1,794 matches
-
pe coapsa-i fină Sau fulgi gingași din picuri de lumină Prin situri zei amorfi își sună goarna... Mă biciuie cu stropi mirați de ploaie Un vânt neiertător ce-și ia tainul De răvășire... și sporește chinul Când chiparoși în coama lui îndoaie. Pe țărmul mării, plini și ei de-ocară, Triști pescăruși sosiți din larga zare Privesc cu nostalgie-n depărtare Gândind la iarna noastră... insulară. PLECĂM DIN NOI ÎN FIECARE IARNĂ Plecăm din noi în fiecare iarnă Să adunăm
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
Deodată, în față, zări o flacără galben-albăstruie care se ridica printre trunchiurile stejarilor. - Ăsta-i legendarul joc al galbenilor! E ispita diavolului! Trebuie să ies cât mai repede din această pădure blestemată! Cu chiu cu vai reuși să ajungă pe coama dealului, de unde văzu luminițele lămpilor de petrol de la căsuțele țărănești ale satului său natal, uitat de aleșii națiunii. Liniștit, lăsă calul să coboare la pas către sat. Se puse în pat, dar somnul îi dispăruse. Gânduri ciudate îi treceau prin
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
Dar nici gând ca dracul să-l elibereze din spinare, căci îl prinsese zdravăn cu ghearele de pulpane de-i dăduse sângele. La rândul său, Ștefan, surprins de reacția diavolului, își încleștă degetele pe ham și-și lipi pieptul de coama animalului. Câțiva șerpi de foc brăzdară cerul înnourat. După câteva secunde, urmară un șir de tunete de răsună codru. Se apropia furtuna. Rafalele vântului îi biciuiau nemiloase obrajii. Dintr-o dată, diavolul se opri brusc. Cal și călăreț se rostogoliră grămadă
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
unor stejari seculari. Amândoi, amețiți, rămaseră câteva clipe nemișcați, apoi calul se ridică speriat și sărind în două picioare necheză gata să fugă la întâmplare prin întuneric. Dar animalul nu făcu trei salturi că o gheară uriașă se înfipse în coama sa și-l trânti la pământ. Ștefan revenindu-și din buimăceală se ridică ușor cu ochii țintă la mișcările însoțitorului. - Ce te holbezi la mine? Sau n-ai mai văzut drac noaptea în mijlocul pădurii? Dacă nu, ai acum posibilitatea să
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
general și pentru cine dorește în special. Au și cai și persoane special antrenate. - Când mergem? Vreau să călăresc și eu un cal alb, frumos, cum am văzut într-un film cum alerga pe malul mării ținându-și cu fălnicie coama și coada în vânt, se repezi ca un copil alintat Dalia. - Și aici puteți vedea între Saturn și Venus, în general seara când nu mai sunt turiști pe plajă, călăreții din herghelie plimbându-și pe malul mării, caii din rasa
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
vibrăm arcuri cu rotunjimi de con în urcuș clapele unei orgi într-o catedrală așază-n inimi extaz. Nu ne istovește nimeni tăind oasele visului leagănul între stâlpii cerului, mișcare răcoroasă ca vântul. Liberi zburdăm cu ceasuri sub piele Peste coamele timpului îmbătrânit. Nu ne așteaptă nimeni în fața porții de brumă niciun semn de mâhnire cernut prin site de argint, totul se întrupează în liberul schimb cu natura. Referință Bibliografică: Liber schimb / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LIBER SCHIMB de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376409_a_377738]
-
vibrăm arcuri cu rotunjimi de con în urcuș clapele unei orgi într-o catedrală așază-n inimi extaz. Nu ne istovește nimeni tăind oasele visului leagănul între stâlpii cerului, mișcare răcoroasă ca vântul. Liberi zburdăm cu ceasuri sub piele Peste coamele timpului îmbătrânit. Nu ne așteaptă nimeni în fața porții de brumă niciun semn de mâhnire cernut prin site de argint, totul se întrupează în liberul schimb cu natura. Citește mai mult Nu ne întreabă nimeni, liberi zburdămși nu închiși în carapace
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
trăirea, ca molusca. În aripi vibrăm arcuri cu rotunjimi de con în urcușclapele unei orgi într-o catedralăașază-n inimi extaz.Nu ne istovește nimeni tăind oasele visuluileagănul între stâlpii cerului,mișcare răcoroasă ca vântul.Liberi zburdăm cu ceasuri sub pielePeste coamele timpului îmbătrânit.Nu ne așteaptă nimeni în fața porții de brumăniciun semn de mâhnirecernut prin site de argint,totul se întrupează în liberul schimb cu natura.... V. CÂNDVA, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SIMFONIA OCHIULUI NEVINDECAT Autor: Marin Moscu Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului Sub privirea încețoșată Crâcnesc secundele Rezervorului cuvintelor Cu sânge otrăvit. Casa oaselor Sprijină coama vântului Care-aduce pe pământ Măduva florilor speriate De umbra creștetului purității Spălat În lacrimi de cârpe. Ingenios pământul Deschide poarta cartierului Unde tăcerile Se suprapun În sfere Netezite de-ntuneric. Primitorul Umple căciula Cu frunze putrede. Timpul Leagă rănile Trecute
SIMFONIA OCHIULUI NEVINDECAT de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376546_a_377875]
-
chipuri prinse-n joacă De un clește iluzoriu-căci năluci iluzii toacă- Odihnesc în brațe mersul timpului luat de vânturi Cerșetoare de lumină de-adevăruri cerșetoare Fug cu strigătul în barba ochiului care nu doarme Revelații să dezvălui miez cu sfârcurile coame Te sărut a mea ispită chip iubit potop de soare Referință Bibliografică: Când mă caut / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2034, Anul VI, 26 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Carmen Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CÂND MĂ CAUT de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375936_a_377265]
-
XXXII. NU MAI RĂSUNĂ?, de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016. Nu mai răsună? Nu mai răsună versul prin văile ascunse sub negurile vremii, tăcute și supuse? Nu mai răsună triluri peste păduri întinse pe coama munților cu frunți de nea cuprinse? Nu mai șoptește vântul peste frunzișul des ce freamătă pe ramuri, cănd dorul îi dă glas? Nu mai sopteste-n matcă izvorul care curge și salța în cascade, cănd visul i se frânge? Nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
ude, șăgalnic le zâmbește celor ce știu s-asculte. Și mai colinda valuri îmbrățișând nisipuri, ... Citește mai mult Nu mai răsună? Nu mai răsună versul prin văile ascunsesub negurile vremii, tăcute și supuse? Nu mai răsună triluri peste păduri intinsepe coama munților cu frunți de nea cuprinse? Nu mai șoptește vântul peste frunzișul deșce freamătă pe ramuri, cănd dorul îi dă glas? Nu mai sopteste-n matcă izvorul care curgesi salța în cascade, cănd visul i se frânge? Nu mai colinda
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
chipuri prinse-n joacă De un clește iluzoriu-căci năluci iluzii toacă- Odihnesc în brațe mersul timpului luat de vânturi Cerșetoare de lumină de-adevăruri cerșetoare Fug cu strigătul în barba ochiului care nu doarme Revelații să dezvălui miez cu sfârcurile coame Te sărut a mea ispită chip iubit potop de soare ... Citește mai mult Cerșetoare sunt de vise pe la ușile altoraImpostoare fără vlagă în a vieții recuzităDe cuvânt și de iluzii mă găsesc mereu trezităChipul meu își scrie timpul atingând cu
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
și vitele nu-l mai mănâncă așa! Paguba-i pagubă. Se mai întâmplă. Să mulțumim Domnului, că la noi nu am avut nicio pagubă, casa și toate cele au scăpat în timpul furtunii! Înserase de-a binelea, soarele se ascunse după coamele împădurite ale munților Tomnatic. Întunericul se strecura binișor în jurul casei, doar niște fulgere îndepărtate, spre miazăzi, încă mai luminau niște nori la orizont. Pe Checera, la claia lui Cuțul care luase foc de la fulger, niște oameni sosiseră și glăsuiau cu
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
în natură, cât și în viața normală, o observa doar prin prisma iubirii. Zborul unei păsări era un simbol al dragostei. În viziunea sa, fâlfâind din aripi, pasărea străpungea văzduhul în întâmpinarea perechii. Doi porumbei, care își apropiau ciocurile pe coama unui acoperiș de clădire, erau tot un simbol al dragostei. O frunză desprinsă de pe ram, în zborul ei planat într-o zi însorită de toamnă, era un semn de iubire, când frunzele ruginii se despart de copaci iar călătoria lor
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
dea și el un tun. Și acum, dă înapoi? Nu se poate! Cine nu riscă...Nu este el omul care să se lase învins tocmai acum. Nervos și cu priviri oțelite, porni motorul și demară în forță,cu roțile pe coama șleaului, accelerând cu pedala la podea, să omoare motorul și alta nu. Mașinuța, cu tot arsenalul de piese hodorogite, se opinti cu toată forța gâfâită a obositului ei motor. Cu trosnituri și pocnituri ajunse până aproape în vârful dealului, când
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
pe coapsa-i fină Sau fulgi gingași din picuri de lumină Prin situri zei amorfi își sună goarna... Mă biciuie cu stropi mirați de ploaie Un vânt neiertător ce-și ia tainul De răvășire... și sporește chinul Când chiparoși în coama lui îndoaie. Pe țărmul mării, plini și ei de-ocară, Triști pescăruși sosiți din larga zare Privesc cu nostalgie-n depărtare Gândind la iarna noastră... insulară. Citește mai mult IARNĂ INSULARĂPribeag și deșirat printre ruineGândul trudește-adesea-n miez de noapteSe răsucesc
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
e iarna! În loc de fluturi albi pe coapsa-i finăSau fulgi gingași din picuri de luminăPrin situri zei amorfi își sună goarna...Mă biciuie cu stropi mirați de ploaieUn vânt neiertător ce-și ia tainulDe răvășire... și sporește chinulCând chiparoși în coama lui îndoaie.Pe țărmul mării, plini și ei de-ocară,Triști pescăruși sosiți din larga zarePrivesc cu nostalgie-n depărtare Gândind la iarna noastră... insulară.... XXIII. GEORGETA RESTEMAN - SONETUL ALEXANDRINEI CHELU - O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR, de Georgeta Resteman , publicat
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
din informațiile aflate în acest reportaj sunt culese din viata-medicala.ro) La extremitatea vestică a Pieței Lucian Blaga, două străzi se intersectează în unghi drept: strada Victor Babeș și strada Clinicilor. În timp ce Victor Babeș ia în piept panta abruptă spre coama dealului care mărginește latura sudică a pieței, strada Clinicilor coboară lin spre vest. În arealul cuprins între unghiul format de cele două străzi se află un ansamblu de clădiri datând de la cumpăna dintre secolele XIX și XX, cunoscut sub numele
CLINICILE UNIVERSITARE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372597_a_373926]
-
lungi și multiplu segmentate, care ieșea de sub talpa vehiculului, ca o cange. - Cerule mare! Se aplecă imediat și apucă brațul, trăgând afară un trup incredibil, asemănător cu statuile care împodobeau Galeria Eroilor de la Academia de Știință la care studiase. O coamă roșcată care cobora până la mijlocul unui spate perfect arcuit, niște ochi verzi, imenși și umezi, o gură mare, cărnoasă, cu irizații argintii și un trup de zână. O sildivă, își dădu seama. O studie atent, dar nu găsi nici un semn
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
castre, Zvâcnește libertatea și-n trecerea-i barbară Aleargă herghelia prin stepele albastre; Vin cai să se înfrupte din pajiștea stelară. Foșnește libertatea în temeri infirmate, În colb de stele-i ceasul, secunda e orfană; Cad hamuri de lumină prin coamele-nspumate, Vin cai să se boteze în lumi fără prihană. Țâșnesc lumini sonore din nările-aburinde, Coloane spiralate topite-n depărtare - Și-n crupele-argintate sudoarea se aprinde; Vin cai să se adape din jgheaburi selenare. Într-un festin edenic, cu luna
CU LUNA STAU LA CINĂ de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373157_a_374486]
-
vom gândi cu toții Nu ca tezaur să-l jecmănim cum hoții ? Ca pe-o fântână în preajmă-i cu pocale Din aur pur cinstea curgând la vale Din care să bea întâi și-ntâi aleșii !? Arză-i-ar focu' de sub coama Pleșii Că ne aduse-n vaicăr și-ananghie Și tot plătim mari biruri pe prostie Măi, oameni, cum v-o fi chemând Tot implorând pierdurăm timp și ani Și sănătate multă socotită-n bani Cât să mai stăm pasivi și
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
țară-o vom gândi cu toțiiNu ca tezaur să-l jecmănim cum hoții ? Ca pe-o fântână în preajmă-i cu pocaleDin aur pur cinstea curgând la valeDin care să bea întâi și-ntâi aleșii !?Arză-i-ar focu' de sub coama PleșiiCă ne aduse-n vaicăr și-ananghieși tot plătim mari biruri pe prostieMăi, oameni, cum v-o fi chemândTot implorând pierdurăm timp și aniși sănătate multă socotită-n baniCât să mai stăm pasivi și lamentând ?... Abonare la articolele scrise de george nicolae podișor
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CATRENE CU MIGRENE 2 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1992 din 14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului chiar de te-aș găsi -ntr-o luncă printre gâze ierburi și furnici tot la coama ta iubite mi-aș culege licurici și din licăr ori savoare aș alege semn de mamă ca să mă adăp aiurea din setosu-ți rug ia seamă astăzi îmi e bine și clădirea ta din stufuri îmi pălește licuriciul și îmi lasă
CATRENE CU MIGRENE 2 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373218_a_374547]
-
mă joc și m-ai certat, simțeam că ard într-un prăpăd de foc; ochii tăi căprui, deși m-au ocultat, în lumea mea îți păstrez noroc. Am vrut să mă joc și m-ai certat, m-ai tras de coamă, mi-ai dat un pumn: te-am necăjit și totuși m-ai iertat, atâta rai, tu porți în sân! Am vrut să mă joc și m-ai certat, peste timpuri, vraja sorții ne aprobă; și într-un târziu, cu luna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]