33,219 matches
-
adera la principiile democrației, libertății individuale, respectului pentru drepturile omului și că acceptă statul de drept, rezolvarea pașnică a disputelor, inviolabilitatea frontierelor naționale - pe scurt, valorile pe care le întruchipează NATO și care au facut alianță să dăinuie.ă Consecință clară acestei declarații este aceea că nici o țară care prezintă un potențial conflictual nu este calificată pentru integrarea euro-atlantică. V. România și integrarea euro-atlantică Urmărind aderarea la sistemul de instituții euro-atlantice și, prin această, asigurarea securității naționale, guvernul României și-a
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
definiție neutră apărea deja în prima ediție a Dicționarului explicativ, în 1975, deci în același timp cu cea anterior citată. (În articolul război există totuși alte cîteva diferențe între edițiile DEX-ului: în 1996 dispar total alte două sintagme, de clară origine ideologică: război drept și război nedrept; de fapt, acestea nu consemnau, în ediția din 1975, uzul lingvistic, ci doar clișeele dogmei oficiale). Care a fost gradul de folosire al sintagmei război rece în diferite momente, în legătură cu schimbările internaționale, cu
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
organizate absolut independent și, pînă la un punct, chiar confidențial, intră într-o ciudată sincronie și identifică drept contemporane cam aceleași seturi de valori și aproximativ aceleași coduri de comunicare. Concluzia directă care se desprinde din aceste observații este tendința clară către ecumenismul expresiei, către integrare și globalizare sau, altfel spus, către un fel de esperanto al limbajelor artistice. Două componente par extrem de interesante în această tendință: în primul rînd, faptul că fiecare țară evaluează implicit drept contemporan doar un segment
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
legile, ci cu judecătorii"), cealaltă generată de gestul lui Thoreau care a pus sub semnul întrebării legile însele și nu executorii. Cea de-a doua constituie fundamentul societății americane. Mișcările studențești din anii ^60, revoltele cetățenilor de culoare fuseseră mărturii clare ale fragilității juridice ale conceptului de nesupunere civică. Marea întrebare era stabilirea unei distincții între delincventul de drept comun și cel care nu se supune civic. Hannah Arendt amintește de una dintre caracteristicile importante ale atitudinii în cauză: "nesupunerea civică
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
aparentă paradoxala: "Formă extremă a puterii este ăToti contra Unulă, în timp ce aceea specifică violenței este ăUnul contra Tuturora". Majoritatea este un simplu spectator și, deja, un "aliat latent al minorității". Violență nu poate fi rațională decât dacă își stabilește obiective clare pe termen scurt; ea nu poate "susține interese, nu este în stare să orienteze mersul istoriei". Sau, cum spunea cineva, se poate întâmpla că "violență să fie unicul mijloc de a face să se audă vocea atitudinii cumpătate". Că și
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
poate muri oare/ Cînd cerul lumii e-nrosit/ De-atîtea păsări cîntătoare.// Acum ninsorile din vis/ Au explodat că o grenadă/ Și-o căprioara s-a aprins/ De-atîta roșie zăpadă.(...) Mi-a spus un vișin c-ai plecat/ Cu tîmplele în flăcări, Clară,/ Acum cînd șunt incinerat/ De-un măr în floare. Bună seară!" (Elegie). De la instinctul inocent-somptuos, care apasă pe clapele lirice cu violența ("Dă-mi, Doamne, ochi aprinși că de pisică/ Și ghiare-ncinse că de leopard;/ Să nu-mi mai fie
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
văduve din Bucureștii Noi. Ce frumos ar fi să fie adevărat! Din nefericire, însă, eu nu mai reușesc de multă vreme să sucesc nici macar mințile unor neveste. Numărul mare de neadevăruri puse în circulație în legătură cu mine îmi dă o idee clară (trăită!) despre neprofesionalitatea presei. Dacă eu, un figurant al vieții publice din România sunt tratat astfel, îmi dau seama ce se întâmplă cu un protagonist. Mă grăbesc să precizez că nu protestez împotriva unor aprecieri referitoare la mine. Poate să
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
per me vivere de Enrica Antonioni). Posibil motto general, proverbul " Cine încearcă să se salveze piere, cine se dăruiește se salvează" constituie argumentul unei pelicule de mare virtuozitate datorate lui Bernardo Bertolucci, care a fost inspirat de scenariul soției sale Clare People, care la rîndu-i a preluat subiectul de la James Lasdun. Glisînd din inimă unei țări africane sub dictatură în inima unei Rome pitoresc cosmopolizată, Asediu armonizează incompatibilități afro-europene într-o orchestrare de subtil rafinament: iubirea imposibilă dintre o senzuala medicinista
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
cele mai importante abordări critice ale operei lui Caragiale. Dacă tradiționaliștii ar putea atacă lipsa unui comparativism critic abundent, care este de obicei "punctul forțe" al multor lucrări de doctorat, Maria Cap-Bun preferă un punct de vedere contemporan, o structură clară și bine argumentata și o metodă postmodernă, anume a destructurării și reasamblării unor elemente propriu-zis simbiotice, realul și fantasticul. Marină Cap-Bun, Oglindă din oglindă, Editura Pontica, Constantă, 1998, 224 pag., fără preț.
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
La "Românul secolului" au fost aleși în ordine descrescătoare: 1. Constantin Brâncusi, 2. George Enescu, 3. Nicolae Iorga, 4. Mircea Eliade, 5. Eugen Ionesco, 6. Ion I.C. Brătianu, 7. Lucian Blaga, 8. Emil Cioran. Dacă în cazul mileniului, lucrurile sînt clare, deși există cîteva denivelări (este ciudat, de pildă, faptul ca Ștefan cel Mare l-a depășit pe Mihai Viteazul, desi cel din urmă are o importanță strategică mai mare la nivelul unității românești), "Românul secolului" a surprins cel puțin prin
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
trecut, din scrierile lui Heliade Rădulescu, Hașdeu, Filimon, Ghica ș.a. Unele par azi simple ciudățenii, complet ieșite din circulație: afirmativamente, catagoricamente, diplomaticamente, neproductivamente, preliminariamente etc. Deoarece sufixul apare atașat doar unor teme neologice, nu se poate face de obicei distincția clară între împrumut și creație internă a limbii; oricum, domină împrumutul. Și Dicționarul invers (1957) a înregistrat destul de multe adverbe în -mente: dialecticamente, necesariamente, eminamente, pertinamente, sinceramente, imperiosamente, directamente, succesivamente, exclusivamente, productivamente, precizamente, realmente, legalmente, specialmente, artificialmente, socialmente, principalmente, materialmente, esențialmente
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
parcă din reminiscențe textuale de Ionel Teodoreanu, Mihail Drumes și Sandra Brown, dar și din proprii propensiuni literare, provocînd limitate (re-)sentimente lectorului, eposul "Jumătate dragoste" se nutrește din tematica substanțială a erosului, în cazul de față autoarea întreținînd o clară afinitate cu mitul național - naționalist aș spune - al Zburătorului. Travestiul textual se construiește ademenitor pe o tehnică similară romanțului în romanț. Romantică poveste de dragoste e redata în cea mai mare parte a cărții într-un jurnal cu pretenții de
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
identitate. Elitele s-au separat decisiv de mase. Dacă, înainte, un român care avea conotații istorice ori politice se vindea în tiraje enorme, acum, literatura de ficțiune stă în umbră documentelor și a mărturiilor. Piața literară românească e o dovadă clară în această privință. Alt fenomen este că Vestul a pătruns mai adînc în zona culturii de masă decît în a aceleia de elită. Influențele străine care odinioară afectau exclusiv elitele (structuralismul, de pildă, a constituit o astfel de influență în
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
de numărul dentiștilor, profesorilor, ziariștilor, diriginților de poștă, profesorilor (lipsesc doar zarzavagiii și vidanjorii!) legea îi va lăsa în pace tocmai pe cei pe care-i viza primii: politicienii, lucrătorii serviciilor secrete, diplomații. Dacă n-aș avea o imagine relativ clară a autorilor acestei fraude de proporții, m-aș mulțumi să vorbesc despre încă una din ironiile sorții care ne împinge - pentru a câtă oară ? - în ridicol și abjecție. Că la noi, la nimenea: o lege care ar trebui să-i
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
exista un singur program pentru toată lumea. Această imposibilitate devine însă o realitate prin faptul acceptării ei, necondiționate. Adică cum se petrece asta? Prin forța cuvintelor, noțiunilor... Ele se instalează în spațiul interior pe care îl stăpânesc apoi prin sunetul lor clar și aparent univoc. Ele par a semnifica totdeauna același lucru, adică par a nu se schimba și sugerează o lume bine fixată, a unor sensuri imanente. Atunci când cunoști un cuvânt ai senzația că posezi și lucrul indicat, pe vecie. Apoi
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
roșu asupra lucrărilor elevilor, într-un fel de exces de zel periculos de asemănător cu un fel de vendetta sau defulare dubioasă. Citind fragmentele din Lacan ori Kristeva, de pildă, demontate lexical de cei doi, am avut într-adevăr impresia clară că sensul adînc al teoriilor prezentate de filozofi rămîne complet impenetrabil autorilor cărții. Retorica alcătuirii Imposturii intelectuale e, la rîndul ei, deosebit de suspectă: scrisă după ce articolul lui Alan Sokal, publicat în Social Text în 1997 stîrnise deja valuri de indignare
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
anumit fel de profesorul meu, Raymond Vieli (1906-1953). Pentru el era foarte important ca lumea romanșă să pătrundă în literatură. Pe vremea aceea se scria foarte puțin și, mai ales, se publica foarte greu. Pe urmă, am avut o idee clară în ce privește misiunea mea de scriitor: să fiu martorul existenței etniei mele, să las posterității o probă, o mărturie de viață romanșă. Chiar și romanele istorice sunt axate pe viața reală. Prof. Arnold Spescha, lingvist, scriitor, muzician, mi-a fost elev
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
unui proiect UNITER de socializare a pușcăriașilor), dar pe care nu l-am recunoscut decît parțial, varianta scenică actuală părîndu-mi-se superioară, aș spune cu adevărat teatrală. S-a mai lucrat ceva asupra textului, de altfel generos ca problematică, cu trimiteri clare și amendări la societatea noastră de astăzi - actualizat, cu alte cuvinte. Un text extrem de ofertant pentru actori, cu două partituri actoricești încărcate de motivații și deschizătoare de posibilități, de intuibile salturi dintr-un registru în altul, dintr-un ton în
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
întîlnit la un moment dat, izolat și glumeț, și o formă destul de ciudată, electoros, produsă prin substituție de sufix în adjectivul electoral: "vine o campanie electoroasă" ("Opinia studențească", 16, 1992, 9); conotația peiorativă mi se pare în acest caz destul de clară. Între atestările jurnalistice recente se pot cita desigur cele ale unor derivate familiare cu -os, bine fixate în limbă și incluse în dicționare, ca mămos ("o femeie aproximativ mămoasă", "Evenimentul zilei" = EZ, 2327, 2000, 10), clonțos ("atitudinea clonțoasă" - "Libertatea", 2206
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
diferite de cele de acum cîteva decenii încît substanța însăși a revistelor, modul de a gîndi și de a scrie este normal să fie și el structural diferit" - spune Sorin Alexandrescu. Și fiindcă sînt rigid parcelate și fără o strategie clară, "funcționînd în virtutea unor inerții formularistice, dacă se poate spune așa. Ce mai scapă de bine de rău în afara rubricilor osificate - care își așteaptă umplutura de la o săptămînă pe alta - e acoperit cu parastase sau cu aniversările de vîrste rotunde. Doar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
o frumusețe a lor, care nu mai necesită nici un fel de cosmetizare. S-ar putea vorbi de o nuditate statuară a acestor idei, de o grație a inteligenței, convertită în valoare estetică. Iată, ca exemplu, poemul La infinit, remarcabil prin clara și eleganta tăietură de daltă cu care a fost scoasă din materia lingvistică ideea: " Am tot încercat să perfecționez frunze/ să storc marea din bobul de nisip/ să fac din ființa mea o zburătoare/ cu alt chip// am încercat să
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
descriptivă, lungi perioade: Poemul pur, adică liber de-ntreg tacîmul scriptologic... " (Scrisori șmai mult decîtț deschise). Sau care îi inspiră asemenea incantații ale densității programate: "O perlă-așez în lacră-mi, plînsă/ de ochiu-i vag în cercu-i clar./ Deochiu-i vag. Încercui clar/ (o, Père-Lachaise în lacrămi!), plînsă,// una din urne (e a ei?)/ cu tuberoze,-n aurora/ cu tube roz. E-n aur ora./ Una din urne e a ei. " (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
de alături, puternică - evanghelistă - avînd aerul unui edificiu industrial John Deere, templul protestant de cărămidă arsă. Uzina, banca, biserica, trinitate solidă cam ce ar trebui unui progres social... Mă uit prin birourile uzinei, cu plante și prin care susură apa clară condusă prin jghiaburi strîmte aplicate pe podeaua de lemn rezistent, cu fîntîni arteziene, covoare, iar în unele încăperi pe pereți opere de artă atîrnate, deseori reproduceri ale Renașterii... Exact ce ar fi trebuit ei să înfăptuiască, fabrica radioasă a tuturor
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
Lovinescu făcea mai ales revizuiri stilistice - Negoițescu urmărește schimbarea unor fraze a unor cuvinte, fiecare dintre acestea trădând o nouă perspectivă asupra discursului critic. Înlocuirea unor cuvinte precum e "ostil" și "indulgență" cu "potrivnic" și, respectiv, "îngăduință", ascunde o intenție clară a criticului, mărturisită de acesta în Memorii: "Faza de dinainte de război se caracterizează prin tendința spre purism,(...) ocolirea sistematică a neologismului până la înlocuirea lui prin perifrază". Obsesia principală a cărții lui Negoițescu este organicitatea devenirii criticului Lovinescu - totul trebuie demonstrat
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
luminată, în stare să-i sprijine în propria bătălie contra obscurantismelor la modă. Readucerea lui Maiorescu în librării și programe didactice, după articolul lui Liviu Rusu din 1963, a reprezentat, desigur, o nobilă recuperare, dar nu însoțită neapărat de conștiința clară a unei alternative ideologice la confuzia căreia proletcultismul îi dăduse naștere și pe care o întreținea cu mare grijă. în 1970, cînd eu însumi am publicat Contradicția, nevoia de Maiorescu nu apărea ca obligatorie majorității intelectualilor români. Noul obscurantism din
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]