8,913 matches
-
la scopul urmărit, și anume plata serviciului prestat de instanțele judecătorești. În acest context, apreciază că dispozițiile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 contravin și art. 1 alin. (5) din Constituția României, prin raportare la principiul predictibilității și clarității legii, deoarece nu reglementează cu claritate și în mod previzibil care este mecanismul de calcul al taxei de timbru, în sensul că nu stabilesc cu exactitate care este suma asupra căreia se va aplica procentul de 1%, respectiv de 2%
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
serviciului prestat de instanțele judecătorești. În acest context, apreciază că dispozițiile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 contravin și art. 1 alin. (5) din Constituția României, prin raportare la principiul predictibilității și clarității legii, deoarece nu reglementează cu claritate și în mod previzibil care este mecanismul de calcul al taxei de timbru, în sensul că nu stabilesc cu exactitate care este suma asupra căreia se va aplica procentul de 1%, respectiv de 2%. ... 19. Prin prisma art. 20 din
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
corect alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (4) și (5), art. 31 și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Este invocată, în susținere, și jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost conturate trăsăturile privind claritatea normelor legale. ... 8. Dispozițiile criticate, prin puterea acordată ministrului afacerilor interne de a stabili drepturile salariale ale polițiștilor, îi permit acestuia să adauge la Legea fundamentală, de vreme ce aceasta prevede că drepturile salariale ale polițiștilor se stabilesc numai prin
DECIZIA nr. 318 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258339]
-
documentația completă și de un referat care cuprinde propunerea de aprobare a cererii, la autoritatea vamală teritorială competentă pentru autorizare, atunci când autoritatea vamală teritorială diferă de autoritatea vamală teritorială competentă pentru autorizare. Din cuprinsul referatului trebuie să rezulte cu claritate faptul că solicitantul îndeplinește condițiile de autorizare. (2) După analizarea documentelor depuse de solicitant și a referatului întocmit de autoritatea vamală teritorială, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 372 din Codul fiscal și la pct. 43, autoritatea vamală teritorială
HOTĂRÂRE nr. 1.106 din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259204]
-
teritorială transmite cererea prevăzută la pct. 48 alin. (2), însoțită de documentația aferentă și de un referat care cuprinde propunerea de aprobare a cererii de autorizare, la autoritatea vamală teritorială competentă pentru autorizare. Din cuprinsul referatului trebuie să rezulte cu claritate faptul că solicitantul îndeplinește condițiile de autorizare. (2) După analizarea referatului întocmit de autoritatea vamală teritorială și a documentelor depuse de solicitant, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 380 din Codul fiscal și la pct. 49, autoritatea vamală teritorială
HOTĂRÂRE nr. 1.106 din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259204]
-
autoritatea vamală teritorială transmite cererea prevăzută la pct. 54 alin. (1), însoțită de documentația aferentă și de un referat care cuprinde propunerea de aprobare a cererii, la autoritatea vamală teritorială competentă pentru autorizare. Din cuprinsul referatului trebuie să rezulte cu claritate faptul că solicitantul îndeplinește condițiile de autorizare. (2) După analizarea referatului întocmit de autoritatea vamală teritorială și a documentelor depuse de solicitant, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 388 din Codul fiscal și la pct. 55, autoritatea vamală teritorială
HOTĂRÂRE nr. 1.106 din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259204]
-
fără prejudiciu. Atât timp cât legea nu a prevăzut ca ipoteză de aplicare a acestei prezumții stabilirea existenței faptei prevăzute de art. 169 alin. (1) lit. d) prima teză din Legea nr. 85/2014, ci doar nepredarea actelor contabile, rezultă cu claritate că legea a prezumat în același timp cu legătura de cauzalitate și existența faptei de neținere a contabilității, precum și prejudiciul produs prin neținerea contabilității. În ceea ce privește prejudiciul s-a considerat că acesta constă în ajungerea debitorului în
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
combaterea acesteia în structura strategiei de securitate națională. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, este necesar ca o lege să întrunească cerințele clarității, accesibilității și previzibilității pentru a putea reglementa în domeniul drepturilor fundamentale, respectiv dreptul la informație sub aspectul accesului liber la informații de interes public. Prin interpretarea dată de Serviciul Român de Informații textului de lege criticat se ajunge ca, sub
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
egalității în fața legii. ... 36. Referitor la criticile potrivit cărora prin redactarea deficitară și soluțiile propuse o serie de dispoziții ale legii încalcă principiul securității raporturilor juridice cuprins în art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, se arată că nu există nicio exigență constituțională sau convențională care să interzică acordarea competenței în ceea ce privește investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați parchetelor obișnuite, iar nu unor structuri specializate cu obiect determinat de investigație în
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
numărul de procurori selectați de către Plenul CSM, caz în care propunerea ar trebui adresată către CSM, se arată că normele juridice nu există izolat, prevederile art. 10 trebuind a fi coroborate între ele. ... 43. Nici argumentele privind lipsa de claritate a art. 6 din lege nu sunt întemeiate, întrucât legea nu instituie vreo limită în ceea ce privește posibilitatea reînnoirii desemnării, după cum nu acordă preferință ori întâietate în cadrul procedurii de selecție declanșate în temeiul art. 4 și 5
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
2012, nr. 924 din 1 noiembrie 2012 sau nr. 260 din 8 aprilie 2015). ... 7. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci se mai susține că dispozițiile legii criticate sunt nepredictibile și/sau lacunare, iar prin aceasta nu răspund cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate a legii, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 8. În acest sens, se arată că din redactarea prevederilor articolului unic pct. 1
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
art. 1 alin. (3) din Constituție privind statul de drept. ... 21. De asemenea, referitor la pretinsa încălcare, prin prevederile art. 56 alin. (3) din Codul de procedură penală, a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, textul criticat reglementează cu claritate, precizie și previzibilitate ipotezele în care urmărirea penală este realizată de către procuror, fiind în acord cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 22. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
sensul noțiunii de „suspiciune rezonabilă“, sintagmă al cărei conținut concret va fi stabilit, conform celor reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de Curtea Constituțională, în funcție de circumstanțele fiecărei cauze. Pentru acest motiv, textul criticat îndeplinește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate specifice standardului calității legii, impus de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Referitor la respectarea exigențelor prevederilor constituționale anterior menționate, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
procurorului în vederea începerii urmăririi penale față de intimat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de loviri sau alte violențe prevăzute de art. 193 alin. (2) din Codul penal“. ... 19. Având în vedere aceste aspecte, Curtea reține că, în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii, în jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 464 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 26 octombrie 2018, a statuat că dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
a legii. ... 22. Așa fiind, Curtea constată că, soluționând plângerea împotriva ordonanței de clasare, Judecătoria Timișoara a interpretat norma de lege criticată în ansamblul reglementărilor aplicabile în materie, fără a fi subliniată vreo dificultate din perspectiva existenței unei lipse de claritate și previzibilitate a acesteia. Or, din această perspectivă, Curtea apreciază că, în realitate, autorul excepției ridică probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii. ... 23. Referitor la acest aspect, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat constant că
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
evidențiază elemente relevante ale jurisprudenței Curții Constituționale în ceea ce privește interpretarea și aplicarea art. 64 alin. (2) din Constituție, invocând Decizia nr. 467 din 28 iunie 2016, paragrafele 50 și 51, care sintetizează practic această jurisprudență. Se impune cu claritate concluzia că instanța de contencios constituțional a stabilit fără echivoc faptul că prevederile art. 64 alin. (2) din Constituție nu pot fi interpretate în sensul că revocarea președintelui unei Camere ține doar de existența unei majorități parlamentare, conjuncturale sau nu
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
în privința revocării președintelui său, dreptul pozitiv trebuie să conțină prevederi constituționale sau legale pe care o astfel de hotărâre să se întemeieze. ... 7. Constituția impune ca legile, deci, implicit, și hotărârile adoptate de Senat, să respecte cerințele de accesibilitate, claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie), precizie și previzibilitate (lex
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
și să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat) (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016). Or, în cazul de față, lipsa accesibilității, clarității, preciziei sau previzibilității normative a hotărârii Senatului de revocare a președintelui acestei Camere este evidentă atât timp cât nu poate fi identificată o normă constituțională, legală sau regulamentară care să reglementeze procedura de revocare a președintelui Senatului. ... 8. Sub acest
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
permit restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale prin hotărâre a Guvernului, act care nu are putere de lege. Susține că, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituție și jurisprudenței Curții Constituționale, norma juridică trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate. Încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție devine și mai gravă în condițiile în care se impun sancțiuni de natură contravențională, potrivit art. 65 și 66 din Legea nr. 55/2020, dar acestea sunt norme care instituie sancțiuni pentru
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
în domeniu, cu reglementările Uniunii Europene și cu actele internaționale la care România este parte, iar în cazul proiectelor de lege și al propunerilor legislative, natura legii și care este prima Cameră ce urmează a fi sesizată; asigurarea corectitudinii și clarității exprimării juridice, înlăturarea contradicțiilor sau necorelărilor din cuprinsul proiectului de act normativ, asigurarea caracterului complet al prevederilor sale, respectarea normelor de tehnică legislativă, precum și a limbajului normativ; prezentarea implicațiilor noii reglementări asupra legislației în vigoare, prin identificarea dispozițiilor legale
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
judecării cauzei a fost o suspendare facultativă în baza art. 413 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiind pusă în discuție din oficiu de instanța de judecată. Din aceeași perspectivă a calității legii, cu referire la pretinsa lipsă de claritate a sintagmei "motive imputabile" din cuprinsul prevederilor art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 644 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
din Legea nr. 18/1991], ci cele ale art. 24 din Legea nr. 18/1991. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că redactarea art. 27 alin. (2^3) lit. c) din Legea nr. 18/1991 este ambiguă și nu îndeplinește cerința de claritate și precizie a legii și, astfel, este de natură a crea discriminare în raport cu ceilalți cetățeni cărora li s-au atribuit terenuri pentru construirea de locuințe și edificarea gospodăriilor, acestora fiindu-le recunoscut dreptul de proprietate, spre deosebire de
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]
-
excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în primul rând, că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) și ale art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece din analiza preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 nu reiese cu claritate, într-o manieră cuantificabilă, îndeplinirea tuturor condițiilor instituite de Constituție pentru emiterea ordonanțelor de urgență ale Guvernului, și anume: existența unei situații extraordinare; reglementarea să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. La aceste condiții prevăzute
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
același timp, art. 66 din Legea nr. 24/2000 obligă legiuitorul derivat să prevadă data de început și data de sfârșit a evenimentului legislativ, or Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 cuprinde doar data de sfârșit (1 ianuarie 2020). Pentru claritate, întrucât noțiunile de amânare și suspendare sunt identice, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 ar fi trebuit să prevadă expres dacă amânarea se face începând cu data intrării în vigoare a acesteia sau cu o dată ulterioară. Prin nerespectarea
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
se face începând cu data intrării în vigoare a acesteia sau cu o dată ulterioară. Prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă se determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii. De asemenea, a fost încălcat principiul supremației legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 34. În al treilea rând, se susține încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 58 alin. (2
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]