1,121 matches
-
poziția a 4-a ca și decese, într-un clasament general. Tot în SUA, în fiecare an, între 7,5 și 10 milioane de oameni prezintă un TCC [1]. Studiile imagistice sunt de un real folos în managementul TCC, ajutând clinicianul și chirurgul în diagnosticarea severității traumatismului, în depistarea leziunilor cerebrale tratabile, scăzând astfel riscul apariției leziunilor secundare. Să aducem un mic omagiu radiografiei standard folosită pentru prima oară în 1895 și tot mai puțin în ultimii ani. Să nu uităm
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
spune că la pacienții care au „secundar” un defect insulinosecretor, sensibilitatea periferică la insulină ar putea fi adaptativ crescută. Deși sensibilitatea HbA1c pentru diagnosticul diabetului zaharat la pacienții cu fibroză chistică este mică, în practică mai mult de jumătate din clinicieni o folosesc, mult mai frecvent decât folosesc hiperglicemia provocată oral, care, de altfel, la copii este mai dificil de efectuat. Recomandările nutriționale din fibroza chistică includ procente mai mari de proteine și grăsimi alimentare; aportul de glucide trebuie să fie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
CLASIFICARE ANATOMICĂ Există mai multe clasificări, majoritatea de importanță didactică, cum este cea a lui van Praagh, care clasifica TMV în L-transpoziție sau D-transpoziție în funcție de poziția celor două mari vase unul față de celălalt. Din punctul de vedere al clinicianului, anomaliile asociate sunt cele care determină modul de prezentare al pacientului, evoluția clinică și abordarea din punct de vedere al tratamentului medical și chirurgical. Astfel, se disting trei mari categorii de pacienți cu TMV [3]: - TMV cu sept interventricular intact
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
vizualizării adevăratei dimensiuni a lumenului original și a adevăratei extinderi a leziunii. Este important a menționa că examinarea post-mortem supraapreciază leziunea, dacă nu sunt luate precauții pentru corectarea colapsului post-mortem sau nu sunt folosite tehnici speciale. Arteriografia coronară a stimulat clinicienii să dezvolte modalități de definire a semnificației leziunilor coronare care pot fi demonstrate angiografic. Evaluarea precisă a semnificației fiziologice a leziunilor obstructive coronare este crucială pentru deciziile clinice. Este acceptat că reducerea cu 50% a calibrului vasului este probabil să
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
arătat ca o arie triunghiulară divizată în segmentul conal, anterior și inferior. O diminuare a secțiunii de 75% (50% în diametru) este considerată semnificativă, dar moderată, în timp ce o diminuare cu 90% a ariei (67% în diametru) este considerată severă. Unii clinicieni au considerat numai acele leziuni cu o diminuare de diametru de 70% sau mai mult (peste 90% scădere a ariei pe secțiune) ca fiind semnificative. Principalul obiectiv de tratament în cazul stenozelor coronariene având la bază procesul de aterogeneză este
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
structurii pulmonare, cu delimitări clare între zonele de parenchim normal și cele hiperinflate cu atât prognosticul funcțional postoperator este mai favorabil [164]. Trebuie subliniat că 15% din candidații la LVRS sunt coronarieni asimptomatici [194], ceea ce i-a făcut pe unii clinicieni să recomande cateterismul cardiac preoperator. În condițiile în care pacienții sunt corect selecționați se constată o îmbunătățire remarcabilă a parametrilor respiratori. În tabelul 2.27 sunt subliniate îmbunătățirea parametrilor funcționali respiratori la 3-6 luni după LVRS [199]. Din punctul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
autoimun. Pentru diabetul de tip 2 insulinotratat s-au obținut valori bazale și post stimulare cu glucagon ale peptidului C mai mici comparativ cu diabetul de tip 2 netratat cu insulină (45). Determinarea peptidului C în laborator este deci utilă clinicianului în aprecierea și identificarea pacienților cu diabet zaharat tip 2 care necesită insulinoterapie. 1.13. Determinarea hemoglobinei glicozilate este importantă nu atât pentru diagnosticarea diabetului zaharat, ci pentru monitorizarea controlului metabolic al pacientului. În funcție de fracțiunea Hb A1C a hemoglobinei glicate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
test screening în afectarea renală ușoară sau medie. Scăderi fiziologice ale creatininei serice se produc în sarcină, valorile normale fiind cuprinse între 0,4-0,6 mg/dl. O creștere de peste 0,8 mg/dl constituie un semnal de alarmă pentru clinician (2). 3.3. Acidul uric seric poate prezenta variații foarte mari de la o zi la alta; fiziologic valoarea lui poate crește în condiții de stress emoțional, post prelungit sau dimpotrivă creștere în greutate. De regulă, determinarea lui este folosită în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
poate decela multe anevrisme, doar la pacienții obezi fiind mai dificil sau imposibil acest lucru. Palparea pune în evidență o masă pulsatilă extinsă variabil de la apendicele xifoid până la ombilic, dar dimensiunea transversală a anevrismului este de cele mai multe ori supraapreciată de către clinician. Trebuie luat în considerare faptul că masa pulsatilă poate fi secundară unei aorte tortuoase, ectaziate. Sensibilitatea palpatorică este variabilă fiind accentuată în caz de progresiune rapidă sau iminență la ruptură. Uneori palparea poate pune în evidență și o boală arterială
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a fost sugerat cu ~ 30 de ani în urmă de Stout. El a demonstrat experimental că animalele diabetice tratate cu insulină au prezentat depozite lipidice în intima și media arterelor, mai importante decât la animalele netratate. Timp de trei decenii, clinicienii în special, au încercat să scoată din discuție insulina ca factor aterogenetic, întrucât utilitatea ei terapeutică în T1DM era prea mare pentru a fi umbrită de existența unor potențiale efecte negative. Problema a fost reluată însă în momentul în care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
total în repaus, sau sub acțiunea unor substanțe anticolinestera¬zice. Prima descriere amănunțită a afecțiunii o face Thomas Willis în 1672, semnalând o oboseală fluctuantă curioasă la unii pacienți, pe care a numit-o „paralysia spuria non habitualis” [17]. Herard, clinician francez la spitalul Lariboidiere din Paris a făcut o descriere convingătoare a cazului unei femei tinere cu miastenie sub denumirea „De la paralysie glosso-labiolaryngee”, în 1868 [17]. Istoria modernă a miasteniei gravis începe în 1878 când Wilhelm Heinrich Erb, profesor de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
MGTFF) a publicat în anul 2000 recomandările pentru studii clinice, recomandări ce cuprind sisteme de clasificare și definire a răspunsurilor la terapie, pentru a obține mai multă uniformitate în raportarea și înregistrarea studiilor clinice. Aceste recomandări sunt deosebit de utile și clinicianului pentru o mai bună înțelegere și tratare a pacienților cu MG [10]. Clasificarea clinică recomandată de MGFA, este destinată identificării subgrupelor de pacienți cu MG care împărtășesc caracteristici clinice similare sau criterii de severitate ce pot indica prognostice diferite sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
renale este variabilă în familii diferite și chiar în aceeași familie la bolnavi diferiți. Desigur, explicația acestei variabilități fenotipice este importantă în planul teoretic al cunoașterii (loci genetici diferiți, alele diferite ale unui locus, fondul genetic mediu) (8). Dar, pentru clinician, ea are o semnificație practică deosebită din două motive: uneori, debutul clinic se poate face printr-o manifestare extrarenală (HTA, ruperea unui anevrism intracerebral, prolaps de valvă mitrală etc.), care trebuie evaluată corect (mai ales în context familial); manifestările extrarenale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
scleroza tuberoasă (26). 1. Definiția completă a ADPKD și comentariile necesare înțelegerii caracteristicilor generale ale acestei boli sunt prezentate în capitolul 1. Unul dintre caracterele esențiale ale ADPKD este natura sa genetică. Deși caracterul de boală ereditară este evident pentru clinician și deseori el este consemnat în foia de observație, în ansamblul acțiunilor care constituie îngrijirea bolnavului cu ADPKD acest lucru este deseori ignorat (14); se uită prea ușor responsabilitățile dictonului de aur al medicinei moderne, nu există boli, ci familii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cuprinde deci categorii clinico-morfologice heterogene sub raport congenital (ereditar sau dezvoltat) și dobândit. Aceste categorii clinico-morfologice creează un cadru de abordare specific, cu particularități individualizate comparativ cu alte leziuni din sfera nefrologiei. Ele pot constitui o problemă de diagnostic pentru clinician, radiolog și anatomo-patolog, pot fi confundate cu tumori maligne și pot avea evoluție spre insuficiență renală cronică. Elementul comun, din punct de vedere morfologic, este prezența de chiști. Chistul este o structură cavitară, cu conținut variat (seros, fibrinos, hematic etc.
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Reabilitarea cardiovasculară 49.1. Efectele antrenamentului fizic la vârstnici În anii ’70, atitudinea clinicienilor specializați în reabilitare fizică, în legătură cu posibilitățile de creștere a capacității aerobice a pacienților vârstnici prin antrenament, era destul de rezervată. Totuși, rezultatele mai multor studii realizate în ultimii douăzeci de ani arată că antrenamentul fizic în cadrul programelor de reabilitare a vârstnicului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
baza ideală pentru menținerea condiționării musculare și mobilității articulare, fiind în concordanță cu recomandările făcute de Centre for Disease Control and Prevention, respectiv American College of Sports Medicine (33). Siguranța și riscurile reabilitării cardiovasculare la vârstnici O preocupare importantă a clinicienilor implicați în recuperarea cardiovasculară a fost siguranța și riscurile acestei proceduri la pacienții vârstnici. Van Camp și colaboratorii săi au realizat un amplu studiu clinic în acest sens care a inclus date din 167 de programe de reabilitare alese aleatoriu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
cu IMA și de doar 31% la pacienți după intervențiile de revascularizare miocardică (35). Rata de participare a fost și mai scăzută la pacienții mai vârstnici, femei, sau în cazul asocierii diferitelor comorbidități (5). 49.5. Concluzii Direcțiile utile pentru clinicieni legate de reabilitarea cardiovasculară la pacientul vârstnic pot fi sintetizate astfel (5): pacienții vârstnici cu patologie cardiovasculară, în special cei cu afectare cardiacă ischemică, trebuie adresați serviciilor de reabilitare cardiovasculară după evaluarea prealabilă a bolii de bază, comorbidităților și beneficiilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
constitui suportul declinului funcției cognitive. La ora actuală nu există însă date consistente din trialuri recente în FA (65). În ciuda acestor evidențe, până la validarea în trialuri specifice, scorul CHA 2DS2-VASc rămâne pârghia de evaluare simplă și cost-eficientă. Rămâne la latitudinea clinicianului luarea în calcul a altor markeri, prezenți la fiecare dintre pacienți. Pentru vârstnici, practica ar fi necesară pentru pacienții cu scor = 1 (vârsta 65-74 de ani), la care decizia de anticoagulare poate fi individualizată. Recomandările actuale sunt proanticoagulare versus antiagregare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
cu simptomatologie atipică (hipotensiune inexplicabilă, sincope, stop cardiac, insuficiență respiratorie hipoxemică etc.), în absența unei tromboze venoase evidente clinic, necesită explorări suplimentare, atunci când se presupune o embolie pulmonară (CT, RMN, VQ scintigrafie pulmonară), pentru precizarea diagnosticului și a deciziei terapeutice. Clinicienii trebuie să evalueze posibilitatea unei EP într-un mod structurat, bazat pe anamneză și examen clinic, apoi pe teste D-dimer, ceea ce poate reduce probabilitatea existenței cel puțin a unei EP cu trombemboli mari. Apoi poate fi explorată necesitatea altor
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
trebuie să fie supuși unei rapide stratificări de risc (grad 1C). Pentru pacienți cu compromitere hemodinamică se recomandă utilizarea terapiei trombolitice cu excepția unei contraindicații majore - risc de hemoragie (grad 1 B). - Decizia de utilizare a terapiei trombolitice depinde de evaluarea clinicianului privind severitatea EP, prognosticul și riscul de sângerare. Pentru cei mulți pacienți cu EP nu este recomandată terapia trombolitică (grad 1 B). Extracția cu cateter sau fragmentare ca tratament inițial al EP - Pentru cei mai mulți pacienți cu EP nu se recomandă
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
au adoptat o metodă inițiată în medicina de urgență denumită „BEST EVIDENCE TOPIC” sau „bestBETS” (subiect cu cea mai bună dovadă sau în traducere liberă metodă/tratament dovedit, confirmat a avea cele mai bune rezultate). Aceasta constă în selecționarea de către clinician a unui scenariu clinic din practica sa curentă, care evidențiază un domeniu controversat [exemplu: pacientă de 70 de ani, coronariană, cu stenoză de trunchi coronar stâng (left main și FE 30% la ecografie) cu angină instabilă la internare, dar stabilizată
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
pacienți i se va administra un medicament sau tratament experimental, în timp ce grupului de control I se efectua tratamentul standard pentru afecțiune sau un tratament placebo. CLINICAL PRACTICE GUIDELINE - Recomandări de practică clinică Un document dezvoltat sistematic conceput pentru a ajuta clinicianul și deciziile la pacient despre îngrijiri de sănătate adecvate pentru circumstanțe clinice specifice. CROSSOVER STUDY DESIGN Administrarea a două sau mai multe terapii experimenteale una după cealaltă, într-o ordine specificată sau aleatorie la același grup de pacienți. CROSS-SECTIONAL STUDY
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
studiu colectează date pentru a investiga o posibilă diferență în rezultate produsă de un factor de risc sau o intervenție. Publicarea unui studiu de cercetare în mod obișnuit necesită o valoare P mică, p mai mic decât 0,05. Mulți clinicieni cred că o valoare P reprezintă probabilitatea ca „null hypothesis” să fie adevărată, așa încât o valoare P mică indică o „null hypothesis” falsă. Așa zisa „null hypothesis”, obișnuit afirmă că nu există diferențe între rezultatele induse de factorul de risc
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
clinice spre zonele cu dovezi insuficiente, deficiente, 2. suplimentarea fondurilor de cercetare clinică, 3. procesul de dezvoltare a ghidurilor necesită a fi îmbunătățit cu informații despre impactul pe care recomandările bazate pe nivele scăzute de dovezi asupra practicii clinice, 4. clinicienii necesită a exercita prudență în luarea în considerare a recomandărilor care nu sunt bazate pe dovezi solide [44]. Utilizarea principiilor și metodelor medicinei bazate pe dovezi, dezvoltate și aplicate în chirurgia cardiacă bazată pe dovezi asigură baza științifică a practicii
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]