1,628 matches
-
preuteasă, iar dacă copilului îi cresc întîi dinții de sus, apoi el se va face preut. De mergi la drum și te întîlnești cu un preot, să treci prin dreapta lui, pentru a-ți merge bine. Porc Cînd umbli cu cleștele în lături, nu se îngrașă porcii. Femeile nu mănîncă boașe de purcei cînd se scopesc, că fac copii boșorogi*. Din ciur nu este bine a da grăunțe sau altceva la porci, c-apoi capătă linți. Linții la porci se vindecă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
peste ei și-i aruncă afară. Tămîie Spre Alexi Boji, omul lui Dumnezeu, cînd ies jivinile din pămînt, se ia o cățuie, se pune în ea jar, se pune peste el tămîie și se împrejură cu ea casa, clănțănind din clește. Jivinile și cele răle nu se vor putea atunci apropia de casă decît numai pînă unde a ajuns fumul tămîiei. în Joia Paștelui se ia un bulgăre de tămîie nefărămat, se aprinde pe rînd cît se citesc cele douăsprezece Evanghelii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nevoile casnice și ale agriculturii, astfel: a) tîmplăria: greble, furci de lemn, cozi de topor, sape, coase, mînere de secere, ghiveci pentru flori, sandale, făcăleți, etajere, stelaje; b) tinichigeria: grătare, bilițe ( curse ), forașe, cănuțe de apă, tăvi, lopățele pentru foc, clește; c) lucruri din pae, papură, foi de porumb, din trestie, de nuele, de salcie, răchită, păr de porc, cînepă, din piatră II. Atelier pentru fete. 1. Atelier de bucătărie. 2. Atelier de lucru de mînă, cu subatelierele: a) croitorie; b
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și își sancționa soțul, inferior cultural, reticent la schimbări. Este diplomată în relație cu Mătușa Mărioara, care era rea de gură. Smaranda părea a fi plină de miracole: înfigea toporul în pământ ca să gonească duhurile necurate ale furtunii, solomonea cu cleștele tăciunii în sobă, descânta cu funingine, trăia într-un univers de mituri și de legendă. Episoadele Amintirilor decurg unele din altele, depinzând de fluxul memoriei. În narațiune sunt prezente cele două procedee: povestirea în lanț și povestirea în ramă. I.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
coastă de drac ăalte femei aveau chiar două și trei). Îl face pe Ipate să vadă că nevasta lui nu-i este tocmai credincioasă și o implică pe femeie într-un șir de încurcături. Îi scoate coasta de drac cu cleștele și drept răsplată cere sacul în care se afla o babă codoșcă, care o învățase la rele. Și iaca așa, oameni buni, s-a izbăvit Ipate și de dracul și de babă, trăind în pace cu nevasta și cu copiii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Gibraltarului. Pe de altă parte, Marocul nutrește teama (justificată de sprijinul algerian acordat Frontului Polisario) că un eventual stat vest-saharian independent ar putea deveni o bază operațională a Algeriei în proximitatea sa sudică, care l-ar încadra astfel ca un clește din est și din sud, iar prin această mișcare Algeria și-ar atinge un vechi obiectiv geopolitic nedeclarat public și anume obținerea, fie și indirectă, a unei deschideri la Oceanul Atlantic (vezi și Capitolul 2.2.8. Teritoriile cu statu politic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
abandona linia marxistă prosovietică și de a se alia cu S.U.A., ca urmare a sprijinirii de către U.R.S.S. a Etiopiei în conflictul cu Somalia. Această mutare politică a avut o importantă consecință geostrategică în regiunea cornului Africii și anume desfacerea “cleștelui” de forță sovietic care controla la acea dată țărmurile de nord (Yemenul de Sud) și de sud (Somalia) ale Golfului Aden și implicit accesul din Mediterana spre Oceanul Indian. Prin pierderea de către U.R.S.S. a capului de pod somalez, ca urmare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și de sud (Somalia) ale Golfului Aden și implicit accesul din Mediterana spre Oceanul Indian. Prin pierderea de către U.R.S.S. a capului de pod somalez, ca urmare a deciziei respective a lui Siad Barre, s-a rupt practic, brațul sudic al “cleștelui” ce asigura dispozitivul sovietic de control din perimetrul Golfului Aden. schimbările violente de regim din Insulele Comore s-au concretizat printr-un număr de 17 lovituri de stat derulate între 1975-1999, soldate cu asasinarea a numeroși demnitari de stat (președinți
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
nu-ți este cuvenit, patroana hoților și a înșelătorilor, uzurpatoare de moșteniri și dornică de-mbogățire fără margini, prin forță sau mârșăvie. Privirea mi-a rămas țintită pe mâinile curbate ca o seceră, cu degetele care se împreunau precum un clește. N-am mers prea mult că buna ei vecină, Avarice (Zgârcenia) urâtă ca o ceapă verde, slabă și parcă neînsuflețită, în zdrențe îmbrăcată, a apărut în fața mea. În mâna-i ascunsă sub poalele cojocului fără culoare definită (fusese cândva negru
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
țipătul aruncat mulțimii care îi asaltează universul lăuntric tradus în cheie lirică: "Am tras cu creta un cerc și încă unul/ am scrijelit mii de cercuri/ țipându-le noli me tangere/ noli me tangere/ Ei atunci au scos chei franceze, clești,/ patente, răngi și alte delicate unelte ale muncii/ strângând cu voioșie cercurile/ în jurul meu/ Ca să-i îmbun/ m-am gândit că e bine să le dau un citat/ din propria-mi operă/ noli me tangere le-am spus". În fine
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de tehnici "poezia Anei Blandiana se dovedește a-și fi păstrat și azi întreagă forța și să se constituie, parțial, într-un muzeu în miniatură al comunismului [subl. n. A.I.P.]. Fiecare cuvânt, în aparență banal, prinde ca într-un clește realitatea specifică a vieții cotidiene sub comunism și este ca un exponat, sub care mâna istoricului sau a celui care a trăit acel timp poate scrie cu grijă o etichetă lămuritoare"246. Desigur, această din urmă referire vizează poemul Totul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fabricei vechi și a<le> zgurei, ce se văd în apropietul sat Catergași și din împregiurare cum că, de vreo câțiva ani, s-au dezgropat un ciocan și un ilău, fiecare greu ca de 50-70 ocă, cum și din niște clești mari, după cum se întrebuințează în fabrici de fer; se dovedește că locuitorii vechi, numai în urmarea unei invazii dușmane, poate că a tatarilor, aceste obiecte grele, grabnic îngropându-le, au părăsit fabrica de fer. 6-le. Fer-piatră neagră humoasă de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
românești pentru menținerea ei cât mai sus În ierarhia mondială. Și În final o Întrebare firească: De ce paralele inegale ? Sau de ce NUMAI paralele inegale? Pentru că această probă este „cuiul" gimnasticii feminine românești, „cui" căruia nu i-am găsit la timp „cleștele" care să-l scoată cât mai repede. CAPITOLUL I. INTRODUCERE Școala românească de gimnastică este o realitate prestigioasă, demonstrată atât de rezultatele care au monopolizat deseori medaliile marilor confruntări internaționale, entuziasmul și admirația spectatorilor, cât și celelalte atribute ale noțiunii
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
în pumni, cu degetele mari întinse și întoarse înlăuntru. În clipa următoare, Mahavira simți o durere sfâșietoare, parcă două pumnale i s-ar fi înfipt în orbite zdrobindu-i bulbii ochilor". Urmează smulgerea limbii, scenă prezentată în tușe vâscoase: "Un clește rece îi apucă limba pitită în dosul dinților de jos și, cu o smucitură scurtă, i-o rupse din rădăcină. Valuri de sânge bolboceau în gura lui Mahavira, zvârcolindu-se într-un horcăit înfundat". Totul culminează cu jupuirea de viu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în pământ, afară, dinaintea ușii: închega apa numai cu două picioare de vacă; ... bătea pământul sau păretele sau vrun lemn” când odorul i se „pălea la cap, la mână sau la picior”, ușurând suferințele copilului; „buchisea tăciunii în sobă cu cleștele ca să se mai potolească dușmanul”; când mamei „nu-i venea la socoteală” căutătura feciorului, „îndată pregătea, cu degetul îmbăiat, puțină tină din colbul adunat pe obsasul încălțării, zicând: «Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
respectiv. Material didactic: material concret/imagini reprezentând unelte folosite în activitățile adulților (pentru grădinar: stropitoare, greblă; pentru bucătar: mașină de tocat, tel, castron; pentru medic: stetoscop, seringă; pentru croitor: mașina de cusut, foarfece, ac cu ață, degetar; pentru tâmplar: ciocan, clește, fierăstrău; imagini ale unor produse: (cozonac, haine, mobilier); șapcă, geantă cu plicuri pentru poștaș; Elemente de joc: surpriza, mimarea unor acțiuni/trăiri, mișcarea, aplauze. Desfășurarea jocului: Un copil numit de învățător va fi poștașul. Poștașul sosește și bate la ușă
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
Astăzi vă pot anunța că ne-am apropiat de țintă, încă puțin, și cercul acelui șarpe simbolic ce reprezintă poporul nostru se va închide. Cînd cercul se va închide, toate statele Europei vor fi strînse în el ca într-un clește..." Pentru realizarea acestei izbînzi extraordinare, toate mijloacele sînt, bineînțeles, socotite legitime. Și, într-adevăr, sînt folosite toate, primele fiind spionajul și delațiunea. Un alt personaj al lui Eugène Sue, iezuit de rang înalt, nu ezită să-și dezvăluie trufia, "extraordinara
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
neputință să-l scoatem. [d] Toți meșterii satului, cu mic cu mare, dimpreună cu maistrul fierar, n-au reușit să-l urnească. [e] Un băietan cam la cincisprezece ani s-a desprins de grup, [f] s-a întors cu un clește și, [j] dându-i la o parte pe ceilalți, [h] leagă de piuliță o sârmă de cupru, [i] o strânge bine cu ajutorul cleștelui și, [j] apăsând cu mâna în sensul filetului, [k] scoate șurubul fără nicio osteneală. [l]S-a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Un băietan cam la cincisprezece ani s-a desprins de grup, [f] s-a întors cu un clește și, [j] dându-i la o parte pe ceilalți, [h] leagă de piuliță o sârmă de cupru, [i] o strânge bine cu ajutorul cleștelui și, [j] apăsând cu mâna în sensul filetului, [k] scoate șurubul fără nicio osteneală. [l]S-a auzit un strigăt la unison de vivat. [m] Copilul ăsta n-o fi fost un soi de Arhimede? [n] Regina unui trib de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
17) citează un exemplu care nu presupune prezența unei macro-propoziții concluziv-evaluative [P. expl. 3] și care nu dă explicit operatorii [De ce?] și [Pentru că]. Apare doar în două paragrafe care corespund exact primelor două macro-propoziții. (3) S-a observat că un clește pentru foc sau alte obiecte din fier, care sunt așezate de obicei într-o poziție verticală, sau bara de fier a unui clopot, capătă cu timpul o forță magnetică destul de ușor de perceput; de asemenea, s-a observat că o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
poate răspunde la un DE CE implicit al paragrafului precedent. Natura rațională a explicației este polemică prin prezența conectorilor "astfel" și "de aceea". J.-B. Grize (1990: 107-108) distinge totuși aici trei sub-schematizări: (S-i) prezintă un direct complex (O-i): { clește de foc, obiect de fier, bară de fier, obiecte magnetizate}, se dă P. Expl. 1: {clește de foc, obiecte de fier, bară de fier, obiecte magnetizate, aceasta fără ca vreun magnet să se afle prin apropiere}; în fine, schematizarea explicativă (S-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prezența conectorilor "astfel" și "de aceea". J.-B. Grize (1990: 107-108) distinge totuși aici trei sub-schematizări: (S-i) prezintă un direct complex (O-i): { clește de foc, obiect de fier, bară de fier, obiecte magnetizate}, se dă P. Expl. 1: {clește de foc, obiecte de fier, bară de fier, obiecte magnetizate, aceasta fără ca vreun magnet să se afle prin apropiere}; în fine, schematizarea explicativă (S-e), în ultima macro-propoziție P. Expl. 2, adaugă un nou element fascicolului constitutiv al obiectului problematic
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de foc, obiecte de fier, bară de fier, obiecte magnetizate, aceasta fără ca vreun magnet să se afle prin apropiere}; în fine, schematizarea explicativă (S-e), în ultima macro-propoziție P. Expl. 2, adaugă un nou element fascicolului constitutiv al obiectului problematic: { clește de foc, obiectul de fier, bara de fier, obiectele magnetizate, fără ca prin apropiere să fie vreun magnet, obiecte situate în câmpul magnetic terestru} (O-e). Există numeroase enciclopedii care se rezumă la a descrie fenomenul magnetismului terestru. Un paragraf interesant
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
El cositor în jăratic aruncă, bucăți de aramă Tare, scump aur gălbui și argint. Pe-un trunchi după aceea 465 Pune o mare și grea nicovală și iute-ntr-o mînă Ia un ciocan barosan și-n mîna cealaltă un clește Și-ntruchipează întîi o năprasnică pavăză mare. O-mpodobește-mprejur, cu un cerc întreit o încinge Strălucitor de metal. Cureaua-n argint e lucrată, 470 Arma-i făcută din cinci metalice straturi. Deasupra El cu priceperea lui închipuie mii de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
50) (...) Urmează ultima etapă a șlefuirii. Șlefuitorul de pietre scumpe demontează diamantul din primul ciment și îl introduce în altul amestecat cu staniu și plumb topit din care iese la suprafață doar partea ce urmează a fi șlefuită. Ia un clește din oțel, apucă cochilia, o așează pe discul abraziv, uns cu ulei de măsline și praf de lustruit. Și de această dată, meșterul trebuie să urmărească foarte bine forma pietrei, dacă nu, ar putea pierde piatra și aparatul ar putea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]