20,606 matches
-
cai și apoi cu tramvaiul electric etc. Expoziția industrială și agricolă organizată în 1891, cu pavilioane ce acopereau suprafețele unde se întind astăzi Parcul Copiilor și Parcul Rozelor, era o demonstrație de prosperitate grabnică a orașului, pe coordonate noi de civilizație. La sfârșitul secolului al XIX-lea, la Timișoara funcționau peste 60 de fabrici și 1 200 de magazine. Noile realități au decis anularea caracterului de fortăreață militară a orașului și transformarea Cetății în... cărămizi și grămezi de moloz; eliberarea glacisului
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
în profilurile educatoare și învățători, pentru învățământul universitar - 52 de locuri în specializările filologie ucraineană, muzică, fizică, chimie, desen, educație fizică, filosofie, economie, relații internaționale, biologie, istorie, geografie, matematică, limba și literatura ucraineană, limba și literatura engleză, jurnalistică, sociologie, medicină, civilizație ucraineană, informatică, drept, iar pentru învățământul postuniversitar (studii doctorale) sunt disponibile 6 locuri, în domeniile relații internaționale, geografie, filologie ucraineană și istorie. Formularele tip de înscriere la concurs se găsesc la adresa de Internet www. burse. edu. ro/oficiu (unde se
Agenda2004-29-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282667_a_283996]
-
ani buni, ajută diferite instituții din Lugoj și nu numai, cu materiale și bani. A fost invitat în Danemarca în ultimele patru veri. Prima dată, i s-a părut a fi o țară stranie, cu mult prea multă liniște și civilizație, danezii fiind timizi, persoane care nu te stresează. „Deja pot spune că mă simt ca acasă atunci când sunt în Danemarca. Organizez expoziții de caricatură în diferite locuri, fac portrete, merg la pescuit și particip la acțiunile organizației. E un loc
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
dobândi este să înțeleagă mersul lumii în profunzime. Acest lucru, evident, era imposibil de realizat în România comunistă, dar nu bănuiam atunci cât de lung, dar și cât de interesant, va fi tot acest proces de a înțelege complexitatea diferitelor civilizații“. Tânărul timișorean fă- cea primii pași ai călătoriei sale inițiatice. Astăzi, el evaluează, pentru cititorii „Agendei“, șocul său occidental. „Ajuns în Franța, la Strasbourg, am intrat, natural aproape, în clasa a XII-a. Fiecare român rămas în Vest are, probabil
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
a 8-a ediție a „Symposium of Students in English“. Deschiderea festivă a manifestării va avea loc vineri, 11 aprilie, de la ora 9, după care studenții participanți sunt invitați să-și prezinte lucrările în domenii precum literatură engleză, cultură și civilizație, lingvistică etc. Poetul irlandez Matthew Sweeney își va lansa volumul bilingv „Picnic on Ice/Picnic pe gheață“, vineri, de la ora 20, în Irish Pub (Bd. Cetății nr. 15), iar prof. dr. Péter Szaffkó, directorul Institutului de Anglistică și Americanistică de la
Agenda2003-14-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280877_a_282206]
-
care nu i le puteau oferi nici stradă, ca univers restrîns, și nici climatul general din spațiul vechiului Regat. Cultul muncii, ordinea lăuntrica și exterioară, constiinta vie a apartenenței la o geografie fizică și morală anume, alături de unele reflexe ale civilizației vieneze pe care tatăl său le perpetua încă, la o anumită scară, în însăși rigoarea academista a picturii sale, l-au pregătit pe copil, si mai apoi, pe adolescent, pentru reintegrarea în peisajul uman din nord-vestul României și în civilizația
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
civilizației vieneze pe care tatăl său le perpetua încă, la o anumită scară, în însăși rigoarea academista a picturii sale, l-au pregătit pe copil, si mai apoi, pe adolescent, pentru reintegrarea în peisajul uman din nord-vestul României și în civilizația originară a părinților săi. Urmate de experiență întoarcerii în Banat, în plin exod al administrației și al aristocrației austro-ungare și în plin spectacol al prăbușirii unei lumi, inclusiv prin degradarea simbolurilor sale, imaginile copilăriei nu puteau decît să se consolideze
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
social. El poate observa încă, de la distanță și cu o întîrziere considerabilă, ca un martor cu o enormă capacitate vizuală, dinamica unei evoluții umane din care nu sînt excluse nici melancolia și nici suferință, dar poate vedea și disoluția unei civilizații, a unei idei, a unui mod de a exista în lume și, mai ales, în istorie. În această atmosferă contradictorie, în care demnitatea conviețuiește cu înfrîngerea și triumful cu traumă s-au format și au început să se coaguleze orizontul
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
scriitorul, bietul de el, nu prea mai este interesant...) Toate acestea vor trece! Valoarea este cea care va rămâne!" Numai că și valoarea este tot un produs social-istoric. Neimpusă la timp, ea riscă să dispară în devălmășia straturilor succesive ale civilizațiilor ce se acoperă tot mai rapid unele pe altele. De ce Vă scriu Dumneavoastră toate astea? Pentru că, într-un editorial apărut cu multe luni în urmă, făceați penitenta publică pentru faptul că n-ați avut habar că ați trăit în vecinătatea
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
numeroase portrete de folcloriști. În noul dicționar a inclus doar pe cercetătorii culturii populare spirituale, adică pe aceia care au alcătuit culegeri sau au scris despre folclorul literar și muzical, despre obiceiuri și jocuri populare. Din opera complexă privind și civilizația materială a unor specialiști (etnografi, sociologi, geografi etc.), precum Traian Herseni, S. Mehedinți, H.H. Stahl, Romulus Vuia, Romulus Vulcănescu ș.a. n-a fost reținută decât opera lor privind cultura populară. Dicționarul nu cuprinde numai personalități, ci și pe acei mărunți
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
esențiale, prin capacitatea de a construi pe mai multe planuri care absorb, fiecare în felul lor, devenirea istorică. Iată o singură frază: "Tot secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX au trăit mitul unei lumi în care civilizația era centrată pe cultură, cultura pe arte, artele pe literatura, literatura pe poezie și poezia pe lirism". Ingenioasă (dar și comoda) mi s-a părut a fi ideea de a lua în discuție ontologia postmodernă, cunoașterea în postmodernitate și ipoteza
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
atunci cînd e subiacenta: e vorba de modernism. Mircea Cărtărescu nu se mulțumește cu definiția postmodernismului că un curent literar sau artistic, nici nu înțelege prin el doar o perioadă, ci și-l reprezintă că pe o schimbare radicală "de civilizație, nu numai de cultură", pe deasupra a ceea ce el consideră a fi fost "deraierea" modernista: e vorba de tradiția unei arte cu caracter utilitar, o artă "slabă", ambientală, sincretica. Întrebare: putem considera în bloc epocile de dinainte de modernism ca fiind cultivatoare
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
că la țăranul nostru". În țarănime, Aderca vedea, de bună seama, nu numai opusul elitei intelectuale, ci și amenințarea potențială a gloatei, revărsarea primitivă a umorii sale, cu implicații inclusiv șovine. De aci apelul sau salubru, cu motivații instinctive, la civilizație, raportarea să la "vîrfurile" de mare altitudine, occidentale, ale acesteia. Sub unghiul ideii "suveranității individualității", autorul Mărturiei unei generații se întîlnește cu "noocrația necesară" a lui Camil Petrescu, astfel cum acesta a statuat-o în coloanele revistei sale, Săptămîna muncii
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
o duc într-un etern concediu neplătit, bând apă din butoi și hrănindu-se cu pește prins de ei înșiși. Amiralitatea studiază o modalitate de a impozită peștele astfel capturat, pe o navă care, firește, îi aparține. Popoare cu străveche civilizație mănâncă peste crud, pe un subțire pat de orez. Mateloții noștri preferă mămăligă. Saci numeroși sunt tot timpul descarcați în magazii, cu această particularitate că, totuși, acestea nu se umplu niciodată, pentru că vasul să poată, în fine, ridică ancoră. Experții
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
unui fenomen controversat Fenomenul național, ca fapt politic și psihologic, a apărut în istoria europeană în secolul al XV-lea în Spania, Rusia și Franăa în condițiile luptei împotriva maurilor, mongolilor și respectiv englezilor. Începând cu această perioadă, cultura și civilizația națională necesită tot mai mult existența unui stat care să-i protejeze granițele și astfel apare doctrina frontierelor naturale a unei națiuni. Statul devine, deci, protectorul unei culturi naționale, nu al unei loialități (că în epoca precedentă). Cu toate acestea
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
nu este Vineri, cum am fi tentați să credem. Indianul pe care il salvează de la moarte reprezintă, inițial, o alteritate obiectivata și concretizata, la care personajul se raportează însă tot că la o himera, căci a-l trata conform normelor civilizației pe care încearcă să o recompună pe insula echivalează cu a-l include în proiectul său recuperator. Tournier concepe, însă, un Robinson pe care insula îl transfigurează complet, cum spuneam. Este o insulă însuflețita, chiar erotizata intens (în Limburile Pacificului
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
o bună zi cu ea, nu dispera, ci dimpotrivă, se resemnează pentru prima dată cu adevărat la gîndul naufragiului sau. Din acest moment, totul e altfel. În primul rînd, Vineri nu mai e o slugă, ci prieten. Jocurile de-a civilizația sînt înlocuite cu jocurile lui Vineri, candide și splendide. Jocuri de-a identitatea, în care cei doi își construiesc un fel de dublu, cîte-o păpușă din paie care poartă numele lor, sau alteori își inversează rolurile. Insula nu mai e
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
după plecarea lor, Robinson și Vineri își mai vorbesc cîteodată, în semne, fascinați de deliciul acelei comunicări mute. Cît de departe e acest Robinson de marinarul de dinainte de explozie, cel pentru care limbajul e atît de important, ca element al civilizației, încît își vorbește singur! E drept că Robinson îl va pierde pe Vineri, care pleacă împreună cu echipajul ambarcațiunii care l-ar fi putut salva și pe el. Dar e o pierdere vremelnica, pentru că în locul lui își va găsi un nou
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
și tratamentul lor mai mult decît curtenitor reprezintă, de fapt, încurajarea directă a europenizării / americanizării, a ieșirii lor din patternul specific, din paradigmele consacrate ale Extremului Orient. Harold Szeeman a construit, prin această ediție a Bienalei, o lume ideală, o civilizație fără clivaje și fără disfuncții de comunicare, însă o lume pe care o unifica mai degrabă traumă, frustrarea, lupta cu memoria și cu agresiunea cotidianului, precum și o anumita naivitate de a trăi reactiv, în imediat, fără vocația viitorului și fără
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
atelier al unui fierar cosmic, un soi de Hefaistos, "calfa a toamnei", care dă naștere "îngerilor/ bătînd fierul pînă e cald" și îndruma "scînteile spiritului". Materia primă" de care se slujește sînt stelele (Fierarul). În fine, natura se confruntă cu civilizația, ultima fiind tratată cu mefienta: "un metru cub de văzduh/ îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
fiind tratată cu mefienta: "un metru cub de văzduh/ îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e degajata civilizația obscură a materiei însăși, imanenta ei enigmatic organizată, înflorita într-o grație umbroasa: "uite/ pămîntul că un melc/ cum își scoate coarnele//prin țarina reavăna/ i-o sănătate-n univers numai noi/ lirici bîjbîim// apele cresc repede/ frunză decade/ copacul
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
mai sînt și alții). Această realitate, bine evidențiata în cartea pe care o comentez, dovedește faptul că moșierimea intrată în politică liberală s-a antrenat (că, de altfel, și cea devenită, sub raport politic, conservatoare) la relații capitaliste, determinînd evoluția civilizației românești. Dar această realitate a originii sociale (să-i spun de clasă?) mai dovedește ceva. Și anume de ce s-a împotrivit constant, inclusiv elită liberală, la reformarea structurilor românești prin împroprietărirea țăranilor. Se știe, de pildă, ca și în 1907-1909
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
Andreea Deciu Cum descoperim esență unei civilizații de mult trecute? Cum aflăm ce gîndeau și cum trăiau oameni de acum cîteva secole? Arheologi, istorici, antropologi, o întreagă armata de "manageri" ai trecutului dezgroapă, prelucrează și distribuie zilnic informație despre vremurile de altădată. Că această informație nu spune
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
și cea de cultură, rolul pe care l-au jucat, în definirea profilului limbii române, fidelitatea lingvistică, continuitatea mobilă, occidentalizarea romanica tîrzie. Articolele reprezintă o incursiune repetată în paradoxurile și rupturile istoriei culturale și lingvistice românești: e preluată ideea unei civilizații românești izolate și predominant rurale - dar sînt semnalate și contactele mai timpurii, prin biserică, cu latinitatea occidentală; este reamintit rolul important al influenței slave - și în general a influentelor neromanice specifice zonei (maghiară, germană); pentru o perioada ulterioară, se descrie
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
vremurile, exponat viu al unei Renașteri perpetue, Veneția a trebuit să-și integreze cumva și contemporaneitatea dar, în același timp, să se și protejeze de neliniștile ei corozive. Nefiindu-i de ajuns confortul cotidian, universul mediatic și ceilalți factori de civilizație, orașul dogilor și-a creat, în spațiul său global, dar excentric față de nucleul istoric și legendar, o adevărată cetate a artei contemporane: Bienala de la Veneția. Prin această sinteză a lumii de astăzi, prin acest bogat inventar al gîndirii complet eliberate
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]