5,610 matches
-
șira spinării, iar cei prezenți se uitau la el cu ochii holbați. Dădu din cap, apoi încercă să articuleze câteva cuvinte din care reieșea că l-au lăsat frânele. Îndrăzni să se uite sub autobuz, pregătit pentru o imagine de coșmar. Nu văzu pe nimeni. Și leșină, în timp ce din depărtare se auzea o sirenă... Femeia se ridică de la masă și își spuse, nervoasă, că iar se va răci mâncarea. Puse mâna pe telefon, formă numărul, dar fu suprinsă să audă vocea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
se iveau două jumătăți de trupuri, o asemenea greutate le făcuse cu siguranță chiseliță, iar o femeie îmbrăcată în rochie strălucitoare (o fostă miss, poate, ele fac întotdeauna deliciul paradelor), prăbușită pe piatra cubică, încerca să se îndepărteze de acel coșmar, numai că un picior îi lipsea și gura rămăsese deschisă, surprinsă în timp ce lăsa să iasă din gât un strigăt de durere și groază. Participanții la paradă fuseseră împrăștiați precum popicele de acea mașină roșie a cărei culoare se asorta perfect
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
trag apa sau să deschid televizorul. Durerea n-a venit la întâlnire. Oare ce-o fi cu ea? Mi-e tare frică atunci când doarme Durerea. Fiindcă este posibil să viseze urât și atunci se trezește, iar viața mea devine un coșmar... 26 martie... Fugiți din Babilon și fiecare să-și scape viața, ca nu cumva să pieriți în pieirea lui! Căci aceasta este o vreme de răzbunare pentru Domnul! El îi va răsplăti după faptele lui Ieremia, capitolul 51, versetul 6
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
am mai spus. Am frunzărit-o, așa cum fac cei mai mulți, cu toate că dorm cu ea sub pernă, pentru a-i impresiona pe alții. Dar azi, după ce m-am întors din Babilon, amețit și impregnat cu mirosuri grele, fetide, și cu imagini de coșmar, am deschis Biblia, la întâmplare. Cred că Dumnezeu mi-a dat un semn. Sau Durerea. Cartea s-a deschis la versetul lui Ieremia. Să fie Durerea, pur și simplu, Dumnezeul meu la care ar trebui să mă închin? Nici la
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
este sete? Prin intermediul desenelor animate se trece treptat la o reluare a tuturor miturilor antice (e drept, și la o re-contextualizare). Se pare că imaginarul generațiilor viitoare va fi populat cu miturile antichității, în timp ce imaginarul nostru a fost populat cu coșmarurile modernității. Orășeanul român contemporan păstrează câteva reflexe de țăran: își pune zarzavat la murat pentru iarnă, își adună produse în vederea "hibernări" etc. Distanța în timp (și în mentalități) față de viața la țară este prea mică pentru ca el să se fi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cu toate razele soarelui oglindindu-se în ametistul de o strălucire fascinantă. Când ne-am ridicat de pe bancă, am întrebat-o: Unde stai? În apropierea ta. Te conduc! Nu, nu! Și se îndepărtă. Toată noaptea m-am zbuciumat, am avut coșmaruri. Dimineață mi-am adus aminte de un fapt căruia nu i-am dat nici o importanță la momentul respectiv. După ce m-am căsătorit, Olga mi-a telefonat și mi-a făcut o urare, care atunci m-a amuzat. Și acum, acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
o familie, copii... Trebuie să plec de aici! Mă strâng zidurile astea! Mă sufocă aceste amintiri. Sunt o haină prea grea pentru mine! În dormitor se așeză pe pat și adormi. Se trezi la un moment dat, chinuit de un coșmar. Citise în tinerețe o nuvelă stranie, de Prosper Mérimée. Se chema "Venus din Islle". Era povestea unui tânăr care juca, într-o dimineață, tenis cu un prieten, într-un parc, pe un teren înconjurat de statui. Prins de joc, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu cele de calm. Tot drumul se gândi la ce aflase și trăise la Paris, în casa lui Clody și pe cărările ei. Acum, cu fiecare învârtire a roților trenului, lăsa mai departe și mai departe avalanșa de sentimente, gânduri, coșmaruri... Avea în valiză Jurnalul și pachetul din hârtie de mătase cu scrisori. Nu-l desfăcuse! Îi ajungea Jurnalul! Pentru scrisori nu era încă pregătit. Avea unele bănuieli despre ce putea fi în ele, dar și-a zis că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de avarie, ieși din mașină și începu să meargă de năuc prin zăpadă. Din urmă, radioul îi mai săgetă în urechi: Cine iubește și lasă"...! Plecase la Bucura să se liniștească, să uite, să înceapă un nou an liber de coșmaruri de fantasme... Avea dreptate Cioran: "Oriunde am fugi, ducem iadul după noi"! Se întoarse mai potolit, închise radioul, demară și își spuse să meargă cu atenție, fiindcă Maria Tănase îl întorsese pe dos. Ajunse cu bine la Bucura! Satul îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
se scoale din fotoliu, dar picioarele îi erau de plumb. Se sprijini de pereți și se târî până sus, în pat, urmat de Toni, cu urechile pleoștite și coada între picioare. Adormi pe moment și iar nu avu somn, doar coșmaruri. Îl trezi, spre dimineață, lătratul lui Toni. Era năuc, capul îi vâjâia, avea mii de gheare care-l zgrepțănau în stomac... Începu a căuta ceva prin pat, întoarse plapuma, cearceaful, salteaua. Căută pe jos... Avusese din nou coșmarul de la Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
somn, doar coșmaruri. Îl trezi, spre dimineață, lătratul lui Toni. Era năuc, capul îi vâjâia, avea mii de gheare care-l zgrepțănau în stomac... Începu a căuta ceva prin pat, întoarse plapuma, cearceaful, salteaua. Căută pe jos... Avusese din nou coșmarul de la Paris cu nuvela lui Merimée, cu el jucând tenis, cu inelul de logodnă pus în degetul statuii... Și statuia nu era o Venus oarecare, era o frumusețe blondă, cu ochii albaștri, era Clody... Venise să-i înapoieze inelul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
poate face nici un fel de comparație! Eram cu capul în nori și o delăsătoare. Cu toate astea, începuseră să mă îngrijoreze și pe mine sumele de bani pe care mi le storcea Naoji și care, treptat, au luat proporții de coșmar. Într-o zi, când m-am dus la teatru, i-am dat liber șoferului și, la întoarcere, am mers pe jos până la apartamentul domnului Uehara din Kyobashi. Era singur acasă și citea ziarul. Era îmbrăcat într-un chimono căptușit, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pune-l în sicriu. Voiam să-l port. Mijește de ziuă. Te-am făcut să suferi prea mult. Rămâi cu bine! Efectul băuturii de aseară s-a dus. Mor treaz. Încă o dată, adio! Kazuko, Sunt, la urma urmei, aristocrat. VIII Coșmar. Toată lumea mă părăsește. Totul a trecut în grija mea după moartea lui Naoji. Timp de o lună am locuit singură în casa de la țară. I-am scris, la un moment dat, lui Uehara. Era probabil ultima mea scrisoare. Se cuibărise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
lăsate deoparte, personajele sunt oameni ai timpului lor, aflați pe diverse trepte sociale, fiecare cu micile sale bucurii și eșecuri, cu speranțe și, uneori, cu gânduri nu dintre cele mai ortodoxe, cu spaime și vise care se transformă adesea în coșmaruri. Nimic din ceea ce ar putea consolida efigia unui personaj nu este lăsat deoparte: indispozițiile fizice, senzațiile de tot felul, ticurile de comportament și reacțiile fiziologice cât se poate de umane sunt descrise cu deplină naturalețe. Rezultatul este o cronică populată
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
a mers două săptămâni în vacanță în Cipru, alături de soțul Zsolt Csergo, cei patru copii, două bone și câțiva prieteni. Deși ar fi trebuit să aibă parte de zile de vis, prezentatoarea tv a avut un final de vacanță de coșmar. Într-o seară am fost la parcul de cămile, iar cămila pe care mă urcasem eu s-a speriat din cauza unui zgomot puternic. Am încercat să mă țin, dar nu am reușit, și am căzut. Nu puteam să respir, am
Nicoleta Luciu a suferit un accident grav - FOTO by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72079_a_73404]
-
zăbava cu acțiune. Pe care n-are unde-o consuma decît în vis: "îmi place de asemenea să cred că în lumea somnului există cel puțin o plachetă de versuri semnată de mine pe care oamenii adormiți o citesc în coșmar..." (p. 30). Și ce vise macină gîndurile corpului captiv! O viziune orwelliană, a polițiștilor-cîini, care-i închid în cuști pe polițiștii-oameni, o alta, a unei piețe cu desăvîrșire roșii, din care se desprinde și pornește prin orașul multicolor o femeie
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
demult (azi ar fi fost mai mult decât centenar), a murit fără să știe că Ťmăcarť unul dintre ei ar fi făcut-o". Iată o frumoasă și târzie declarație de iubire făcută unuia dintre dascălii care, la vremea respectivă erau coșmarul elevilor Mircea Eliade și Alexandru Paleologu (din cauza culorii părului, era poreclit în școală "câine roșu"). Textul lui Alexandru Paleologu nu produce mari revelații estetice sau ideatice, dar copleșește prin formidabila sa forță empatică. Fiecare dintre noi purtăm în suflet culpa
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
sugestiv de "sîngerete". Cît despre sînge, Shakespeare l-ar fi gustat, el însuși îl livra în cantități mari în Lady Macbeth, nu de altceva, dar uneori versulețele au puțină patină care amintesc de bătrînul Will și teatrul elisabetan. Scenele de coșmar devin atît de frecvente, încît îndrăgostiții abia mai pot respira între două jeturi de sînge, aceasta pe măsură ce noua Morticia devine o bucătăreasă formidabilă. Scena alegerii bucatelor privind la concetățeni prin geamul tulbure al patiseriei este de un macabru vesel, ubuesc
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
anevoie îți vine să te rabzi / Un Hölderlin amînîn-du-și mereu clipa înnebunirii" (Poemul răspîntiei). Limbajul participă la rîndu-i la o asemenea degringoladă care dă seama de incapacitatea actantului de a restabili inițiala viziune edenică, aurorala iluminare care cedează în fața unui "coșmar" crepuscular,extenuant: "Suflete, ce credeai a ști totul despre eclipse, ai fost luat pe nepregătite. / Limba ta renunță, buzele-ți abdică: nicicînd nu vei reuși / Să deprinzi acest grai din care Ființa s-a îndepărtat. / Lacuri de cenușă ale căror
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
care au purces. / Sunt spulberate troiene de rumeguș, / Reminiscențe tîrzii din arborele paradisului./ Culorile credincioase curcubeului, răsfățul superb al penetului / Sunt convertite la adorația unui zeu mohorît. / Anevoie se articulează viziunile tale, de parcă ar trebui / Să recompui, să descrii un coșmar care te-a istovit" (Vești dintr-un tărîm de ceață). Aidoma ființei schilodite de "garnizoana tîlcurilor mele, aproape decimată", cuvîntul se vede convulsionat de neputința unui echilibru între a se "uimi" de ceea ce este dat din afară și de ceea ce
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
reduse însă la materialitatea lor grea, bahică și alimentară. Festivul se convertea într-un dezlănțuit festin nocturn la scară națională, răspuns brutal și nevrotic dat obsesiei procurării hranei, una dintre marile obsesii colective ale acelui timp. Era o trecere din coșmarul frustrărilor în coșmarul revanșelor, nu o eliberare. O revanșă prin desfrînarea elementarului. Fiindcă ieșirea dintr-un coșmar nu echivalează neapărat cu o eliberare de coșmare. Iar "omul norocos" din romanul lui Octavian Paler în captivitatea fără speranță a coșmarului permanent
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
materialitatea lor grea, bahică și alimentară. Festivul se convertea într-un dezlănțuit festin nocturn la scară națională, răspuns brutal și nevrotic dat obsesiei procurării hranei, una dintre marile obsesii colective ale acelui timp. Era o trecere din coșmarul frustrărilor în coșmarul revanșelor, nu o eliberare. O revanșă prin desfrînarea elementarului. Fiindcă ieșirea dintr-un coșmar nu echivalează neapărat cu o eliberare de coșmare. Iar "omul norocos" din romanul lui Octavian Paler în captivitatea fără speranță a coșmarului permanent și generalizat se
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
la scară națională, răspuns brutal și nevrotic dat obsesiei procurării hranei, una dintre marile obsesii colective ale acelui timp. Era o trecere din coșmarul frustrărilor în coșmarul revanșelor, nu o eliberare. O revanșă prin desfrînarea elementarului. Fiindcă ieșirea dintr-un coșmar nu echivalează neapărat cu o eliberare de coșmare. Iar "omul norocos" din romanul lui Octavian Paler în captivitatea fără speranță a coșmarului permanent și generalizat se află. Totul în această carte, una dintre cele mai întunecate cărți din toată literatura
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
obsesiei procurării hranei, una dintre marile obsesii colective ale acelui timp. Era o trecere din coșmarul frustrărilor în coșmarul revanșelor, nu o eliberare. O revanșă prin desfrînarea elementarului. Fiindcă ieșirea dintr-un coșmar nu echivalează neapărat cu o eliberare de coșmare. Iar "omul norocos" din romanul lui Octavian Paler în captivitatea fără speranță a coșmarului permanent și generalizat se află. Totul în această carte, una dintre cele mai întunecate cărți din toată literatura română, e coșmar, halucinație, un nesfîrșit vis rău
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
din coșmarul frustrărilor în coșmarul revanșelor, nu o eliberare. O revanșă prin desfrînarea elementarului. Fiindcă ieșirea dintr-un coșmar nu echivalează neapărat cu o eliberare de coșmare. Iar "omul norocos" din romanul lui Octavian Paler în captivitatea fără speranță a coșmarului permanent și generalizat se află. Totul în această carte, una dintre cele mai întunecate cărți din toată literatura română, e coșmar, halucinație, un nesfîrșit vis rău. Delirul oniric angoasat s-a substituit realității complet și ireversibil. Nu sînt anulate diferențele
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]