1,273 matches
-
lui M. Eminescu este o proiecție, o "gândire în piatră" ridicată de un Apolodor al magiei absidelor tăietură în stâncă, linii precise de stampă penumbră în care viețuiește și mușchiul verde și paloarea sură a vedeniilor și jocul razelor pe coifuri hieratice: "Înrădăcinată-n munte cu trunchi lungi de neagră stâncă, Răpezită nalt în aer din prăpastia adâncă, Sarmisegetuza-ajunge norii cu a murilor colți; ..." În "varianta de tranziție" (D. Murărașu) a ms. 2259 f. 93-95 găsim parcă o sinteză a arhitecturii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
eliberare a Regatului nu de realizare a unirii împlinită atunci când, "la 1 decembrie [1918], armata a intrat în capitală în cap cu Majestățile Lor Regele și Regina, iar alături generalul Berthelot. În lacrămi de bucurie a primit poporul armata cu coifuri de oțel, cu drapele, adevărată pădure, sdrențuite de gloanțe (s.n. C.M.)"288. Ceea ce se întâmpla, în același timp, la Alba Iulia dar nu toți o știau se lega în mod fericit tot de regalitate și părea o minunată coincidență, o
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au format imaginarul colectiv. Istoria costumului oferă cele mai clare modele, alcătuite în vremea în care se formau națiunile și care, prin urmare, reprezentau oamenii în stereotipuri inclusiv vestimentare, cu panoplii specifice și artefacte care le rămân atașate în imaginar (coiful cu cornițe sau aripi al galilor ca opus uniformelor romane, într-o proiecție anacronică, deoarece uniformele galilor nu se deosebeau de cele romane, cum nici stilul de luptă nu era total diferit o știm de la Caesar însuși). Istoria predată în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
întârzie până la șaizeci de ani și publicarea cărților: în 1968 îi apare placheta Primăvară târzie. Continuă să publice povestiri și schițe: Povestea caporalului Filip (1970), Ruinele castelului (1972), Povestiri din veac în veac (1984), Teorema celor trei perpendiculare (1989), Povestea coifului tracic (1991); romane: Fiica lui Zoltes (1975), Zăpezile (1978), Burebista (1982); literatură pentru copii: Ursuleții lui Rădună (1973), Mălin, feciorul codrului (1975), Iepurele cel isteț. Vitejii (1993); comedia într-un act Discurs parlamentar și piesa școlară Sunt străjer! Volumul intitulat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
1970; Ruinele castelului, București, 1972; Ursuleții lui Rădună, București, 1973; Fiica lui Zoltes, București, 1975; Mălin, feciorul codrului, București, 1975; Zăpezile, București, 1978; Burebista, București, 1982; Povestiri din veac în veac, București, 1984; Teorema celor trei perpendiculare, București, 1989; Povestea coifului tracic, București, 1991; Iepurele cel isteț. Vitejii, București, 1993; Firul de păr alb, pref. Ioan Romeo Roșiianu, Baia Mare, 2000; Discurs parlamentar, Ploiești, f.a.; Sunt străjer!, Ploiești, f.a. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Povestea caporalului Filip”, RL, 1975, 35; Simion Bărbulescu, „Burebista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
având mijlocul vostru încins cu adevărul și îmbrăcându-vă cu platoșa dreptății și încălțați picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia păcii. În toate luați pavăza credinței, cu care veți putea să stingeți toate săgețile cele arzătoare ale vicleanului. Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu. Faceți în toată vremea, în Duhul, tot felul de rugăciuni și de cereri, și întru aceasta priveghind cu toată stăruința și rugăciunea pentru toți sfinții (Efeseni 6, 12-18). Metafora paulină a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o parte din prerogativele care, pînâ atunci, fuseseră de autoritate publică (justiția, taxele fiscale, serviciile de pază, de apărare) și luptătorul călare, echipat și dotat cu arme grele. Introducerea scării de șa a permis ca greutatea armurii să crească zale, coif, scut sau pavăză, spadă, toporișca -, ceea ce a condus la o nouă practică a luptei, vizînd dezechilibrarea adversarului și scoaterea sa din luptă cu ajutorul lancei lungi, exercițiul cerînd o forță fizică și o dexteritate dobîndite din prima tinerețe, printr-un antrenament
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
altă parte, cavalerul nu luptă singur. El face parte dintr-un grup de aproape 30 de bărbați care atacă împreună formînd o linie strînsă (le conroi). Pentru a rezista asaltului adversarului, armele defensive se dezvoltă și ele. Fiecare combatant poartă coif cu vizieră, o cămașă de zale grea, coiful simplu (cască conică care-i apără capul), apoi scutul, pavăză de lemn întărit în centrul său de o armătură metalică. Această nouă scrimă cavalerească impune, pe lîngă un echipament costisitor, care face
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
parte dintr-un grup de aproape 30 de bărbați care atacă împreună formînd o linie strînsă (le conroi). Pentru a rezista asaltului adversarului, armele defensive se dezvoltă și ele. Fiecare combatant poartă coif cu vizieră, o cămașă de zale grea, coiful simplu (cască conică care-i apără capul), apoi scutul, pavăză de lemn întărit în centrul său de o armătură metalică. Această nouă scrimă cavalerească impune, pe lîngă un echipament costisitor, care face necesară posedarea unui fief, calități atletice și un
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
I. Mihăescu. Ținând seama de preferința pentru exotic a cititorilor, transpune, împreună cu germanista Ruth Kisch, romanul istoric Fanar de Horia Stancu, nu neglijează nici pe amatorul tânăr de literatură, oprindu-se la Cei de la Crisanta de Gica Iuteș și la Coiful de aur de Alexandru Șahighian. În perioada berlineză S. descoperă povestirile și romanele unui scriitor emigrant, Norman Manea, transpunându-i în germană mai multe cărți. Traduceri: Teofil Bușecan, Vetternwirtschaft, București, 1962; Gica Iuteș, Die Leute von Crisanta, București, 1962; Zaharia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289559_a_290888]
-
pe o canapea din colț. Luke are expresia aia radioasă pe care o are ori de câte ori o vede pe maică-sa, iar Elinor stă pe marginea canapelei, îmbrăcată cu un taior în carouri, garnisit cu blană. Are părul țeapăn, ca un coif, dat cu fixativ, iar picioarele, evidențiate de dresul deschis la culoare, par și mai subțiri decât i le știam. Elinor ridică privirea spre noi, fără nici o expresie - însă îmi dau seama clar, după felul în care își flutură genele, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de a merge în căutările sale, pentru o dreptate numai de el știută, până la Ekaterina Alekseevna Furțeva, ministrul de atunci al Culturii. Naratorul se amuză, comparându-l pe Zahar-Kalita cu un ostaș rătăcit, fără sabie și scut, care poartă în locul coifului o șapcă uzată, iar în mâini duce un sac. Pe de altă parte, transpare o oarecare amărăciune, tonul naratorului oscilând între amuzament și seriozitate. Pretențiile de seriozitate ale lui Zahar-Kalita și solicitarea lui de a primi o armă (a existat
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
s-a putut, ne-am mai urcat și pe biciclete. Eu resimțeam pregnant lipsa unei pălării sau a unei șăpci pentru cap, de aceea în desperare de cauză, mi-am improvizat, folosind foliile pentru stat pe iarbă, un fel de coif, instabil și incomod. Tot la deal, tot la deal, obosiți si nădușiți ca vai de noi, ne mângâiam la gândul că, măcar la întoarcere ne va fi foarte ușor, urma să tot coborâm. Doar că urcușul nu se mai termina
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Rhodos, despre care, se spune, că a câștigat probele de alergări (cursa de un stadiu, diaulos și dolichos), timp de patru ediții (perioada 164-152 î.Hr.). O cursă specială de alergare o constituia hoplitodromia era o cursă de alergare cu armură (coif, apărătoare pentru picioare, scut - care avea aceeași greutate pentru fiecare participant la cursă), aceasta desfășurându-se spre finalul Jocurilor. Pentatlonul (cinci probe sportive): era constituit din aruncarea discului, săritură în lungime, aruncarea suliței, alergare și lupte. pentatlonistul era un atlet
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
se vede dintr-o parte în cealaltă, ca și cum turnul ar fi transparent; pare mai degrabă un dric cu geamuri mari. Deasupra turnului se ridică un acoperiș ascuțit care, se vede, a fost tot de tablă. Este atât de nepotrivit acest coif încât ar fi comic, dar pe această casă este îngrozitor de ciudat; ca și cum unui mort i s-ar pune pe cap un coif de clovn, de hârtie lucioasă și colorată. Deasupra coifului o săgeată de metal, care acum vreo două veacuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se ridică un acoperiș ascuțit care, se vede, a fost tot de tablă. Este atât de nepotrivit acest coif încât ar fi comic, dar pe această casă este îngrozitor de ciudat; ca și cum unui mort i s-ar pune pe cap un coif de clovn, de hârtie lucioasă și colorată. Deasupra coifului o săgeată de metal, care acum vreo două veacuri arăta probabil în ce direcție bate vântul, a rămas înțepenită, arătând că aici nu se mai întâmplă nimic, istoria s-a oprit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fost tot de tablă. Este atât de nepotrivit acest coif încât ar fi comic, dar pe această casă este îngrozitor de ciudat; ca și cum unui mort i s-ar pune pe cap un coif de clovn, de hârtie lucioasă și colorată. Deasupra coifului o săgeată de metal, care acum vreo două veacuri arăta probabil în ce direcție bate vântul, a rămas înțepenită, arătând că aici nu se mai întâmplă nimic, istoria s-a oprit, vântul n-are decât să-și facă de cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fantezie, lumină și culoare. Reveneam la șpaclu iar lucrările de artă naivă rămâneau în așteptare. Pentru următoarea ediție a Festivalului Național am reluat temele istorice, influențat și de mediul în care î-mi desfășuram activitatea profesională. Lucrările: Mircea cel Bătrân, Coiful, scutul și sabia încovoiată lucrate în cuțit ajungeau la dimensiuni de până la 100 x 100 cm. Comitetul de Cultură și Centrul de Îndrumare al Creației Populare erau instituțiile care coordonau întreaga mișcare culturală și artistică la nivel județean. Aceste instituții
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
cercuri și niște desene: însemne care întruchipau știința ocultă a tuturor timpurilor. În afară de spadă, legată de centură cu un lanț, se putea vedea o suliță foarte lungă, întrebuințată de cavaleri și ca să-și taie drum. Caii purtau un fel de coif, pe care erau întipăriți grifoni, șerpi sau alte animale magice. Tocmai apariția fantastică a acestor cavaleri a fost cea care m-a uimit: îmbrăcați în armurile lor, nu păreau ființe vii, ci mai degrabă statui deghizate, creaturi fantasmatice transformate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ocrotește-l, bolborosește ea, ocrotește-l... Buciumul de adunare îi acoperă ruga... 6 Podagra și ciuma Luminiș în pădure. Pe cărare, în marș forțat, cu zornăit de pinteni, apar boierii-oșteni, cu hatmanul Șendrea în frunte. Sunt înzăuați, cu platoșe, scuturi, coifuri, săbii, buzdugane tot harnașamentul de război. Fiecare poartă în spinare pe lângă cucura cu săgeți și un sac legat cu sfoară un fel de raniță, se pare destul de grea. Sunt prăfuiți, nădușiți și gâfâie, gâfâie să le iasă sufletul pe gură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
l-am urmat. Știam că mergem la moarte, dar eram hotărâți să ne batem și să murim împreună cu împăratul. "Ca oameni liberi, nu ca robi!"... Constantin și-a scos platoșa aurită, cu vulturul bicefal încrustat pe piept, și-a azvârlit coiful cu panaș, și-a smuls inelul cu pecetea imperiului același vultur bicefal, l-a sărutat și l-a aruncat departe, și-a scos cămașa de mătase și a îmbrăcat o cămașă luată de pe cadavrul unui oștean era o cămașă sfâșiată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cărucioară pe două roți. Să trăiești, Savastiță! se dă la ea moșneagul cu plosca. Să trăim, să trăim! îi răspunde acru, în răspăr, bătrâna, văzându-și de treabă. Pe după bojdeucă, se furișează tiptil un moșneag înarmat până-n dinți, cu un coif mâncat de rugină, cu arc și tolbă la spinare, toporișcă la brâu, ghioagă ghintuită pe care mai mult o târăște prin pulbere. Dumnezeule!!! țipă Savastița. Iar?!... Nu te vezi?! Hodorogule!! Bătrânul se înfoaie și grăiește cu mândrie: Savastiță, draga me
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
știți! Târgoveții, câștigați de partea moșului, râd, îl încurajează: Așa-așa, moșule! Nu te lăsa! Atinge-o! Și voi ce vă băgați?!?! se stropșește la ei Savastița. Plecați de-aici! Valea!! Valea!! Savastița, arțăgoasă, violentă, trece la atac. Îi smulge coiful din cap, buzduganul din mână. Pohtim de mai pleacă, amu! Pleci cu muierea ta la codru! E poruncă de la Vodă! Gata! Am zis! Afurisită muiere! se aud șoapte admirative din mulțime. Mă faci de râsu' târgului, hodorogule! și intră-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de mai pleacă, amu! Pleci cu muierea ta la codru! E poruncă de la Vodă! Gata! Am zis! Afurisită muiere! se aud șoapte admirative din mulțime. Mă faci de râsu' târgului, hodorogule! și intră-n casă târând după ea buzduganul, cu coiful pe cap. Târgoveții râd și părăsesc comèdia. Dumitru, văduvit de coif mândria lui -, amărât-amărât, se lasă moale pe o buturugă din fața cârciumii. Lasă, moș Dumitre, îl consolează Niculai. Ț-a ajunge... Ți-ai făcut datoria, cu vârf și îndesat. Du
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
poruncă de la Vodă! Gata! Am zis! Afurisită muiere! se aud șoapte admirative din mulțime. Mă faci de râsu' târgului, hodorogule! și intră-n casă târând după ea buzduganul, cu coiful pe cap. Târgoveții râd și părăsesc comèdia. Dumitru, văduvit de coif mândria lui -, amărât-amărât, se lasă moale pe o buturugă din fața cârciumii. Lasă, moș Dumitre, îl consolează Niculai. Ț-a ajunge... Ți-ai făcut datoria, cu vârf și îndesat. Du-te cu baba la codru. Mergem împreună. Ce să facem? oftează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]