a lui Tacitus, conceptul de interdependență și teoria imitației a sociologului francez Gabriel Tarde (Valentina Marin Curticeanu). Analizând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Curticeanu). Analizând și redimensionând unele judecăți critice consacrate, referitoare la Vlahuță, Brătescu-Voinești, G. Coșbuc, Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, Gala Galaction, a stârnit animozități. Interesul său se deplasa spre o poezie abstractizată, intelectualizată (I. Barbu, Camil Petrescu), o proză de inspirație citadină și analiză psihologică ( Anton Holban, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu), un teatru problematizant, de inspirație mitică (L. Blaga). E. Lovinescu sublinia că nu influența orientală este benefică pentru noi și că orice progres al culturii române e un produs al contactului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sensibilității și a expresiei, integrarea inconștientului în artă, poezia de notație și atmosferă; în proză a susținut trecerea de la subiectiv la obiectiv, de la rural la urban; a apreciat proza obiectivă (L. Rebreanu) și a contestat narațiunile lirice; preferă o tematică citadină, analiza psihologică, eroi cu statut intelectual, complicați sufletește (Camil Petrescu), dramele existențiale au ca punct de plecare maladiile (H.P. Bengescu). În această perioadă se dezvoltă jurnalul, eseul romanesc și colajul de scrisori sau documente; se pune accent pe autenticitate, pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Nu este tocmai așa; cea mai frapantă inițiativă a unei femei este apariția ei. Instinctiv, după ce și-a cumpărat o rochie nouă, ea apare în fața partenerului cerându-i să-i observe frumusețea. Tot instinctiv, o fată își modifi că traseele citadine și apreciază întâmplările care fac posibilă întâlnirea cu El. Iar aceasta numai așteptare nu este... Striptease Mișcarea este un element esențial al seducției; ea atrage privirea, sugerează o acțiune, mobilizează. Unele femei nu tocmai frumoase reușesc să țină în patul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]