1,626 matches
-
la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul își făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, cetatea fiind capitala domnitorului pe scurta perioadă cât a durat Unirea celor trei principate (Muntenia, Moldova și Transilvania); in 1784, pe același platou al Cetății, Horia și Cloșca erau trași pe roată în urma condamnării lor. Pregătirea politică a Adunării a întâmpinat dificultăți. Ședințele preparatoare din cele două zile, care au precedat Adunarea, au fost foarte însuflețite. Discutându-se textul Rezoluției Unirii, redactat de Vasile Goldiș, unii susțineau ca
Unirea Transilvaniei cu România () [Corola-website/Science/302497_a_303826]
-
Rusciului " , " Pe Măgura " , denumiri care se mai păstrează și în prezent. Repere istorice Locuitorii din Brotuna și-au adus din plin contribuția și jertfă la istoria neamului românesc, luând parte la o serie de evenimente istorice importante : Răscoală lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848-1849, primul și al doilea război mondial. Referitor la Răscoală de la 1784 se cunoaște că un grup de localnici l-au urmat pe căpitanul Ilie Dancut din satul Ociu pentru a participa la răscoală ; iar în
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
de la Alba-Iulia. Prin Nicolae Ursu zis „Horea”, răsculații au prezentat prin acest text revendicări similare cu cele exprimate zece ani mai înainte în America sau cinci ani mai târziu în Franța. În ciuda înfrângerii răscoalei și uciderii lui Horea și lui Cloșca, împăratul austriac Iosif al II-lea a fost silit să desființeze iobăgia și în Transilvania. Astfel, țările române au fost dotate cu constituții, iar țăranii români au fost eliberați din șerbie, pe când împărățiile vecine vor rămâne monarhii absolute cu țărani
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
Horia este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Cloșca, Horia (reședința) și Tichilești. Horia este așezată lângă Drumul Național 2A și se află la 15 km de orașul Hârșova și 65 km de municipiul reședință de județ - Constanța. Horia a beneficiat în perioda comunismului de cel mai mare S.M.
Comuna Horia, Constanța () [Corola-website/Science/310374_a_311703]
-
este un muzeu ridicat recent lângă vatra casei în care a trăit Ion Oargă (1747-1785), mai bine cunoscut sub porecla de Cloșca, unul din liderii proeminenți ai răscoalei țăranilor ardeleni din 1784. Casa memorială a fost ridicată în anii din urmă din bârne de lemn închetorate cu scopul de a adăposti un mic muzeu. Muzeul este dedicat lui Ion Oargă, zis Cloșca
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
Cloșca, unul din liderii proeminenți ai răscoalei țăranilor ardeleni din 1784. Casa memorială a fost ridicată în anii din urmă din bârne de lemn închetorate cu scopul de a adăposti un mic muzeu. Muzeul este dedicat lui Ion Oargă, zis Cloșca, fiul satului Cărpiniș, erou al răscoalei de la 1784, și cuprinde exponate cu caracter istoric și etnografic. Pe locul vechii vetre a casei lui Cloșca se află ridicată din 1967 o mică placă comemorativă cu textul: ""În acest loc a fost
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
închetorate cu scopul de a adăposti un mic muzeu. Muzeul este dedicat lui Ion Oargă, zis Cloșca, fiul satului Cărpiniș, erou al răscoalei de la 1784, și cuprinde exponate cu caracter istoric și etnografic. Pe locul vechii vetre a casei lui Cloșca se află ridicată din 1967 o mică placă comemorativă cu textul: ""În acest loc a fost casa în care a trăit Ioan Oargă Cloșca, tovarăș de luptă al lui Horea și Crișan în marea răscoală a iobagilor din Transilvania de la
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
1784, și cuprinde exponate cu caracter istoric și etnografic. Pe locul vechii vetre a casei lui Cloșca se află ridicată din 1967 o mică placă comemorativă cu textul: ""În acest loc a fost casa în care a trăit Ioan Oargă Cloșca, tovarăș de luptă al lui Horea și Crișan în marea răscoală a iobagilor din Transilvania de la 1784, tras pe roată în februarie 1785. Glorie eternă martirilor neamului! 1967"" La ridicarea casei memoriale s-a încercat ca aceasta să fie cât
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
în marea răscoală a iobagilor din Transilvania de la 1784, tras pe roată în februarie 1785. Glorie eternă martirilor neamului! 1967"" La ridicarea casei memoriale s-a încercat ca aceasta să fie cât mai apropiată de cea în care a trăit Cloșca. Casa în care a trăit Ion Oarga Cloșca a fost documentată de Nicolae Densușeanu în cercetarea sa de teren din 1879. Cu această ocazie el a făcut o schiță și o descriere a casei: ""Casa căpitanului Cloșca din Cărpiniș" În
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
1784, tras pe roată în februarie 1785. Glorie eternă martirilor neamului! 1967"" La ridicarea casei memoriale s-a încercat ca aceasta să fie cât mai apropiată de cea în care a trăit Cloșca. Casa în care a trăit Ion Oarga Cloșca a fost documentată de Nicolae Densușeanu în cercetarea sa de teren din 1879. Cu această ocazie el a făcut o schiță și o descriere a casei: ""Casa căpitanului Cloșca din Cărpiniș" În Cărpiniș există și astăzi bine conservată casa în
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
care a trăit Cloșca. Casa în care a trăit Ion Oarga Cloșca a fost documentată de Nicolae Densușeanu în cercetarea sa de teren din 1879. Cu această ocazie el a făcut o schiță și o descriere a casei: ""Casa căpitanului Cloșca din Cărpiniș" În Cărpiniș există și astăzi bine conservată casa în care a locuit căpitanul Cloșca. Ea este așezată în Coasta Cloșceștilor ce se mărginește la amiazi cu părăul Cloșceștilor, iar la apus cu drumul ce merge spre Câmpeni și
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
Nicolae Densușeanu în cercetarea sa de teren din 1879. Cu această ocazie el a făcut o schiță și o descriere a casei: ""Casa căpitanului Cloșca din Cărpiniș" În Cărpiniș există și astăzi bine conservată casa în care a locuit căpitanul Cloșca. Ea este așezată în Coasta Cloșceștilor ce se mărginește la amiazi cu părăul Cloșceștilor, iar la apus cu drumul ce merge spre Câmpeni și cu Apa Abrudului. Casa e edificată din bârne cioplite de brad, cu fața cătră miazănoapte, este
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
amiazi cu părăul Cloșceștilor, iar la apus cu drumul ce merge spre Câmpeni și cu Apa Abrudului. Casa e edificată din bârne cioplite de brad, cu fața cătră miazănoapte, este astăzi în posesiunea lui Iosif Galdău, un strănepot a lui Cloșca și constă din o galerie și o odae de locuit cu două ferești, una cătră miazăzi și alta cătră apus și o cămară. Plafondul precum și păreții pe dinăuntru sunt spoiți. Mergând în 18 septembrie 1879 ca să cercetez și casa aceasta
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
aflat gravat în grinda anul 1752. Nu numai propietarul casei Iosif Galdău, dar și bătrânii Coroi Ursu, George Gligor, precum și preotul de acolo Moise Manoviciu ... a fi auzit de la părinții lor și de la oamenii bătrâni că aici a locuit căpitanul Cloșca."" În actuala casă memorială se păstrează un fragment din meștergrinda casei cu anul 1752, care nu poate fi decât anul ridicarii construcției, și trei rozete decorative, care probabil au marcat mijlocul casei de locuit. Pe baza valoroasei schițe și descrieri
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
construcției, și trei rozete decorative, care probabil au marcat mijlocul casei de locuit. Pe baza valoroasei schițe și descrieri din 1879 precum și cu ajutorul fragmentului păstrat din meșter grindă se poate face o reconstrucție imaginară a casei în care a trăit Cloșca, care diferă de casa muzeală de acum. Casa avea un târnaț cu stâlpi, o singură încăpere de locuit și o cămară alături, foarte probabil folosită drept tindă de trecere. Camera de locuit era luminată de două ferestre, una în lateral
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
secolul al XVI-lea, unor legi care prevedeau drepturi separate pentru unguri, secui și sași în comparație cu drepturile populației românești. Țărănimea română s-a revoltat de mai multe ori, cerând un tratament mai uman. Aceste revolte, ca cea a lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784, au fost suprimate imediat, în mod dur; de exemplu doi dintre liderii revoltei din 1784 au fost executați prin zdrobirea cu o roată de car. Ceilalți țărani erau aduși cu forța să privească tortura și execuția
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
satul se consolidează cu locuitorii veniți din partea de sud a satului (Chutor) și cu locuitori care au plecat din zona Băii datorită inundațiilor provocate de râul Moldova. Un număr însemnat de familii provin din Transilvania în perioada răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, fapt confirmat de existența la începuturile satului a unor nume de familii precum, Lupașcu, Lupu, Macsim, Sasu, Ungureanu care își au originea în Transilvania. În anul 1803 Condica liuzilor menționează că satul Baia care era contopit cu satul
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
pentru a fi încadrați începând din luna octombrie a aceluiași an într-o mare unitate cu specific național. În intervalul iulie-octombrie 1918 s-au format trei companii, iar începând din octombrie până în februarie 1919 trei regimente, cu numele de „Horea”, „Cloșca” și „Crișan”. Echiparea și dotarea unităților și subunităților constituite s-a făcut cu material militar italian. Doar cele trei subunități formate până în octombrie 1918 au luptat efectiv până la armistițiul din 3 noiembrie 1918. Cu excepția acestora, care la momentul respectiv nu
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
transferați în legiune și cei 830 de „Alpini” (vânători de munte) români, care au fost transportați la Avezzano (la Albano Laziale după altă sursă). Din aceștia s-a format, după încetarea ostilităților în ianuarie 1918, un al doilea regiment, denumit „Cloșca”, iar după o lună și cel de-al treilea, denumit „Crișan”. Primele regimente care au depus jurământul, angajându-se la apărarea suveranității României Mari, au fost Regimentele 1 și 2 la Marino pe 5 decembrie 1918, respectiv în piața Sena
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
început să plece însoțite de ofițeri italieni. Regimentul 1 „Horea” a plecat din gara Marino în ianuarie 1919 către Taranto, pentru a fi îmbarcat la 3 februarie 1919 cu destinația Constanța pe vasele „Regina d'Italia” și „Meran”. Regimentul 2 „Cloșca” a plecat din Italia îmbarcat în martie 1919 pe vasul „Nippon”. În luna martie 1919, Legiunea a fost reorganizată în patru batalioane de marș (19, 20, 21, 22), care au existat în Italia până la data de 31 august 1919, când
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
Țara Oașului. 1948 Proiectează un monument dedicat lui Nicolae Bălcescu. 1949 Participă la expoziția regională din Cluj și la expoziția artiștilor din Satu Mare. 1950 Începe un ciclu de studii pentru compoziții dedicate unor personaje istorice din Ardeal: Gheorghe Doja, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu. 1954 Lucrează la restaurarea casei natale a poetului Ady Endre și execută mai multe schițe pentru monumentul poetului. Participă la expoziția "Pentru pace", organizată de "Muzeul de Artă Cluj". 1955 Participă la expoziția regională de artă
Aurel Popp () [Corola-website/Science/319571_a_320900]
-
români, foști prizonieri de război, instruiți și îndoctrinați în Uniunea Sovietică în timpul războiului, pe lângă care au fost înrolați și activiști comuniști. Primele divizii au fost Divizia Tudor Vladimirescu (prima divizie de voluntari), sub comanda colonelului Nicolae Cambrea, și Divizia Horia, Cloșca și Crișan, sub comanda generalului Mihail Lascăr (care mai târziu a servit ca ministru al Apărării, din 1946 până în 1947). Aceste două unități au format nucleul din noua Armată română sub control sovietic. După ce puterea politică a fost acaparată de
Forțele Terestre Române () [Corola-website/Science/315713_a_317042]
-
până spre sfârșitul anilor 60 din secolul al XX-lea) o biserică veche din lemn, ctitorita în anul 1866, de preotul Vasile Rus (1819-1867), demolată, spre a face loc actualei biserici. În anul 1976 s-a înălțat grupul statuar „Horea, Cloșca și Crișan”.
Oprișani () [Corola-website/Science/306914_a_308243]
-
Densușianu devine bibliotecar-arhivar la Academia Română și este însărcinat să efectueze o culegere de documente despre istoria României. În urma acestei misiuni atribuite de Academia Română, N. Densusianu a adunat în 38 de volume manuscris peste 783 de documente despre Revoluția lui Horia, Cloșca și Crișan și 125 de documente din perioada 1290 - 1800. Iată un citat din raportul care a urmat cercetării întreprinse de N. Densusianu: La data de 10 martie 1884 Ion Brătianu îl numește pe Nicolae Densusianu translator pe lângă Marele Stat
Nicolae Densușianu () [Corola-website/Science/303522_a_304851]
-
pe „Jupânii care fac lege strâmbă”, pe ”Bogatul nemilostiv”, pe „împărații tirani”, pe ” Cei ce obijduiesc pe cei săraci” etc. Toate aceste nedreptăți au determinat, la scurt timp, izbucnirea celei mai mari răscoale țărănești din istoria Transilvaniei condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Biserica, reparată în anii 1668, 1905, 1915, 1928, 1960 și 1988-1994, este menționată în tabelele conscripțiilor din anii 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1829-1831, și pe harta Iosefină a Transilvaniei.
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]