2,043 matches
-
Iată de ce, de câte ori cineva din stână se plângea că a venit ursul, baciul Nelu lu Boboacă din Jieț spunea: „Fugi, bă, că n-o venit niciun urs, noi am venit la el!” Unchiu Culiță al lu Pătru nici nu se clintea din cojoc. „Lăsați-l, bă, striga, c-o ia pe-a lui și să duce!” Dacă nu e închisă în obor, oaia pe care o ia ursul pleacă de bunăvoie. A existat un caz la stâna din Slăvei (Parâng) în
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
voce, o voce mică, senină, a unui băiețel nespus de curios, fascinat de telefonul de perete, repetând de mult mai multe ori, pierzând pe drum semnul întrebării: „Cu ține ai vorbit? Cu ține ai vorbit? Cu ține ai vorbit.” Bunicul, neclintit în grijile lui, nici măcar nucoboară privirea. Afară, pe bulevard, o fetiță de vreun an, tare crăcănată sub rochița ei albă, ține cu ambele mâini o înghețată cât toate zilele. Și nu mai e crăcănată. Înghețata i se topește în pârâiașe
Copiii lui Cehov [Corola-blog/BlogPost/100015_a_101307]
-
pentru salvarea unui animal care altfel nu ar fi avut nicio șansă și veți putea constata că eforturile voastre sunt răsplătite însutit prin sentimentul de a fi făcut un bine, de a vedea că ați schimbat o situație aparent de neclintit. Pentru înscrierea ca Voluntar Animals Need Us, vă rugăm să ne contactați prin e-mail la adresa: animalsneedus@gmail.com, indicând și tipul de activitate în care v-ar face plăcere să vă implicați. De asemenea, ne poți ajuta virând orice sumă
Adopția animalelor, un act de responsabilitate [Corola-blog/BlogPost/100562_a_101854]
-
grețoase de care era amenințat. Reazemul unic în vremurile acelea îl găsise în credința nestrămutată că au să vină ei, americanii și-o să-și ia înapoi pământul. Și după ce devenise orășean pârât cum glumea, tot cu ochii pe cer stătea, neclintit în ideea sosirii avioanelor americane izbăvitoare. Credința asta nu-l împiedica să citească ziarele, să asculte știrile Europei Libere și să înțeleagă ce fac cei din Occident, și, în special, S.U.A. Bunicul Vidu murise cu un an înaintea Revoluției din
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
de kilometri depărtare. Aceasta vorbește despre faptul că o inimă cât un măr e vie și iubește, pe când un bloc de granit cât un munte, nu iubește și e veșnic încremenit! Inima cât mărul a venit, granitul cât muntele e neclintit și acum! S-a lansat o carte într-o toamnă cu inflorescență de raze și gânduri înveselite. Evenimentul a fost în comuniune cu atmosfera solară, caldă a Bucureștiului anului 2015, învăluit de splendorile anotimpului aproape de granița plecării lui din timp
CORINA CHIRIAC. „CĂUTÂND IUBIREA”, O CARTE ÎN PRELUNGIREA. CÂNTECULUI DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342879_a_344208]
-
Poate unele dintre ideile sale vor fi contestate de anumiți cercetători, dar, cu siguranță, de multe va trebui să se țină seamă în istoriografia românească viitoare. Bătrânul istoric nu se sfiește să răstoarne statui, să atace teze care păreau de neclintit până de curând și să ne dea un exemplu grăitor de ceea ce înseamnă a fi istoric și patriot. Când citești cărțile Părintelui Bălașa, - tu însuți fiind român -, te simți mai puternic, mai mândru, mai optimist, mai încrezător în viitorul nației
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
Nu avem să îndeplinim lipsurile lui ci pe cele ale vremii în care a trăit el. Episcopul Roman a pus la temelia acestei eparhii piatra cea din capul unghiului. Această temelie este atât de puternică încât vremurile nu o pot clinti. Mă leg, să măresc și să sporesc patrimoniul pe care l-a lăsat neamului și bisericii. Mă simt îndemnat să împlinesc cu sfințenie testamentul lui și să-i păstrez în sufletul meu toată iubirea și pentru un motiv de ordin
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
dorul luminii . Zâmbim când noaptea dansează . În jur legănând, albindu-ne crinii . . În aer e-o tainică șoaptă de greieri . Si fluturi perechi, în zbor nupțial . Îmbrățișându-i cu gândul cutreier . Sublimul, galacticul arc sideral. . . Nimic în jurul nostru nu se clintește . A nopții regină ne îmbată-n parfum . Rouă și raze, totul străluce-zeiește . Când dorul umblă zănatic pe drum. Referință Bibliografică: Vraja nopții / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1666, Anul V, 24 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
VRAJA NOPȚII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343421_a_344750]
-
scrierilor lui Stelian Gomboș. Cu înțelepciune și maturitate, se întreprinde o aleasă pledoarie în favoarea Ortodoxiei, a cunoașterii suferințelor martirice și minunatelor jertfe de sânge, dătătoare de viață. Dintotdeauna, poporul român a existat sub soare, datorită acestei acerbe adevărate credințe, de neclintit în fața tuturor tăvălugurilor istoriei - realitate extrem de bine punctata și erudit redata în lucrarea de față, ca de altfel, în toate scrierile ce-i poartă semnătură. Stelian Gomboș este un cavaler al cuvântului. Un cuvant ce poate pătrunde pe neștiutele căi
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA CREDO A EDITURII ARMONII CULTURALE: STELIAN GOMBOŞ – ARMONII SACRE ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ (ESEU ISTORICO-TEOLOGIC) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 627 din 18 sept [Corola-blog/BlogPost/343616_a_344945]
-
neascultarea de ceea ce subconștientul îmi șoptea fără încetare! . Abia mult mai târziu am înțeles. El era o parte din mine, mă întregea. Cred că Eu este chiar îngerul meu păzitor și îmi veghea integritatea aripilor, să nu l-i se clintească vreo pană în lumea viselor arzătoare, pe unde umblam nestingherită când nu mi se închiseseră încă ochii sufletului. Acum îmi amintesc bine, cum în copilărie îmi era mereu aproape și eu încrezându-mă în el orbește, mă lăsam ademenită de
CU,,EUPRIN UNIVERSURI PARALELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377401_a_378730]
-
Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. TE-AȘTEPT ȘI-N ASTĂ TOAMNĂ CA SĂ VII Cerul din toamnă mă ridică la Tine, Și cad frunzele de atâtea suspine Clătinând în adierea stelară, O lumină din lumina Ta clară. Și e toamnă din toamna
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. E NOAPTE Și încă e noapte, În inima mea mai dansează o stea, E steaua ce respiră printre șoapte, Șoaptele noastre îngemănate, ce nu vor cădea, În bezna, ce gândul le poartă. Sunt șoapte pierdute-n
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
era așa de bine, de reconfortant, și te lăsam s-o faci... Îmi știai meritele ca și slăbiciunile. Greșelile mele te întristau. M-ai înțeles la rău, te-ai bucurat la bine. M-ai sprijinit la greu. Nu te-ai clintit . de lângă mine Nu te-ai dezmințit. Îngerul meu păzitor, Puiu Mic, Salomeea, scumpa mea, Meea*. .. Mama! • *Meea este prescurtarea numelui mamei mele(Salomeea). Imagine: Mama privindu-mă ,la restaurantul Victoria, deasupra galeriilor Lafayette,București. Referință Bibliografică: TE STRIGAM PUIU MIC-traducere
TE STRIGAM PUIU MIC-TRADUCERE ȘI ADAPTARE DIN LIMBA FRANCEZĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377645_a_378974]
-
Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. Citește mai mult Am rămasAutor: Claudia BotaAm rămas un înger părăsit de dor, La marginea unui pământ multicolor,Am rămas un cântec în albastrul serii,Topit de amurgul trist al tăcerii.Am rămas cu gândul la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377689_a_379018]
-
Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept,Pentru a fi un om ce judecă curat și drept.Am rămas de dorul tău străin pribeag,Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag....
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377689_a_379018]
-
zvârrr și cu ea lângă toate celelalte. Totul făcea un zgomot asurzitor, iar înjurăturile nu mai conteneau. Laura înlemnise, amuțise și nu reacționă în vreun fel de teamă că l-ar fi ațâțat și mai rău pe Nicolae. Ionuț stătea neclintit într-un colțișor și nu știa ce să facă, urmărea cu ochi speriați întreaga scenă și se temea să se miște sau să zică ceva. În căpșorul lui se frământau o grămadă de întrebări...oare mami o să plângă, oare tati
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
Acasa > Poezie > Amprente > IUBIND DEGEABA Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului Și anii trec, se duc ca o părere, doar noi rămânem neclintiți pe loc în mlaștina numită nenoroc și în pustiul poreclit durere. Orbecăind sub putredul obroc ce-ntruchipează silnica putere, noi nu mai știm când viața e cădere și nici când este batere de joc. Răbdăm, scrâșnind din dinți, orice insultă
IUBIND DEGEABA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379055_a_380384]
-
domnul Ion Nălbitorul. Bucegii ne aduc aminte de studenție, când am făcut multe excursii în spațiul sacru al Sfinxului. Iată-ne împreună cu reporterul ajunși lângă Babe și lângă Sfinx. „Pe așa zisul „Platoul Bucegilor” pașii te poartă către acele stânci neclintite de furia stihiilor naturii, numite Babele și Sfinxul. Cam impropriu spus „babe”, căci cele de aici înfruntă vitejește dezlănțuirea stihiilor naturii pe orice anotimp. Este regatul lor și sunt neclintite de milenii. Stau la taifas ca niște „bunicuțe”, vara depănând
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
așa zisul „Platoul Bucegilor” pașii te poartă către acele stânci neclintite de furia stihiilor naturii, numite Babele și Sfinxul. Cam impropriu spus „babe”, căci cele de aici înfruntă vitejește dezlănțuirea stihiilor naturii pe orice anotimp. Este regatul lor și sunt neclintite de milenii. Stau la taifas ca niște „bunicuțe”, vara depănând amintiri sub soarele strălucitor, iar iarna înfruntând viscolele năprasnice. Puțin mai sus domină „Sfinx-ul” ca un colindător solitar al înălțimilor sterpe, veșnic visător, poet anonim, ca un luceafăr al
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
lor, au fost revopsiți, probabil reparați sau chiar îmbunătățiți timp de un secol, în care au privit dedesubtul lor oamenii și mașinile, generațiile de shimbare. Nu am un răspuns la întrebarea: Cum se poate ca acolo și stâlpii să stea neclintiți de atât amar de timp? Nu am o explicație la întrebarea: Cum se poate ca Parlamentul Britanic să fie de șapte secole cel care este, și de vreo cinci secole acolo unde este? Nu știu de ce noi, românii, trebuie să
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
venit acum vremea să dăm mărturie credinței noastre, atât eu, cu trupul meu, cât și tu, cu sufletul, cu inima, să dovedim că încrederea în Mântuitorul nostru Isus Hristos nu a fost una oarecare, o poveste, ci a fost o credință neclintită în promisiunile Sale. Acum știu, voi da viața pentru această credință. O voi da cu mare seninătate! Să nu plângi prea mult în urma mea. Gândește-te că, oricum, fie mai lungă, fie mai scurtă, viața noastră pe acest pământ este
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379902_a_381231]
-
rebeli și-mi aprind mari ruguri în ființă. Știu că viitorul o să fie greu, însă sunt convins că am puterea să înving în mine și în jur mereu chinul,disperarea și durerea. Chiar dacă-o să fie câte-un mic impas, neclintit voi merge înainte ferm convins că timpul ce mi-a mai rămas va dori să ardă în cuvinte. 8 ianuarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Încredere / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2200, Anul VII, 08 ianuarie 2017
ÎNCREDERE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379974_a_381303]
-
în ziare, reviste, emisiuni radio și, nu în primul ori ultimul rând, la TV... Și atunci, în asemenea condiții, mai putem vorbi de existența unei reale culturi, în creștere, pe tărâmul strămoșesc, din care nici un adversar istoric nu ne-a clintit de pe vatra străbună?! Mai putem vorbi despre aportul revistelor în educarea oamenilor, în formarea de caractere? Eu cred că NU..., cel puțin în următorii ani. Poate doar, dacă actualul președinte al țării nu va uita că „educația este o prioritate
REVISTE – IMPACT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380225_a_381554]
-
cerească, din scântei și foc Al cerului, sublim și tainic, unduiosul joc Cu îngeri pogorați din ceruri în fine petale de noroc. Să nu le rupi, e interzis, știut Magniolia- i arbustul dăruit și sfânt. N- ai voie să- i clintești nicio petala Căci e că darul din cuvânt Îl decupezi, îl rupi, îi pierzi din frumusețe Și îi știrbești din măreție și tandrețe,. Ba îți atragi păcate- ntunecate, grele Să nu încerci să- i rupi din ale rozului inele. Magnolia
RISIPA DE SUBLIM de DANIA BADEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380363_a_381692]
-
toți avizi de soare, de cățărări, de verde,de ’nălțimi, toți dornici să-aibă lumea la picioare, stăpâni să fie pe împrejurimi. Stâncă să fiu aș vrea măcar o vară, nimic și nimeni să nu mă mai doară... Referință Bibliografică: De neclintit / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2217, Anul VII, 25 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DE NECLINTIT de AURA POPA în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380512_a_381841]