8,739 matches
-
fi anulată sau actualizată de către utilizator. (7) Stadiul, modalitatea soluționării, precum și motivele de clasare a sesizării, după caz, pot fi vizualizate de către utilizator în cadrul e-SAR. (8) Orice altă cerere privind stadiul, modalitatea soluționării și motivele de clasare a sesizării nu se ia în considerare și se clasează, fără vreo altă formalitate. Articolul 6 Cerințe tehnice pentru înregistrarea sesizării în e-SAR (1) Sesizarea trebuie să conțină un format valid de număr de înmatriculare/înregistrare. (2) Dimensiunea maximă a înregistrării
ORDIN nr. 24 din 13 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294804]
-
ofere comisiei desemnate să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare. (9) În situația în care comisia de cercetare disciplinară consideră că sesizarea este neîntemeiată, va întocmi un raport prin care va propune Plenului Curții Constituționale clasarea cauzei. Plenul, în termen 20 de zile de la data luării la cunoștință a raportului comisiei de cercetare, se va pronunța asupra propunerii cuprinse în raport, printr-o hotărâre, care se va comunica persoanei cercetate. (10) În cazul în care
REGULAMENT din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294627]
-
în textul de lege criticat nu permite o interpretare strictă, ci, din contră, una foarte largă. Arată că, în cadrul procesului civil, putem identifica cel puțin cinci cazuri în care acesta se poate aplica: atunci când există o soluție de clasare sau de renunțare la urmărirea penală, o hotărâre de achitare, una de încetare a procesului penal sau una de condamnare. Cu excepția acestui ultim caz menționat, în toate celelalte patru cazuri, instanța care aplică art. 1394 din Codul civil încalcă
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
poate interpreta și în sensul că vizează orice faptă care, în timpul unei proceduri penale, prin simpla cercetare de către un organ judiciar penal, este supusă unei prescripții mai mari decât cea civilă, indiferent de soluția pronunțată în cauză, de clasare sau încetare a procesului penal. Poate fi chiar o simplă faptă care nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau poate fi o faptă săvârșită fără vinovăția cerută de lege. Conchide că prevederile legale criticate utilizează o terminologie neclară atât
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
instanței civile revenindu-i în acest caz sarcina de a stabili valoarea prejudiciului material sau moral și modul de reparare a acestuia de către inculpatul condamnat de instanța penală. Însă în ipoteza în care procurorul a dat o soluție de clasare sau o soluție de renunțare la urmărirea penală ori în ipoteza în care instanța penală a pronunțat achitarea sau încetarea procesului penal, art. 1.394 din Codul civil nu își poate găsi aplicarea în fața instanței civile, întrucât aceasta se va
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
procedurii de judecată. ... 22. Tot astfel, nu își găsesc suport constituțional nici susținerea potrivit căreia prorogarea termenului de prescripție ar trebui limitată doar la acele cazuri în care există în prealabil o hotărâre penală definitivă și nici celelalte, privitoare la clasare, la renunțarea la urmărirea penală ori la ipoteza în care instanța penală a pronunțat achitarea sau încetarea procesului penal. ... 23. De altfel, motivarea excepției cuprinde și critici referitoare la modul în care instanțele judecătorești interpretează, de la caz la caz
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
putea decide dacă reclamantul se mai află sau nu în termenul de introducere a acțiunii. ... 24. De asemenea, autoarea excepției urmărește să se clarifice, prin intermediul controlului de constituționalitate, dacă în ipoteza în care procurorul a dat o soluție de clasare sau o soluție de renunțare la urmărirea penală ori în ipoteza în care instanța penală a pronunțat achitarea sau încetarea procesului penal, art. 1.394 din Codul civil poate fi aplicat de instanța civilă învestită cu soluționarea acțiunii civile în răspundere
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
operatorul de transport și de sistem comunică în scris utilizatorului offshore, în cadrul termenului prevăzut la alin. (1) , necesitatea completării, indicând documentele ce trebuie anexate, completate sau refăcute, cu furnizarea tuturor informațiilor necesare în acest scop, inclusiv privind termenul de clasare a cererii de racordare conform prevederilor alin. (5) . (3) Documentația este considerată completă după completarea acesteia conform prevederilor alin. (2) . (4) În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data înregistrării documentației complete conform cerințelor prevăzute la art. 11
REGULAMENT din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292939]
-
prezinte analiza corespunzătoare pentru gradul de încărcare a fiecărui complet, respectiv membru în parte, în scopul eficientizării activității de soluționare a dosarelor și diminuare a restanțelor în activitatea curentă. (18) Membrii Comisiei întocmesc, după caz, în dosarele instrumentate, referatul de clasare privind respingerea cererilor de cetățenie română formulate de persoane care sunt, în fapt, cetățeni români. Secţiunea a 3-a Structuri permanente de lucru din cadrul Autorității Articolul 10 (1) În cadrul Autorității funcționează următoarele structuri permanente de lucru: a) Comisia
REGULAMENT din 10 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292428]
-
strictă conformitate cu prevederile legale incidente; ... c) primește și înregistrează corespondența în sistem partidă, iar toate revenirile și lucrările intermediare și orice alte înregistrări în legătură cu lucrarea de bază se înscriu la numărul de bază inițial, asigurând și înregistrarea clasărilor; ... d) ține evidența documentelor intrate în registratură prin poștă, curier, a celor întocmite pentru uz intern și care sunt gestionate de Compartiment în condițiile prezentului Regulament, precum și a celor ieșite din Autoritate, potrivit prevederilor legale în vigoare; ... e) prezintă
REGULAMENT din 10 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292428]
-
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45^1 alin. (3)-(6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei rezoluții de clasare emise de Inspecția Judiciară. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de judecată apreciază că dezlegarea problemei de constituționalitate vine, sub primul aspect de neconstituționalitate invocat, din lămurirea regimului constituțional al răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor în economia art.
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prin textele de lege criticate legiuitorul a optat pentru o soluție suplimentară în ceea ce privește procedurile disciplinare lato sensu, efectuând o delimitare neconstituțională între cauzele disciplinare unde Inspecția Judiciară decide clasarea plângerii/sesizării disciplinare îndreptate împotriva unui magistrat, prin comparație cu regimul juridic aferent pentru promovarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției corespunzătoare din cadrul CSM pentru a judeca dosarul disciplinar deschis unui magistrat. ... 7. Sfera cauzelor disciplinare include toate dosarele care se
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
de clasare ori de promovare a acțiunii disciplinare, raționamentul simetriei fiind aici prioritar pentru a respecta litera și spiritul normelor constituționale menționate mai sus. ... 8. De altfel, în ipoteza dosarelor de contencios administrativ înregistrate pe baza contestațiilor împotriva rezoluțiilor de clasare dispuse de către Inspecția Judiciară, instanța de judecată - Curtea de Apel București - ca instanță de contencios administrativ are, potrivit art. 45^1 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, numai două variante de soluție: respingerea contestației sau admiterea contestației și desființarea rezoluției
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
de judecată - Curtea de Apel București - ca instanță de contencios administrativ are, potrivit art. 45^1 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, numai două variante de soluție: respingerea contestației sau admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor. ... 9. Această împrejurare generează un evident fine de neprimire la nivelul Curții de Apel București în ceea ce privește un eventual petit de obligare a Inspecției Judiciare să promoveze acțiunea disciplinară, situație care creează
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
deasupra Legii fundamentale și limitând nejustificat principiul constituțional al accesului liber la justiție. ... 10. Instanța de judecată pune în principal sub spectrul neconstituționalității faptul că legea criticată acordă competență Curții de Apel București pentru a judeca în fond rezoluțiile de clasare, deși Constituția stabilește un alt traseu procesual pentru orice dosar disciplinar, și anume în primă instanță la secția corespunzătoare din cadrul CSM, iar în recurs/în calea de atac, indiferent cum alege legiuitorul să o numească, dosarul disciplinar se judecă la
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
atac, indiferent cum alege legiuitorul să o numească, dosarul disciplinar se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru identitate de rațiune, precum și pentru că oricum legea constituțională nu face nicio distincție între dosarele disciplinare cu rezoluție de clasare și cele cu declanșarea acțiunii disciplinare, competența trebuie să fie perfect simetrică în cazul contestării rezoluțiilor de clasare cu ipoteza promovării acțiunilor disciplinare de către Inspecția Judiciară. ... 11. Soluția discutabilă aleasă de legiuitor a determinat adoptarea unei reglementări greșite sub
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
Justiție. Pentru identitate de rațiune, precum și pentru că oricum legea constituțională nu face nicio distincție între dosarele disciplinare cu rezoluție de clasare și cele cu declanșarea acțiunii disciplinare, competența trebuie să fie perfect simetrică în cazul contestării rezoluțiilor de clasare cu ipoteza promovării acțiunilor disciplinare de către Inspecția Judiciară. ... 11. Soluția discutabilă aleasă de legiuitor a determinat adoptarea unei reglementări greșite sub aspect constituțional, în sensul că au fost astfel create în mod nejustificat, artificial două categorii diferite de dosare
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
sensul că au fost astfel create în mod nejustificat, artificial două categorii diferite de dosare disciplinare: cele în care Inspecția Judiciară pune în mișcare acțiunea disciplinară și le trimite direct la CSM, respectiv cele în care tot Inspecția Judiciară dispune clasarea, deși Legea fundamentală nu face această distincție în ceea ce privește regimul disciplinar aplicabil magistraților. Prin paralelism, în materie penală, acolo unde procurorul dispune o soluție de clasare/de netrimitere în judecată, partea nemulțumită se adresează procurorului ierarhic superior (așa cum
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
fundamentală nu face această distincție în ceea ce privește regimul disciplinar aplicabil magistraților. Prin paralelism, în materie penală, acolo unde procurorul dispune o soluție de clasare/de netrimitere în judecată, partea nemulțumită se adresează procurorului ierarhic superior (așa cum în cazul clasărilor la Inspecția Judiciară se adresează inspectorului-șef), după care se adresează instanței de judecată care ar fi competentă să judece cauza în primă instanță dacă ar fi sesizată prin rechizitoriu. Nu există niciun argument constituțional pentru a se menține în
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
din Constituție, și anume Curtea de Apel București, acordându-i acestei instanțe de judecată atribuții care nu converg deloc cu normele constituționale, în încercarea vizibilă de a „salva“ aparența unui acces liber la justiție al petenților nemulțumiți de rezoluțiile de clasare dispuse de Inspecția Judiciară. ... 14. Eventualele aprecieri/interpretări privind corelarea unor prevederi generale din Codul muncii în materia cercetărilor și acțiunilor disciplinare cu incidență în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților nu ar putea să influențeze soluția/raționamentul juridic de natură constituțională în
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
Secției de contencios administrativ ori în competența completelor de 5 judecători din cadrul ÎCCJ, influența cantitativă semnificativă fiind asupra volumului de lucrări care ar urma să intre pe rolul secțiilor CSM în materie disciplinară, rezultate din contestațiile împotriva rezoluțiilor de clasare emise de Inspecția Judiciară. ... 16. Autoarea excepției arată că trebuie avută în vedere o interpretare sistematică și gramaticală a prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, text care stabilește cine reprezintă puterea judecătorească, cine înfăptuiește justiția (ca serviciu public și
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
condiții egale de serviciul public al justiției, în sensul de a facilita accesul la justiție, adică inclusiv sub aspectul competenței teritoriale a instanțelor de grad egal din întreaga țară cu privire la dosarele ce au ca obiect contestarea rezoluțiilor de clasare emise de Inspecția Judiciară în dosare de cercetare disciplinară contra magistraților. Sub acest aspect, competența exclusivă teritorială la Curtea de Apel București acordă o nejustificată importanță unei instituții publice centrale în detrimentul justițiabililor, îngreunând în mod nejustificat accesul facil al
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
Casație și Justiție (în recurs) nu judecă o acțiune disciplinară (nu se pronunță asupra existenței abaterii disciplinare și nici nu stabilește răspunderea disciplinară a magistratului la care se referă sesizarea), ci se pronunță exclusiv asupra legalității și temeiniciei rezoluției de clasare a sesizării, soluție care - astfel cum rezultă din economia prevederilor art. 45 alin. (3) – (5), ale art. 46 și ale art. 47 din Legea nr. 317/2004 - împiedică efectuarea în continuare a cercetării disciplinare și, implicit, exercitarea acțiunii disciplinare împotriva magistratului
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ori chiar în fața Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București“. ... 22. Întrucât în hotărârea de admitere a contestației instanța trebuie să arate motivele pentru care a desființat rezoluția de clasare și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor, dacă inspectorul judiciar dispune clasarea sesizării fără a se conforma însă dispozițiilor instanței, persoana care a formulat sesizarea
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
a contestației instanța trebuie să arate motivele pentru care a desființat rezoluția de clasare și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor, dacă inspectorul judiciar dispune clasarea sesizării fără a se conforma însă dispozițiilor instanței, persoana care a formulat sesizarea poate obține desființarea noii rezoluții de clasare, invocând în acest sens autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Prin urmare, nu se poate susține că în procedura
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]