10,372 matches
-
examinări cantitative, dar și unei lecturi decontextualizate, în care fiecare citat poate conține un mesaj subversiv; în fine, unei re-contextualizări, în care din succesiunea lor se construiește un nou text. Cum am văzut deja, cenzură politică era iritata de abundență citatelor vechi, mai ales a celor din texte religioase sau - în sfera oralității folclorice - a celor reflectînd tradiții populare, credințe și superstiții. Noul criteriu al distribuției cantitative era reprezentarea politică, astfel încît era condamnată, previzibil, citarea din scriitori reacționari precum Maiorescu
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
limbă variată, o limbă frumoasă și simplă, de o deosebită claritate, care-și trage seva din limba vorbită de popor" (83); în anii '80, a iniția o cercetare oficială despre limbajul lui Ceaușescu ar fi fost inimaginabil. Că discurs independent, citatul e judecat strict pentru conținutul său, care poate fi din extrem de multe puncte de vedere defăimător, dușmănos, subversiv. În demascările vremii, conținutul "necorespunzător" e considerat în mod automat produsul unei intenții, și condamnarea dicționarelor nu diferă prea mult de retorica
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
dicționarelor nu diferă prea mult de retorica proceselor pentru sabotaj: e identificată astfel, "sub mască nevinovăției înregistratorilor pasivi de cuvinte - cea mai nerușinata contrabandă de idei șovine și cosmopolite" (80). "Dicționarul abundă în cuvinte și sensuri ieșite din uz, în citate date intenționat cu scopul de a calomnia lupta pentru sociaslism a oamenilor muncii, la care s-au adăugat, pentru ochii lumii, doar cîteva citate din clasicii marxism-leninismului sau ale conducătorilor Partidului Muncitoresc Român" (78). Instructive sînt ilustrările concrete: una din
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
de idei șovine și cosmopolite" (80). "Dicționarul abundă în cuvinte și sensuri ieșite din uz, în citate date intenționat cu scopul de a calomnia lupta pentru sociaslism a oamenilor muncii, la care s-au adăugat, pentru ochii lumii, doar cîteva citate din clasicii marxism-leninismului sau ale conducătorilor Partidului Muncitoresc Român" (78). Instructive sînt ilustrările concrete: una din ele permite analogii cu excesele anumitor militantisme feministe ulterioare: "În țara noastră șunt astăzi nenumărate fruntașe în producție, nenumărate stahanoviste. Femeile, la rînd cu
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
78). Instructive sînt ilustrările concrete: una din ele permite analogii cu excesele anumitor militantisme feministe ulterioare: "În țara noastră șunt astăzi nenumărate fruntașe în producție, nenumărate stahanoviste. Femeile, la rînd cu bărbații, construiesc socialismul. Și Iorgu Iordan nu găsește alt citat mai potrivit decît acesta că acine crede la muiere, bage-i-se dracu-n pielea" (82). Culmea umorului involuntar și eliptic mi se pare însă atinsă în constatarea: "La cuvîntul cretin am suprimat la corectura o trimitere care era direct
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
atinsă în constatarea: "La cuvîntul cretin am suprimat la corectura o trimitere care era direct o provocare" (78). Un referat "strict confidențial" din 1952, reprodus în același volum (p. 95-97), oferă interpretări și mai interesante, vizînd succesiunea de exemple, de citate și chiar de articole cuprinse în revistele de specialitate. Și în acest caz, textele se pot dispensa de comentarii; mai ales că distanță asocierilor și a presupozițiilor le face să alunece repede în absurd. Din comentariile indignate înțelegem că sînt
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
de a conferi seriozitate întreprinderii literare, de a legitimă ficțiunea, la Caragiale "textul alotopic", realizat prin relaționarea a două tipuri de text eterogene, jurnalistic și literar, este "însuși nucleul povestirii", precum și "reflex parodic față de textul clasic care se sprijină pe citate savante, folosindu-le drept argument al autorității" (p.94). În cadrul unor categorii precum ficționalitatea, raportul autor/narator, ironia, absurdul, ambiguitatea, Liviu Papadima urmărește tranziția realizată de proza lui Caragiale spre configurarea unui alt set de norme ale literaturității, spre un
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
Quarcuri fermecate, volume apreciate de Alexandru Paleologu, Octavian Paler sau Mircea Ciobanu, Victoria Dobre își încearcă de data asta condeiul și în proza. Strict literar, cartea are multe lucruri discutabile, de la stilul adesea prețios și emfatic, pînă la prea deșele citate din autori mari, aduse forțat în context. Cartea ar fi putut fi un prețios document, ceea ce nu reușește decît parțial. Informația de bază însă, concepută sub forma unor fișe de creație, există și poate fi utilizată. Volumul însă cred că
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
București, 1999), care prezintă multe informații foarte utile despre istoria instituției sărbătorite, despre membrii și colaboratorii ei, despre lucrările publicate în decursul anilor și ecourile lor, cuprinde și o prețioasă contribuție documentara pe tema raportului dintre politică totalitara și lingvistică. Citatele grupate - în "Scurtă cronologie...", p. 50-65, de Jana Balacciu-Matei, si mai ales în secțiunea "Documentar. Memorialul rușinii...", p. 66-97, de Mioara Avram - sînt extrem de grăitoare; voi incerca în continuare doar să selectez cîte ceva din materialul respectiv, interpretabil azi că
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
76), "așa-zișii lor elevi" (p. 77). Adevărată știință e în schimb "combativa", "intervine activ", "ia atitudine". Foarte periculos pare a fi fost studiul limbii vechi - ocupație oricum retrogradă, contrazicînd izbîndă noului - care în plus lasă să se strecoare odată cu citatele nenumărate pericole ideologice: "în loc ca Dicționarul să palpite de curentul vieții noi, ne dă miros de tămîie, izma și fum de cădelnița" (p. 74), "în citatele Dicționarului abundă sfinții, babele și drăcii" (p. 78). Experiență sovietică e invocată și în
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
ocupație oricum retrogradă, contrazicînd izbîndă noului - care în plus lasă să se strecoare odată cu citatele nenumărate pericole ideologice: "în loc ca Dicționarul să palpite de curentul vieții noi, ne dă miros de tămîie, izma și fum de cădelnița" (p. 74), "în citatele Dicționarului abundă sfinții, babele și drăcii" (p. 78). Experiență sovietică e invocată și în acest caz: "desigur că au și ei un Varlaam al lor, dar nu dau ghes cu el cînd alte probleme bat la poarta vieții" (p. 75
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
astfel de cultură" (p. 78). Un referat asupra revistei Cum vorbim critică "analizarea a nenumărate cuvinte triviale", precum chilipirgiu, chiulangiu, pilangiu etc. Discursul cu aspectul cel mai paranoic - asupra căruia ar trebui să revenim pe larg - e provocat de analiză citatelor din dicționar, precum și a temelor și a succesiunii articolelor din reviste. Oricum, merita să fie scris capitolul lingvistic dintr-o istorie a dictaturii și a cenzurii: istorie agitată și totuși statică, în măsura în care, ca și dictatură și prostia, cenzură reușește să
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
o treaptă surprinzător empirica, deoarece, în ciuda registrului speculativ și a monturii erudite, avem a face cu un efect "jos", carnavalesc, cum ar zice Bahtin. Înainte de-a trece la analiza scrierii de care ne ocupăm, fie-ne îngăduita pedanteria unui citat din P.Sloterdijk (apud Maria Fürst): "Apariția lui Diogene marchează momentul cel mai dramatic al evoluției problemei adevărului în filosofia europeană timpurie; în timp ce, începînd de la Platon, ăînalta teorieă rupe irevocabil firele de legătură cu întruparea materială pentru a înnoda strîns
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
nu-l credea capabil să-și mai găsească o iubită. De aceea avea atîta avînt încît urca și în balcon". Cinismul devine tandru, catifelat. Înfrăgezeste textul... Dar afectarea pare a predomina în ultimele pagini ale volumului, în care autorul, prefirînd citate din Le livre à venir a lui Maurice Blanchot, se dezice de sine, nu moral, ci scriptural: "ain felul acesta te ferești de uitare și de disperarea de a nu avea nimic de spusă. De uitarea cui? Mai am așa
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
3 (există totuși o asonanta, a vocalei "u", menținută și în strofa următoare), ceea ce permite o lectură continuă a catrenului că un distih; în această interpretare, încălcarea persistă, dar e mai puțin gravă, căci apare în poziția cezurii mediale. Textului citat i se pot adăuga desigur și alte exemple: cele pe care le voi invocă în continuare nu reprezintă rezultatul unei investigații sistematice, deci e foarte posibil să lipsească unele cazuri semnificative; cele prezente ajung însă pentru a dovedi cel putin
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
milioane de oameni au fost obligați să studieze genială opera leninista. Noroc că mulți dintre ei n-au luat prea în serios îndemnul. Și-au limitat studiul la câteva cărți și articole sau, în cel mai rău caz, la câteva citate. Dacă vreunul s-ar fi decis într-o zi să parcurgă cu creionul în mână cele 55 de volume ale ediției de pe vremea lui Hrusciov, sunt sigur că ar fi rămas perplex. A studia înseamnă să cauți într-un text
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
apa se scurseseră din ei sufletul, și viața, si omenia (s.m.), si ca, pe lîngă mării crucificatori, erau multe, multe mii de mici crucificatori benevoli și "nonprofit", în afară poate de plăcerea sadica de a crucifica". Am recurs la acest citat din ultimul capitol pentru a sublinia "teza" românului scris de Maya Belciu. Viciul "demonstrației" stă însă în sistemul aluziv de care autoarea uzează, dar și în evitarea necesarelor totuși îngroșări ale unor contururi (ce ar fi putut să exprime cu
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
bine." Deocamdată, pentru el, existentă nu fusese deloc lesnicioasa, căci, direct din școala, la șaisprezece ani (în 1914) trecuse Alpii și se înrolase, voluntar, în armată franceză, participînd la o serie de campanii pe diferite fronturi, numele Malaparte fiind adeseori citat, pentru acte de bravura, în ordinele de zi. Ploaie de decorații. La douăzeci de ani, însă, părăsește (în 1918) carieră armelor, după ce este gazat pe front, de către... germani. Rămîne suferind de plămîni pentru toată viața. Revenit în Italia adera la
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
numele de familie e un fenomen inexistent în unele limbi, oficializat în altele (rusă, cehă) - dar care la noi, cu toată varietatea sufixelor de care dispune (a se vedea exemplele Ianuloaia, Davideasca, Papadopolina, Grăurita etc.) a rămas vechi și popular. Citatele literare atestă forme destul de rare de vocativ, la nume vechi dar și la împrumuturi recente (masculinele Vladule, Mihnule, Predo, Roberte, Octaviene; feminine precum Haricleio, Bertho). Printre observațiile de detaliu, dar cu atît mai interesante, e cea asupra tendinței de a
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
firesc regimul comunist generează reacție, revoltă, polițismul e fatal și esențial societății comuniste". Spre deosebire de oamenii adevărați, diminuați și triști, "vitali sînt în comunism numai estropiații, trîntorii și pezevenghii, ei sînt vătafii și vechilii regimului". Pentru exemplificări, Vasile Băncilă își fișase citate din "Scînteia" și "Timpuri noi". * La fel de libere și curajoase, paginile de jurnal din 1954-'60 și din '72-'73 conțin și o mulțime de însemnări despre scriitori cunoscuți, dispuși sau constrînși la compromisuri. Între ei, Beniuc, Zaharia Stancu, Demostene Botez
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
veșnice (că a trădat sau e pe cale sa trădeze ființe sau lucruri atît de însemnate pentru viața sa; să le trădeze, totuși, cu plan sau cu bună știință. Ceva indelebil în caracterul sau mereu clătinat, de a trădă... * Aici, anume, citatul din Henri Michaux: "Adevăr al visului. Nimeni nu vede limpede de unde poate veni trădarea, de unde îl scrutează ochiul trădătorului lăuntric." * * * "Nebun nu este cel ce și-a pierdut rațiunea. Nebun este cel ce a pierdut totul, în afară rațiunii." (Chesterton
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
și Dicționarul de idei primite de-a gata), Alexandru Călinescu ne înfățișează un Flaubert "obsedat de spectrul sterilității tocmai fiindcă socotește că a publica este o idee primită". Scriitorul francez intenționa să alcătuiască un al doilea volum "aproape numai din citate, până la efasarea completă a discursului narativ" (anunțând, într-un fel, pe acei maeștri ai colajului din secolul XX, precum John Dos Passos sau Ken Kesey, cu a sa Licitație în garajul lui Kesey, uriaș "document" al generației "hippie") ba chiar
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
per județ la NATO, județul Vaslui. Prins, se pare în propriul său scenariu absurd, Grosan își imaginează un alt scenariu neverosimil, prin care Ungaria ar putea da comenzi NATO, în ipoteza că are de gînd așa ceva, comenzi de pe urma cărora, repet citatul, "să fim primiți în NATO mai întîi cu județele din Transilvania". Dacă luăm de bune asigurările mai multor state membre în NATO, printre care și acelea ale Statelor Unite, referitoare la România, ne vine greu să-l contrazicem pe Ioan Grosan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
rolul lui Schopenhauer în formarea lui Slavici că și despre rolul Vienei și al lui Eminescu, în Ion Slavici, Opere, IX, sub îngrijirea unui colectiv. Memorialistica. Varia. Ed. Minerva pp. 18-37, 608-641. Tot de aci (pp. 289 și urm.) sunt citatele din Închisorile mele. Pentru scrierile istorice, etnografice, sociale, economice am folosit vol. XIV al aceleiași ediții (Ed. Minerva, 1987). 3. Despre ascensiunea antisemitismului în Ungaria între 1867-1878 vezi Chronologie în Europe, no. 411-412/juillet-août 1963, pp. 257 și următoarele, număr
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
o suită rapidă de disocieri, generate de încercarea de a răspunde la o întrebare provocatoare ("Se poate ajunge la Dumnezeu prin filozofie?"), Alexandru Paleologu conchide în stilul său spectaculos: "Noica spunea (nici nu știu dacă era gândul lui sau un citat cumva din Hegel): aCine nu e capabil de o filozofie, măcar să aibă o religie.ă Dar, zic eu: contrariul este adevarat." ? În aceeași revista, prin colaborarea mai multor poeți (Mircea Ivănescu, Florența Albu, Miron Kiropol, Mircea Petean, Andrei Zanca, Ioan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]