1,017 matches
-
noi la fel, cînd dormiți dumneavoastră dormim și noi, cînd vă treziți ne trezim și noi și așa mai departe... Irina: (către Val, speriată, năucită) Val, te rog, ciupește-mă, vreau să știu dacă visez sau nu! Val: M-am ciupit eu. Nu visezi. Dacă vrei număr, îți spun cum mă cheamă. Vecin 1: Eu văd că dumneavoastră n-ați înțeles bine ce-am făcutl noi pentru dumneavoastră venind aici. Irina: Ba, eu cred că dumneavoastră n-ați înțeles bine ce-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
jecmăneală... să mai treacă timpul... Alex: Toți așteptăm să treacă timpul... Și timpul trece, nu? Vecin 3: Păi trece... trece că n-are ce face. Trece! (rîde și pleacă) Alex: Tata, nu te duci să le torni în pahare? Poate ciupești o caniotă. Mihai: Ești rău de dragul de-a fi rău. (monologînd) Trebuie ordine, ordine și iar ordine. Altfel unele vizite se prelungesc mai mult decît ai vrea... Alex: Bau-baul tinereții noastre... Mihai: Am făcut totul pentru casă, pentru voi. Alex
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
toți trei... Hai că merge! Groparule, facem un duet. Groparul: Eu mai am puțin de dormit... Marieta: (aparte) Halal ce viață mai duce și ăsta... Matei: Așa că la treabă! Că dacă merge treaba bine, poate ne extindem puțin... Octav: Mai ciupim un cavou... două... trei? Matei: Nu... În biserică... (toți rămîn încremeniți) În holul bisericii... Octav:...Da eu zic că mai bine-ar fi în altar...! Matei:...În occident se dau concerte în biserici... Urlă și se zbănțuie ăia... și dimineața
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mai întîi, ar fi semănat cu un aranjament de regie..., și, în al doilea rînd, pentru că eu m-am ridicat în picioare cînd am scris piesa... Gh. P. doi: Fiindcă veni vorba, chiar așa, de ce ai scris piesa asta? Ca să ciupești un ban? Gh. P. unu:...Un pic de glorie, da? Gh. P. doi: Ca s-o faci pe moralistul..., pe justițiarul, da? Autorul: Am scris-o pentru că am crezut că-i bine... Gh. P. unu: Bine pentru cine? Autorul: Bine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un înger care a făcut ca să avem mai târziu, întro perioadă, dulciuri. Aceste dulciuri erau aduse de unchiul meu, fratele mamei, când a început să lucreze ca și contabil la laboratorul de cofetărie al orașului. De la laborator însă el mai “ciupea “ câte ceva într-o servietă burdușită tot timpul de fișe contabile și alte hârtii și ne aducea nouă, copiilor, dulciuri. Uneori ne aducea câte o bucată de ruladă foarte bună, căreia îi ziceam “Prăjitura partidului”. Asta pe de o parte pentru că
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
citit feed-back-ul! Nu a fost nevoie! A fost suficient să privesc mereu în ochii voștri și să-mi dau seama că infinitul din sufletul meu treptat, treptat, prindea rădăcini și își găsea loc în mintea voastră. Ca în teoria corzilor, ciupind câte un pic din măștile infinitului, am reușit patru ore și jumătate să vibrăm în aceeași "membrană", în cadrul acestui curs transdisciplinar care pe mulți ne-a fascinat. Găuri negre vor mai fi, vor mai fi și quasari care să interacționeze
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
tot, va fi vreme rea. Căciula, cojocul și cămașa să nu le întorci pe dos, că se întoarce vremea. Se crede că dacă cineva, deși a dormit noaptea destul de bine, cade de somn, va urma o vreme rea. Cînd muștele ciupesc, porcii strîng străiuri*, ciorile se strîng în stoluri și gărăiesc zburînd; cînd pițigoiul cîntă, paserile de uscat se scaldă în țărnă și se giugiulesc; cînd pisica se spală, cînii se joacă, puricii ciupesc; cînd rîmele ies pe uscat, caii se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va urma o vreme rea. Cînd muștele ciupesc, porcii strîng străiuri*, ciorile se strîng în stoluri și gărăiesc zburînd; cînd pițigoiul cîntă, paserile de uscat se scaldă în țărnă și se giugiulesc; cînd pisica se spală, cînii se joacă, puricii ciupesc; cînd rîmele ies pe uscat, caii se încură, sarea prinde asudeală, furnicile ies deasupra mușuroiului și rîndunelele zbor la înălțimi mari, timpul se va schimba, încep ploi și furtună. Semne de ploaie Cînd soarele arde tare. Cînd soarele este îngrădit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o structură neîncălzită care protejează totuși plantele de frig și de vânt. Căli: vezi „Aclimatizare”. Câmp deschis: Sintagma este utilizată pentru tipul de plantație în care semințele sunt semănate direct în grădină, spre deosebire de răsadurile care cresc mai întâi în interior. Ciupi: A suprima prin secționare extremitatea în creștere a unei tulpini sau a unei ramuri pentru a stimula apariția mugurilor sau a mlădițelor. Pentru aceasta este suficient să eliminați această extremitate prinzând-o între degetul mare și cel arătător. Colet: Zonă
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
gest înseamnă „Vreau să te iau cu mine“, și unei fete îi place foarte mult. Un bărbat care este în stare s-o ia îi inspiră încredere, iar o fată acceptă să facă dragoste doar dacă se simte în siguranță... Ciupește-l! Nu îl cunoști de prea mult timp. Dintre toate câte le poți face cu el, cel mai ușor ți se pare să vă jucați. Puțină mișcare, puțină ironie, o palmă simbolică peste umăr, iar mai târ ziu o ciupitură
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cunoști de prea mult timp. Dintre toate câte le poți face cu el, cel mai ușor ți se pare să vă jucați. Puțină mișcare, puțină ironie, o palmă simbolică peste umăr, iar mai târ ziu o ciupitură... Motivele de a ciupi sunt diferite pentru El și Ea: El ciupește pentru a atinge scurt și a acționa asupra celei pe care o dorește. Ea ciupește pentru a-i testa limitele agresivității și a-l stimula (dacă ar fi fost maimuță, Ea ar
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
le poți face cu el, cel mai ușor ți se pare să vă jucați. Puțină mișcare, puțină ironie, o palmă simbolică peste umăr, iar mai târ ziu o ciupitură... Motivele de a ciupi sunt diferite pentru El și Ea: El ciupește pentru a atinge scurt și a acționa asupra celei pe care o dorește. Ea ciupește pentru a-i testa limitele agresivității și a-l stimula (dacă ar fi fost maimuță, Ea ar fi testat astfel schimbarea atitudinii lui din aceea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mișcare, puțină ironie, o palmă simbolică peste umăr, iar mai târ ziu o ciupitură... Motivele de a ciupi sunt diferite pentru El și Ea: El ciupește pentru a atinge scurt și a acționa asupra celei pe care o dorește. Ea ciupește pentru a-i testa limitele agresivității și a-l stimula (dacă ar fi fost maimuță, Ea ar fi testat astfel schimbarea atitudinii lui din aceea de mascul feroce în cea de partener tandru). Apoi, mai există o explicație interesantă: catecolaminele
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
aproape toate relațiile. În felul acesta, nimeni nu mai consideră că se află în fața unei fete înalte, ci a uneia împiedicate, dizgrațioase și grele de cap. Părerea celor de aceeași vârstă e că ea trebuie stimu lată mai mult (eventual, ciupită de fund sau jignită verbal) și criticată mai aspru, căci altfel nu intră în ritmul grupului. Ea va ajunge să creadă că lumea este nemulțumită de ea fără motiv, propriul corp fiind singurul vinovat pentru ne fericirea ei. În ceea ce
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
tind să ticăie la unison, iar femeile care conviețuiesc în aceeași cameră încep să aibă ciclul menstrual la aceeași dată... Doar femeia sângerează În latină, oestrus înseamnă tăun; această muscă este atât de insistentă, încât bietele erbivore pe care le ciupește pot trece brusc de la un păscut pașnic la cea mai agitată zi. O vacă aflată în călduri se manifestă ca și cum ar fi ciupită de tăun. De-a lungul timpului, oamenii au numit această fază a ciclului erbivorelor oestrus, iar hormonii
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
În latină, oestrus înseamnă tăun; această muscă este atât de insistentă, încât bietele erbivore pe care le ciupește pot trece brusc de la un păscut pașnic la cea mai agitată zi. O vacă aflată în călduri se manifestă ca și cum ar fi ciupită de tăun. De-a lungul timpului, oamenii au numit această fază a ciclului erbivorelor oestrus, iar hormonii care o declanșează au primit numele de hormoni estrogeni. Toate speciile de mamifere au cicluri oestrale, fără sângerare; cu excepția câtorva subspecii de maimuțe
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
persoană lipsită de semnificații sexuale în ceea ce-l privește, totul vine din instinctul lui... matern. Și aceasta deoarece nu există instinct patern! În schimb, unii tați pot manifesta un fel de tandrețe feminizantă către fiii lor: ei îi mângâie, îi ciupesc, le fac complimente în cascadă, și toate acestea pot duce la intrarea băiatului în rolul sexual al celui ce primește tandrețe de la un alt bărbat... Tandrețea în oglindă Conform unei legi importante din domeniul relațiilor de cuplu, acela care oferă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de a avea o moșie" dar nu putea uita că chiar părintele său îl dezmoștenise pe cel care era născut spre a fi bogat: "tata mi-a suflat-o" (moștenirea n.n.) căci "conta pe moștenirea averii soră-sii din care ciupise mai dinainte și pe care, ca un veritabil pungaș, o convinsese să transforme testamentul, frustrîndu-și astfel proprii copii", instalîndu-se apoi la Berlin într-un gest de neînțeles: "Uimirea, chiar a celor care îl țineau de nebun, a fost, se înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lei aur, obținută prin mijloace discutabile ("Grecii erau încă de pe vremea lui Homer șireți" comenta Maiorescu iar Mateiu nota în jurnal cu un dispreț greu reținut față de conduita ignobilă a tatei care "conta pe moștenirea averii soră-sii din care ciupise mai dinainte și pe care, ca un veritabil pungaș, o convinsese să transforme testamentul, frustrându-și proprii copii") a dezvăluit un Caragiale risipitor și lipsit de onorabilitate: "Cum intra în stăpânirea banilor, se pornea pe petreceri, oferind mese copioase, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
comportăm foarte asemănător, executând cu prețiozitate acțiuni de transfer prin îngrijire. Ne scărpinam în cap, ne roadem unghiile, ne "spălăm" fața cu mâinile, ne tragem de barbă sau de mustață dacă le avem, sau ne aranjăm pieptănătura, ne frecăm, ne ciupim, inspirăm cu putere sau ne suflăm nasul, ne tragem de lobii urechilor, ne scobim în urechi, ne frecăm bărbiile, ne lingem buzele sau ne frecăm mâinile una de alta ca pentru a le clăti. Dacă se studiază cu atenție momentele
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în marturisirea lui Pandele către verișoara sa: „(ști o ființă înaripată, îți trebuie libertatea norilor căOători pe cer...” Planului uman i se suprapune planul vizual, al purității. Natura devine parte în acest zbucium sufletesc, în această încrengătură de suflete: „Oltul ciupea din malul insulei și se certa cu el însuși...” sau „Pereții încă vibrau de știrea căzută pe sufletul ei ca o pasăre ucisă de trăsnet...”, iar pasajele despre arta dansului și împlinirea sufletească, prin muzică întregesc armonios acest pictural imortalizat
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în forma respectivă, stranii prin denotația lor, fie că sînt însoțiți de o extensie nominală a funcției lor explicative. Astfel, în romanul lui Bruckner (1985), termenii scriși cu caractere italice ancorează ficțiunea în lumea indiană. (37) Un majordom cu obrajii ciupiți de vărsat de vînt veni să ne mai dea niște chapati, clătite și un polonic de orez [...]. Pe trotuare, oamenii se spălau la cișmele, pisau trestie de zahăr, reparau rickshaus și biciclete [...]. În minuscule măcelării cu nume scrise în caractere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
consiglieri, în nuanță italiană, siciliană... Dorin Popa: Adrian Nastase mă preocupă mai puțin acum, deși eram înfricoșat la gândul că va ajunge președinte. Era jale. Mult mai mare decât acum. Totuși, acum, A. Năstase are ceva shakespeareian, trădat de toți, ciupit de mulți care l-au adulat și i-au cântat în strună. Nu pierde însă nici un moment, chiar și când situația lui e dramatică, pentru a fi ridicol, de un ridicol uriaș. L-am auzit de câteva ori, după ce și-
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și mai tare, încât nu mai vedeam în fața ochilor decât pâinea aceea mare și fierbinte. La coadă nu stăteam pentru că nu erau cozi, doar câte un om, doi. Apoi, până acasă, imaginându-mi că această pâine era o cobză, o ciupeam și iar o ciupeam, cu ochii sticlind. Ajungeam acasă cu ea ciuntită de-a binelea. Mama mi-o lua din mână, se uita dojenitor la mine, dar niciodată numi spunea ceva, se întorcea oftând, cu pâinea în brațe și-o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nu mai vedeam în fața ochilor decât pâinea aceea mare și fierbinte. La coadă nu stăteam pentru că nu erau cozi, doar câte un om, doi. Apoi, până acasă, imaginându-mi că această pâine era o cobză, o ciupeam și iar o ciupeam, cu ochii sticlind. Ajungeam acasă cu ea ciuntită de-a binelea. Mama mi-o lua din mână, se uita dojenitor la mine, dar niciodată numi spunea ceva, se întorcea oftând, cu pâinea în brațe și-o încuia într-un fel
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]