1,513 matches
-
Prin contrast cu rata crescută de restenozare după angioplastie coronariană fără stentare (vezi mai sus), la doi ani, rata de revascularizare pentru progresia bolii a fost similară în ambele grupuri, deși prevalența morții cardiace a fost mult mai ridicată în cohorta dializată (15% față de 5%). Autorii au conchis că restenozarea accelerată fusese mai degrabă rezultatul unei angioplastii primare inadecvate și au opinat că o angioplastie adecvată ar putea da rezultate apropiate de stentare. Această concluzie pare a fi confirmată de către un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
este semnificativă clinic la o proporție importantă a pacienților cu insuficiență renală cronică. Acest fapt este valabil pentru orice grad de disfuncție renală. Dacă în prezent știm mult mai multe despre unele aspecte ale evoluției naturale a BAC în aceste cohorte de pacienți, suntem dezavantajați de lipsa studiilor intervenționale. Ca rezultantă, a existat o tendință spre nihilism terapeutic la pacientul uremic cu boală coronariană. Totuși, pe măsură ce datele din studiile intervenționale la pacienții non-uremici tind să se acumuleze, această atitudine este din ce în ce mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
determină hipoirigație cronică a rinichilor și prin aceasta disfuncție renală, iar insuficiența renală, prin multiple mecanisme, duce la accentuarea disfuncției de pompă. Se instalează astfel un cerc vicios, în care cele două disfuncții se potențează reciproc și continuu. într-o cohortă retrospectivă de 665 de pacienți internați în spital pentru insuficiență cardiacă congestivă, McClellan și col. [2002] au identificat la 38% dintre pacienți boala cronică de rinichi, definită ca prezența persistentă a unei creatinine serice mai mari de 1,5 mg
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
renale, incidența ICC de novo este de 1,26 la 100 de pacienți-an, similară cu cea a cardiopatiei ischemice de novo, iar riscul de deces este augmentat cu 78% la acești pacienți [Rigatto et al., 2002]. În comparație cu populația generală din cohorta Framingham, incidența ICC a fost net crescută, spre deosebire de boala coronariană la subiecții transplantați renal, similară celei din populația generală. Această constatare i-a determinat pe autori să afirme că TR corespunde unui status de insuficiență cardiacă accelerată mai degrabă decât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
al primejdiilor. Blonda arhetipală căutată de Marlowe se îmbracă în alb și negru, o sugestie a faptului că fidelitatea e o problemă de opțiune - este de părere unul dintre exegeții admirativi ai lui Chandler (Marling, 1986, p. 119). Chiar dacă acestei cohorte îi este opusă figura sobră, plină de demnitate a Adriennei Fromsett (brunetă, îmbrăcată auster și refuzând parfumul scump - atribut al feminității - oferit de Kingsley), ele dau culoarea și tot ele stabilesc regulile de desfășurare a primejdiosului joc al existenței ce
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de fumat la peste 8 milioane/an până în anul 2030 (1,2). Importanța acestui factor de risc pentru bolile cardiovasculare rezultă din faptul că fumatul cauzează 10% dintre bolile cardiovasculare (2). Există numeroase dovezi științifice, rezultate ale unor studii de cohortă, referitoare la efec- tele benefice ale renunțării la fumat relativ la mortalitatea prin boli cardiovasculare (2,15). O cohortă derulată pe o perioadă de 50 ani, populație-țintă studiată de medici britanici, a demonstrat că vârsta la care se renunță la fumat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
bolile cardiovasculare rezultă din faptul că fumatul cauzează 10% dintre bolile cardiovasculare (2). Există numeroase dovezi științifice, rezultate ale unor studii de cohortă, referitoare la efec- tele benefice ale renunțării la fumat relativ la mortalitatea prin boli cardiovasculare (2,15). O cohortă derulată pe o perioadă de 50 ani, populație-țintă studiată de medici britanici, a demonstrat că vârsta la care se renunță la fumat are un impact major asupra perspectivelor de supraviețuire la foștii fumători. De exemplu, cei care renunță la acest
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
un important factor de risc atât pentru boala coronariană, cât și pentru boala cerebrovasculară, boala arterială periferică sau pentru demență la vârstnic. De asemenea, Manolio și colaboratorii săi au realizat o meta --analiză care a inclus 22 de studii de cohortă, arătând că valorile crescute ale LDL-colesterolului și ale colesterolului total se asociază semnificativ cu mortalitatea de cauză cardiovasculară, inclusiv la pacien ii vârstnici (6). Un alt aspect deosebit de important este că dislipidemia coexistă frevent cu diabetul zaharat (DZ), hipertensiunea arterială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
pentru variante de polimorfisme care ar putea fi asociate cu susceptibilitatea la CC. Pe populația de spital sau descris câteva polimorfisme genetice corelate cu risc crescut de dezvoltare a CC [50,51]. Loturile mici de studiu și absența confirmării pe cohorte independente face imposibilă stabilirea unor concluzii pertinente. PROFILAXIA TERȚIARĂ După diagnosticarea CC, obiectivele principale sunt tratamentul curativ și creșterea supraviețuirii. Profilaxia tertiară se referă la rezecția curativă, în limite de siguranță a tumorilor, îndepărtarea chirurgicală fiind singura măsură care poate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
pe marginea unor scrieri literare, el preferă textele de substanță „natural emotivă”. În comentariul, cu ton panegiric, Poezia lui Al. T. Stamatiad (1937), criticul de circumstanță își varsă năduful pe felul de a scrie, „anarhic, arbitrar și absurd”, prin care cohorta de „dadaiști, futuriști, integraliști, ermetiști” nu ar face decât să producă o „bâiguitoare confuzie lirică”. Pentru autorul unor poeme ca Romanță și Tu, sora mea, Durere..., totul este ca lirica să închidă în sine zvâcnetul unui suflet. Nevrozele lui își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
uscat și a dat naștere celor Cinci Arbori - care nu sînt nimic altceva decît antimimon pneuma, definită În textele gnostice drept Pomul Relelor -, respectiv influenței negative a celor cinci planete malefice, a celor douăsprezece semne zodiacale malefice și a Întregii cohorte de Arhonți cerești. Fiind o chintesență a tot ce este mai rău În viața animală și vegetală, ființele omenești sînt totodată și chintesența spiritului contrafăcut. După cum bine știm, numărul cinci slujește drept bază constantă de clasificare În sistemul maniheist: avem
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
că retrăiesc cu opoziția lor evidentă, cu gusturile, cu preferințele lor: citindu-vă, ai crede că te apropii de suflul rece sau fierbinte al chipului lor (și dvs. regretați aproape că ați scris acest lucru?). Figurile atrăgătoare ale Ashvinilor și cohorta veșnic tânără și veselă a Marutilor vă așteaptă ca pe un al doilea tată, ca „personajele în căutarea unui autor” ale lui Pirandello - gândiți-vă la ei: i-ați sculat din „giulgiul de purpură în care dorm zeii morți”. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
mai mare de deces datorat accidentelor rutiere, muncii în condiții mai grele, frecvenței consumului de alcool, tutun. Probabilitatea de a avea o boala cronică crește odată cu vârsta (atinge 80% la persoanele peste 65 de ani, dar este dificil de urmărit cohortele pentru a distinge ceea ce ține clar de vârstă, ceea ce ține de condițiile de viață pe parcursul copilăriei, cât de atentă a fost supravegherea medicală de-a lungul vieții etc.)367. Femeile par a fi, în medie, mai rezistente la boli cardiovasculare
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
precum clusterul reprezentat de țările situate în Africa, Asia de Sud și Europa estică postcomunistă (vezi figura 11). Totodată, teoriile modernizării sistematizate de R. Inglehart și colaboratorii săi (Inglehart, 1997; Inglehart, Welzel, 2005; Welzel, Inglehart, 2010) semnalează și o importantă mutație în cohortele generaționale, descriind cum generațiile mai tinere optează în mai mare măsură pentru valorile exprimării de sine și cele rațional-seculare (vezi figura 12). Pe de altă parte, o analiză a mutațiilor opțiunilor valorice din ultimii ani evidențiază, în egală măsură, o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
strategii adaptative și să contureze noi nișe de dezvoltare biografică. Realizarea eșantioanelor regionale reprezentative pentru Regiunea Vest (județele Timiș, Caraș Severin, Arad, Hunedoara) a constituit o provocare metodologică, structura finală combinînd cote proporționale în funcție de gen, subintervale de vîrstă (+/2 ani/cohortă) și respectînd ponderile din populație ale distribuției pe medii de rezidență (rural, urban mic, urban mediu, urban mare). Volumul rezultat al subeșantioanelor regionale reprezentative a fost în 2009, pentru cele trei cohorte, următorul: G50: m(g50) = 56,27 ani [480
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
proporționale în funcție de gen, subintervale de vîrstă (+/2 ani/cohortă) și respectînd ponderile din populație ale distribuției pe medii de rezidență (rural, urban mic, urban mediu, urban mare). Volumul rezultat al subeșantioanelor regionale reprezentative a fost în 2009, pentru cele trei cohorte, următorul: G50: m(g50) = 56,27 ani [480 de subiecți]; G35: m(g35) = 39,92 ani [529 de subiecți]; G20: m(g20) = 23,34 ani [472 de subiecți]. Cadrele teoretice concurente sînt delimitate de către două școli de gîndire distincte: prima
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diversele straturi generaționale, care pot da impresia schimbării tinerilor (în sens angajant). O tendință similară se înregistrează pe dimensiunea locus of control, evidențiindu-se dominanța unui tipar atribuțional externalist, care probează existența unei societăți tot mai neajutorate pe măsura întineririi cohortei generaționale. Teoria locului controlului subliniază rolul învățării sociale în activarea unui mecanism atribuțional specific, iar favorizarea unuia sau altuia din polii externalism-internalism e anticipată de capacitatea subiectului de a controla rutinier datele contextelor în care este inserat. Astfel, subiecții care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unor tipare atitudinale similare la cele trei grupe de vîrstă. Pentru a adînci analiza și pentru a explora registrul cel mai profund și mai inerțial al subiectivității sociale cel valoric -, am realizat o evaluare intergenerațională a profilului axiologic, urmărind trei cohorte generaționale, prin intermediul grilei de valori sociale a lui S. Schwartz. Categoriile înglobante pentru nivelul individual de colectare a datelor sînt: bunăvoință, autodirecționare, universalism, securitate, conformism, realizare, hedonism, stimulare, tradiție, putere, fiecare cu setul de valori specifice corespondente. Regrupate și agregate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
autonomie intelectuală și afectivă moderată (în raport cu eșantioanele europene) (Schwartz, Bardi, Bianchi, 2000). Global, se observă totodată conservarea patternurilor valorice fundamentale atunci cînd se compară "părinții" cu "copiii lor", căci o asemenea inferență este legitim de a fi realizată doar între cohortele "50" și "20" . Singura "generație" imprevizibilă este "cohorta 35", care ilustrează instabilitate, ambivalență și vulnerabilitate (conservatorismul cel mai pronunțat, favorizarea ierarhiei cea mai intensă, egalitarismul, dar mai ales autonomia intelectuală și afectivă cea mai modestă dintre cele trei cohorte, sugerînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Schwartz, Bardi, Bianchi, 2000). Global, se observă totodată conservarea patternurilor valorice fundamentale atunci cînd se compară "părinții" cu "copiii lor", căci o asemenea inferență este legitim de a fi realizată doar între cohortele "50" și "20" . Singura "generație" imprevizibilă este "cohorta 35", care ilustrează instabilitate, ambivalență și vulnerabilitate (conservatorismul cel mai pronunțat, favorizarea ierarhiei cea mai intensă, egalitarismul, dar mai ales autonomia intelectuală și afectivă cea mai modestă dintre cele trei cohorte, sugerînd internalizarea unor precarități generaționale pe aceste registre). Rezultatele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
între cohortele "50" și "20" . Singura "generație" imprevizibilă este "cohorta 35", care ilustrează instabilitate, ambivalență și vulnerabilitate (conservatorismul cel mai pronunțat, favorizarea ierarhiei cea mai intensă, egalitarismul, dar mai ales autonomia intelectuală și afectivă cea mai modestă dintre cele trei cohorte, sugerînd internalizarea unor precarități generaționale pe aceste registre). Rezultatele indică integrarea unui ansamblu de traume social-istorice, cu adînci implicații în profilul lor identitar (sînt deopotrivă "generația decrețeilor", dar și "generația care l-a dat jos pe Ceaușescu"), vulnerabilitate semnalată și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
profilul lor identitar (sînt deopotrivă "generația decrețeilor", dar și "generația care l-a dat jos pe Ceaușescu"), vulnerabilitate semnalată și în alte studii similare privitoare la "moștenirea traumei" (Kellermann, 2001; De Mendelson, 2008). Dacă "izolăm" însă această generație aparte de cohortele extreme (50, 20), se observă cum între "părinți" (50) și "copiii lor" (20) nu există nici o diferență statistic semnificativă din punctul de vedere al orientărilor valorice, putînd vorbi cu temei despre transferuri valorice intergeneraționale, în pofida experimentării unor rupturi radicale sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a sinelui scăzută (scoruri specifice: AS = 8,18-12,15/12,5); alegerea percepută ca diminuată (scoruri specifice: PC = 9,55-10,34/12,5); autodeterminare scăzută (scoruri specifice: SD = 17,70-22,04/22,50). De asemenea, cu toate caracteristicile problematice ale cohortei "35", provocate de integrarea generalizată a unor traume istorice, atunci cînd apar totuși diferențe intergeneraționale statistic semnificative, ele exprimă o dezangajare mai pronunțată a tinerilor în dauna celor "mai puțin tineri". La nivel valoric, așadar, tinerii de azi se arată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
9.1). Date privind populația vârstnică, provenind din studii epidemiologice observaționale mari, au devenit disponibile de peste 70 de ani, începând cu cele furnizate de Framingham Heart Study. Acesta a fost inițiat în 1948, de US Public Health Service, pe o cohortă de 5.209 voluntari cu vârste între 30 și 60 de ani la înrolare; urmărirea prevăzută ulterior a fost de 20 de ani, dar continuă și astăzi cu a treia generație de urmași. Merită menționate și alte studii clasice americane
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mirce Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
treia generație de urmași. Merită menționate și alte studii clasice americane, cum sunt Duke Longitudinal Study of Aging (1955-1986) sau Baltimore Longitudinal Study of Aging (1958-2008). Analizând date mai recente (2), s-a urmărit incidența bolii cardiace ischemice pe o cohortă de peste 22.000 medici (40-84 de ani), fără suferință clinică cunoscută în momentul intrării în studiu, și s-a constatat că aceasta a continuat să crească odată cu vârsta (o urmărire medie de 23 de ani). Există un număr de studii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mirce Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]