2,120 matches
-
notei de răzvrătire specifice acestei arte. Străinii, nu spaniolii au încurajat arta flamenco, sfidând interdicțiile. Cea mai detaliată și ades citată descriere aparține în mod paradoxal celui mai învedreat critic de pe atunci, un jurist supranumit „Don Preciso”. Acerb, înnebunit de ciudă, susnumitul condamna „acei cântăreți care nu s-au obosit să viziteze Universitățile, ci, sprijiniți doar de propriul lor talent, sunt capabili să exprime în doar patru versuri scurte gândurile cele mai ascunse, cu o claritate și trufie care face publicul
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
urechi trebuie să ai pentru a suporta neîncetata vibrație a unei chitări ieftine și felul neglijent în care mâna dreaptă lovește corzile ei mizerabile, ca o secure implacabilă?”, scria, disperat „Don Preciso”. De parcă ar fi vrut să le facă în ciudă adversarilor, muzica și dansurile de proveniență andaluză se răspândesc peste tot în lume. Patima cuprinde Africa și coloniile de peste Ocean. În tact de trei sferturi sau de șase optimi, vestitele Cantes de ida y vuelta (cântece de dus-întors) exprimă dorul
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
fi cel mai dureros. - S-a pus problema să mă treacă în rezervă și... am rugat-o să vorbească cu tatăl ei, să intervină... Era colonel doctor..., a explicat Fănel privind concentrat scrumiera. În vocea lui se simțea toată amărăciunea, ciuda și rușinea ce le avea în suflet. - Mi se pare normal, în cazul acesta... Și s-a rezolvat. Care-i baiul, domnul meu? - E că nu mi-a reproșat niciodată nimic. În schimb m-a sufocat cu dragostea ei... - Pentru că
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]
-
cu adevărat, aici nu se mai glumește, pentru că li s-ar pune talentul la îndoială și care artistă și-ar dori una ca asta? Bine înțeles că, atunci cînd va afla de succesul lor, madam Marea Marmara va turba de ciudă, pentru că nici unul dintre visurile ei nu s-a realizat, n-a ajuns nici actriță pe scenă, nici nemuritoare în Pantheon, nici nevastă, nici amantă, nici bunică, pentru că, prin aburii alcoolului, ea și-a creat o lume paralelă și suficientă cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
cu Coroana de aur pe cap. Astfel încât o parte din Doamnele de bine veneau deja spre mine să-mi ia Maru de aur, iar o altă parte se îndreptau spre Fecioara cu coroana pe cap. In timp ce ea, de ciudă, neștiind ce să mai facă, începuse să alerge prin sala congresului sperând să atragă atenția la cât mai multe doamne, astfel încât să o poată vedea toate doamnele cât este ea de tânără, de impozantă, de frumoasă și grasă. Însă, din
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
E trecut de ora cinci după-amiază ... am plecat de acasă pe la două ... am dus-o pe CrisLi la microbuz, pentru că trebuia să plece la București. Ea se chinuie pe acolo ... o mînă de om, numai suflet, iar eu crăp de ciudă că sînt izolat în văgăuna mea misterioasă, dar nu am ce face. Carina merită acest sacrificiu. Nu mai suportam ideea s-o văd jucîndu-se prin parcurile inundate de chiștoace, excremente de cîini, cutii de conserve, capace de bere, ambalaje de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
televizorului, după ce s‑a asigurat că ușa de la celălalt dormitor este închisă la fel de bine ca și cea a acestei încăperi. După numai zece minute, timp în care a căutat ceva pe mai multe programe, a închis furios aparatul, exclamând cu ciudă și furie în gând: „Ce tâmpenii sunt la ora asta pe toate programele! Politică și filme. Toate de proastă calitate. La posturile „Antenei”, propagandă electorală ieftină, la plicticosul de „Nașul” femei goale și ieftine. Nu știu cum naiba suportă lumea idioțeniile astea
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
și cumpăram la prima oră ,,Flacăra,, stând la coadă pentru ea cu rândul fiecare, alergam prin librării după cărțile sale și vorbeam mult despre poezia sa filozofică și de dragoste. Nu arătam prea bine în dimineața aceea căci plânsesem de ciudă că nu ne-au dat bilet de voie, pedagogele. Dacă ar fi venit în oraș fugeam din cămin cu siguranță, cum fugeam în timpul mesei de seară în fiecare joi la cenaclul ziarului local. Duminica aceea a fost o zi de
CENACLUL FLACĂRA LA MĂGURA BUZĂULUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355615_a_356944]
-
le vedea chipurile ascunse după mantia grea a nopții. Le auzea doar cântul! Cântul straniu amestecat cu uruitul motoarelor, aerul paletelor elicopterului, el, rămânând chircit pe mai departe simțind doar căldura molatecă cuprizându-i trupul ... Atât de aproape ... atât de aproape ... Ciuda, acea stare care-l învăluise la început, atunci când se trezi singur, abandonat de soldații din grupa de comandă, lăsându-l de izbeliște, înconjurat doar de ramurile joase ale copacilor, îngreunate de zăpada abundentă,( ... Altfel, narațiunea nu e lipsită de un
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
se machia și a început să zâmbească ștrengărește.Și totuși, de ce îi erau ochii împăienjeniți de lacrimi? -Ei, și-a zis , ce gărgăuni îmi mai umblă prin mintea asta bolnavă a mea! Despica mereu firul în patru și-i era ciudă că își făcea mereu zile negre singură, fără ajutorul nimănui... S-a îmbrăcat toată în alb, o rochiță de pânză topită, scurtă, cu volane , și-a pus cercei din perle albe, la gât o perlă-lacrimă și o brățară fină din
FUNDUL DE OCHI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356071_a_357400]
-
Auzind cum că nevasta unui prieten i-a cârpit Și aceluia o palmă, foarte mult s-a veselit... Morala: Râde ruptul de cârpit. OMUL ȘI RAȚA Unui om, săracul, într-o dimineață, I-a murit o rață, Bietul om, de ciudă, tare s-a-ntristat Când văzu că-i moartă cu adevărat; Dar la scurtă vreme, în aceeași lună, I-a murit și soacra -- tot de moarte bună... Morala: Să nu pierzi nădejdea, orice-ar fi să fie -- După întristare, vine
FABULE MICI PENTRU OAMENI MARI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/356097_a_357426]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ Autor: Ciprian Antoche Publicat în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ Capul plecat, sabia nu-l taie Nici demnitate-n om nu face, Poporul ni-i spurcat șiroaie Și glasul țării
ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356101_a_357430]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ Autor: Ciprian Antoche Publicat în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ Capul plecat, sabia nu-l taie Nici demnitate-n om nu face, Poporul ni-i spurcat șiroaie Și glasul țării putred tace. Slugarnici suntem la stăpâni Robind pe brânci...al nost pământ, Se răscolesc vechii români Văzând cum toate...nu
ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356101_a_357430]
-
ne șade bine, Văzând la noi, cum apăsat Cerșim în lacrimi colț de pâine. N-or ști ce-i falnic tricolor Și nici hotar de apărat, Vor învăța ce-i mai ușor: ,,Supus să fii și-ngenuncheat"! Îmi plânge sufletul de ciudă Cu mine plânge-o Românime, Pumnii pe armă îmi asudă Voind să lupt cu-a noast' prostime. Vai nouă, nație supusă Ce vindem altora popor! Sculați străbuni că-i masa pusă Lăsați-mă pe min-să mor! Referință Bibliografică: ÎMI PLÂNGE
ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356101_a_357430]
-
plânge-o Românime, Pumnii pe armă îmi asudă Voind să lupt cu-a noast' prostime. Vai nouă, nație supusă Ce vindem altora popor! Sculați străbuni că-i masa pusă Lăsați-mă pe min-să mor! Referință Bibliografică: ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul VII, 05 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ciprian Antoche : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356101_a_357430]
-
ce taxi s-aleg - când plec din urbe spre lumea cu o nouă primăvară?” - sinucigașul se întreabă - ars de zurbe... ...întâi - că - sfânt episcop - Liliacul a înflorit la poarta dinspre-ogradă au explodat toți Merii din livadă să-i facă-n ciudă - albi - lui negru - dracul... asurzitor - Sticleții și Hulubii ți-au smuls sumbri-epoleții de paradă ți-au șters chiar banda radio cu...”dubii” te-au degradat la...OM - deci ieși pe stradă! ...și-apoi - taxiul morții e în grevă: Rozele-nalță
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
amintirea unei interpretesde muzică populară de excepție și numeroase cântece de neuitat. Dintre cântecele pe care și-a pus amprenta inconfundabila pot fi amintite: „Sărbătorile-s ca mine”,„Peste sat trece un nor”, “De la naștere la moarte”, „Șatra”, „Moare de ciuda bărbat”. Într-un articol publicat de etnologul Gheorhe Pârja, acesta o descria pe Ileana Rusu că pe o excepțională interpreta de muzică populară. „Ileana Rusu trecea de la doina sfîșietoare la cîntecul de petrecere. De la melodii din folclorul țigănesc la cîntecul
FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ROMANILOR DE PRETUTINDENI ILEANA RUS de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356200_a_357529]
-
Parcursu-i floare la ureche. Sărutul a marcat geneza Prin seva mărului mușcat, Iar Eva a împlinit sinteza Căzând spre marele pacat. Sărutul unui om fățarnic Cu gust amar și fals de iudă, Lovește amorul dur amarnic, Lăsând numai dezgust și ciudă! Sărutul prins sub interese Când banu-n rege se îmbracă, Iubiri frugale în mers el țese Cu gust răcit de promoroacă... Sărutul pătimaș în noapte Sporește amoru-n slăbiciuni Și rezultatele sunt coapte C-un bebeluș la noua luni! Sărutul patimă sau
SĂRUTUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369091_a_370420]
-
vreun fel sau altul. Pot exista aprecieri de fațadă, însă chibzuirile cititorilor vor veni de la sine dacă scrierile autorului spun ceva care să intereseze pe un anumit cititor sau mai mulți. Nu pot da un verdict în acest sens. -În ciuda faptului ca abia prin anul 1999 au început a fi publicate materialele dumneavoastră, undeva menționand că ,,târziu”, ori altcineva a spus aceasta? Dumneavoastră ce credeți, oare nu poate fi numit poet cineva care gândește în versuri fără a scrie, luând
MAESTRUL SIMPLITĂŢII POETICE, DOMNUL MIHAI LEONTE – INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371011_a_372340]
-
2016 Toate Articolele Autorului O muză cu chip de femeie Privesc cu ochii amintirii spre o codană dragă mie, Cu ochii triști, de peruzea, suavă ca o iasomie Ce se înalță, prin puterea-i, în ciuda gerului din iarnă Și-n ciuda fulgerelor verii și a furtunii ce-o răstoarnă. De jună a intrat în jug și a cercat cu-n deget valul Neintuind cum că refluxul îndepărtează iute malul Și-o să rămână prizonieră în apa rece, zbuciumată, Printre rechini și cașaloți
O MUZĂ CU CHIP DE FEMEIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369984_a_371313]
-
ta, Fără flori și jurăminte, Din sufletul meu poți avea Iubirea pusă-n cuvinte. Pentru raze aurite Și iubirea ta astrală, Ți-aș da clipe fericite Într-o pată de cerneală. Radiind de fericire, Iubire-n ochi să renască. Cu ciudă și cu mâhnire, Stelele să ne privească. Ți-aș aduce cu privirea, Sărutări în Carul Mare, Ca să-mi pui nemărginirea În versuri memoriale. Pe-a eternității cale Să străbatem împreună, Ne dă binecuvântare, Domnul, cu stele-n cunună. Făptura-mi
OMAGIERE EMINESCIANĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370065_a_371394]
-
de tine după perdele suedeze, dacă ești suficient de cultă să înțelegi ! Sâc ți-am pus capac. - Cu ce ți-am greșit de mă vrei după gratii ? - Păi tu vrei cătușele. Nu ți le-am oferit eu. Mary crăpa de ciudă. Nu era ahtiată după bijuterii, dar nici chiar așa. O fată trebuie curtată, nu numai mângâiată iar Lary făcea pe prostul - Hai la drogheria din colț să-mi iau un ruj și un parfum. S-ar cade să plătești tu
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
Nici o grijă, plătesc tot eu. - Mă, om cu idei, să nu zic idiot. O femeie vrea să se știe frumoasă, să se lase curtată, să etaleze bun gust. Ce mă fac cu tine, culesule, listatule ..... Și bătu cu piciorul de ciudă. - Există și în Olimp femei de meserie frumoase. Li se zice actrițe și-și petrec jumătate din viață pe scenă unde redau aspecte sociale cu diferite personaje. Pentru folosința lor mai există o întreagă industrie de cosmetice. Restul femeilor strălucesc
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
unei fîntîni pustii,acest plîns ce caută drumuricare să-l ducă în sine, pentru sine,oricîtă singurătate ar întîlni acolo.Nici lumea nu este ce credeam,în sfîrșit știu asta,înțelesurile sînt doar o experiențăce șterge nevoia infantilă de răspunsuriîn ciuda ... XVIII. VREME DE O ÎNTREBARE, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1161 din 06 martie 2014. Cum ar fi să privim din capătul unei străzi, baloanele colorate ca niște imense portocale albastre, cum evadează din lagărele de concentrare
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
la poarta toamnei doamnei Daniela Popescu Stroe dăm peste o simbioză fericită de tinerețe și maturitate, bogăție de limbaj poetic, frumusețe, melancolie, etc. într-un cuvânt de poezie autentică. Astea toate la un loc m-au făcut să-mi fie ciudă că nu am „ prins” și celălalt volum. Poate altădată, cine știe! Deși plecată departe de meleagurile natale, imagini ale acestora au însoțit-o în permanență, ascunse în suflet, minte și inimă, constituindu-se într-un izvor nesecat la care, ori de câte ori
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]