764 matches
-
bază un obicei ancestral, simbolizând resurecția naturii, și a fost răspândită cândva în toată Peninsula Balcanică. Povestea morții lui Lazăr și plângerea lui de către Lăzărițe amintesc riturile orientale evocând figurile lui Osiris, Attys sau Adonis. Treptat, Lăzărelul a devenit o colindă de Florii, pierzându-și caracterul dramatic inițial. În Transilvania a circulat, sporadic, drama religioasă Adam și Eva sau Jocul cu pomul, care este, de fapt, traducerea piesei folclorice germane Paradeisspiel, îmbogățită cu colinde autohtone. În cartierele mărginașe ale marilor orașe
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Un aspect al literaturii dramatice: drama haiducească „Jianu”, „Studii și cercetări de etnografie și artă populară”, 1960, 255-290; Vasile Adăscăliței, „Nunta”, o piesă a dramaturgiei folclorice moldovenești, SCIA, 1961, 2; Massoff, Teatru rom., I, 25-49; Vasile Adăscăliței, Elemente laice și colinda românească, ALIL, t. XIII, 1962, fasc. 1; Olga Flegont, Contribuții la cercetarea formelor vechi de artă teatrală populară, SCIA, 1962, 2; Ion Mușlea, „Cântare și verș la Constantin”. Sfârșitul lui Brâncoveanu în repertoriul dramatic al minerilor români din nordul Transilvaniei
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
destul de amețit la locuința surorilor Laura și Smărăndița B., unde întreaga familie era adunată. Am fost primiți cu brațele deschise. Drept mulțumire, am vărsat un pahar de vin peste mâneca d-șoarei Laura care, în camizolă albă, făcea onorurile casei. După colindă venea Crăciunul cu toate stelele, vicleimurile și balurile mascate. Trecând vremea, toate obiceiurile au degenerat. Mai târziu, băieții cu steaua ori cu vicleimul nu mai erau decât niște țigănuși sau alți derbedei din pleava bucureștiul în 1871 151 296. Ilie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mod derizoriu, cu câțiva gologani pe noapte. Poliția, primind numeroase plângeri în urma hoțiilor săvârșite și fiind pusă în cunoștință despre felul în care sunt exploatați copiii cu steaua, a luat într-un an dispoziția de a interzice cu totul și colinda, și vicleimul, și steaua. În timpul ocupațiunii dușmane, toate acestea au fost riguros oprite. După război s-a acordat oarecare libertate, dar cu autorizația poliției. Stelele erau foarte numeroase pe vremea venirii mele în București, iar populația le primea bucuros. Dacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Crăciunul e sărbătoarea pe care o simt mai deplin decît Paștele; acesta cere o participare dramatică și, în final, o exaltare patetică. Mie îmi plac sărbătorile confortabile, calme. Acum, cînd am trecut la masă, se cîntă „O, ce veste minunată”, colinda preferată a tatei; remarc că e dintre cele mai pline de conținut sufletesc. Evocă un răsărit al speranțelor, întărește și liniștește. Mă gîndesc tot mai serios la greșelile mele. Nu cumva insuccesele reprezintă prețul pe care îl plătesc pentru ele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
analogii directe; analogii indirecte; forme magice și parodii. Substanțialele capitole de note și variante, bibliografia, indicii și glosarul fac din Descântece din Moldova o lucrare de referință. Cealaltă carte, Colinde din Moldova (1984), spulberă prejudecata că în Moldova nu există colindă propriu-zisă. Studiul introductiv adună mărturii asupra existenței colindei în spațiul etnofolcloric amintit, iar corpusul de texte (256) reprezintă, chiar dacă inegal (în funcție de frecvența tipurilor), toate secțiunile colindei: protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata, familiale, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
Substanțialele capitole de note și variante, bibliografia, indicii și glosarul fac din Descântece din Moldova o lucrare de referință. Cealaltă carte, Colinde din Moldova (1984), spulberă prejudecata că în Moldova nu există colindă propriu-zisă. Studiul introductiv adună mărturii asupra existenței colindei în spațiul etnofolcloric amintit, iar corpusul de texte (256) reprezintă, chiar dacă inegal (în funcție de frecvența tipurilor), toate secțiunile colindei: protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata, familiale, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec, netipologizate și contaminate. De remarcat cercetarea colindei
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
referință. Cealaltă carte, Colinde din Moldova (1984), spulberă prejudecata că în Moldova nu există colindă propriu-zisă. Studiul introductiv adună mărturii asupra existenței colindei în spațiul etnofolcloric amintit, iar corpusul de texte (256) reprezintă, chiar dacă inegal (în funcție de frecvența tipurilor), toate secțiunile colindei: protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata, familiale, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec, netipologizate și contaminate. De remarcat cercetarea colindei în contextul ritual și social în care se desfășoară, iar în indicele de refrene - bogăția de forme pe
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
colindei în spațiul etnofolcloric amintit, iar corpusul de texte (256) reprezintă, chiar dacă inegal (în funcție de frecvența tipurilor), toate secțiunile colindei: protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata, familiale, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec, netipologizate și contaminate. De remarcat cercetarea colindei în contextul ritual și social în care se desfășoară, iar în indicele de refrene - bogăția de forme pe care o îmbracă străvechiul „lerui-ler”. O anexă cuprinde principalele tipuri melodice ale colindei din Moldova, transcrise de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec, netipologizate și contaminate. De remarcat cercetarea colindei în contextul ritual și social în care se desfășoară, iar în indicele de refrene - bogăția de forme pe care o îmbracă străvechiul „lerui-ler”. O anexă cuprinde principalele tipuri melodice ale colindei din Moldova, transcrise de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979. Culegeri: Descântece din Moldova, introd. edit., Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Berdan); Colinde din Moldova, introd. edit., Iași
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
fixă (strofică) și liberă (improvizatorică) în muzica populară românească elemente componente ale operei, operetei și baletului: uvertură, arie, cor, duet, act, tablou, număr 3. Elemente de cultură muzicală Tipuri de muzică și genuri reprezentative: muzică populară; genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul de stea, cântecul de nuntă; *)genuri ale folclorului neocazional: doina și balada
ORDIN nr. 4.988 din 5 august 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru discipline de trunchi comun din aria curriculară Arte, clasele a V-a-a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204880_a_206209]
-
fixă (strofică) și liberă (improvizatorică) în muzica populară românească elemente componente ale operei, operetei și baletului: uvertură, arie, cor, duet, act, tablou, număr 3. Elemente de cultură muzicală Tipuri de muzică și genuri reprezentative: muzică populară; genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul de stea, cântecul de nuntă; *)genuri ale folclorului neocazional: doina și balada
ANEXĂ din 5 august 2008 cuprinzând Programele şcolare revizuite pentru următoarele discipline de trunchi comun din aria curriculară Arte: Educaţie muzicală, Educaţie plastică, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206853_a_208182]
-
în seara de ajunul Crăciunului. Prima dată pornesc copii mai mici care merg cu “Steaua” sau cu “Craii”. Urmează apoi feciorii mari care trec din casă în casă și colinda numai la casele unde s-a obținut încuviințarea gazdei. După ce colinda în curte sau în casă, colindătorii sunt serviți cu țuică sau vin, primesc colăci, pecina și bani. Cu banii strânși își organizează la căminul cultural, a treia zi de Crăciun, seara, o mare petrecere cu care se încheie datina. Pot
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
poezii și cântece le sărbători religioase și istorice. Jocurile populare sunt : învârtita iute, înceată și ceardașul maghiar și cel țigănesc, jucat în perechi, jucul femeiesc jucat separat. Colindul de Crăciun: grupuri de băieți și fete intra în curtea gospodarului și colinda la ușă sau la fereastra în seara zilei de 24 Decembrie după care sunt invitați în casă și serviți cu prăjituri și vin cald. Uratule de An Nou: în seara ultimei zile de a anului băieți cu bice și clopoței
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
prin ornamente țesute sau cusute în culori. Până la vârsta școlară copii erau îmbrăcați într-o cămașă largă din pânză, atât fetițele, cât și băieții. Cu ocazia sărbătorilor erau îmbrăcate de obicei haine noi care, ca și celelalte pregătiri, ca învățatul colinzilor și descântecelor din lirice, specifice sărbătorilor de iarnă, erau făcute din timp în șezători. Pentru întreaga perioadă a sărbătorilor erau angajați muzicanți, iar jocul era la o casă numită „casa jocului”. La Sfântul Nicolaie, în data de șase decembrie, erau
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
turcii sunt cinstiți cu „jinars” (țuică de prune) și cozonac, iar „chizeșul” (organizatorul jocului) cu bani, alaiul pleacă chemat de sunetul unui „bucin”. Însurații și nevestele formează cete mixte de colindători și își colindă neamurile, prietenii și preotul satului. Poezia colinzilor este cu precădere religioasă, cântând Nașterea și Botezul Domnului, mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care uneori împletesc cunună de flori, dar alteori se împart în taberele motivul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care uneori împletesc cunună de flori, dar alteori se împart în taberele motivul mioritic. Indiferent de caracterul religios sau laic al poeziilor colinzilor, acestea sunt închinate gazdei și se termină cu urarea "„Să fi gazdă sănătoasă!”". Vremea colinzilor, când toată comunitatea se reîntâlnește și se naște din nou o dată cu pruncul din iesle, este un timp al iertării și păcii în care se împlinește
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
celor „trei păstori” care uneori împletesc cunună de flori, dar alteori se împart în taberele motivul mioritic. Indiferent de caracterul religios sau laic al poeziilor colinzilor, acestea sunt închinate gazdei și se termină cu urarea "„Să fi gazdă sănătoasă!”". Vremea colinzilor, când toată comunitatea se reîntâlnește și se naște din nou o dată cu pruncul din iesle, este un timp al iertării și păcii în care se împlinește mesajul "„Și nu uita ca de Crăciun,/ Române să fi bun”". Acea noapte a Ajunului
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
simple ale algebrei la sofisticatele limbaje de programare din lumea computerelor, de la picturile rupestre din peștera Altamira la "Gioconda" lui Leonardo da Vinci, de la o casă din Muzeul Satului la palatul Versailles sau Catedrala San Pietro din Roma, de la o colindă românească la o simfonie de Beethoven sau Brahms, de la un joc de doi din Bihor la o coregrafie de Béjart. Lăsând la o parte de acum considerațiile referitoare la domeniul comun sau la cel științific, ne vom orienta în continuare
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
Gașpar. Ei pornesc în zorii zilei de ajun, trecând pe la fiecare casă. La intrarea în curte unul dintre ei întreabă: „Primiți steaua?”. Dacă intră în casă se așează într-un mic cerc, interpretându-și fiecare rolul și încheind cu o colindă. La ieșire, după ce au primit daruri, cântă o colindă de mulțumire. In seara de ajun umblă corindătorii. Ei se adună întâi la „gazda de corinzi” și se organizează, împărțindu-se în 3-4 grupe de câte 5-6 bărbați, care vor interpreta
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pe la fiecare casă. La intrarea în curte unul dintre ei întreabă: „Primiți steaua?”. Dacă intră în casă se așează într-un mic cerc, interpretându-și fiecare rolul și încheind cu o colindă. La ieșire, după ce au primit daruri, cântă o colindă de mulțumire. In seara de ajun umblă corindătorii. Ei se adună întâi la „gazda de corinzi” și se organizează, împărțindu-se în 3-4 grupe de câte 5-6 bărbați, care vor interpreta antifonic corinzile. Ei vor fi însoțiți de un muzicant
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cu băutură și colac. Inainte femeile pregăteau un colac împletit anume pentru corindători și nu li se dădeau bani. La primirea colacului unul dintre ei rostea „aldirea” colacului, un altul rostește „aldirea” pălincii. La ieșirea din casă se cântă o colindă de mulțumire. Corindătorii umblă toată noaptea iar în ziua de Crăciun se odihnesc. A doua zi de dimineață se adună la gazda de corinzi unde corindătorii sunt ospătați. Treptat se adună și sătenii și are loc până noaptea târziu o
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
amaplasament și reabilitata prin tencuirea pereților în exterior și interior. Peisajele ce se desfășoară sub culmea prelunga a Mesesului fac din teritoriul satului Horoatu Crasnei un areal turistic atractiv. Obârșiile văilor Ponita și Ragu oferă peisaje de o rară frumusețe. Colinda FECIORILOR din Petenia Veniți cu toți să grăbim În orașul Viflaim Să vedem mare minune După cum Scriptură spune. Chiar acuma o Fecioara În Viflaim se coboară Un Prunc micuț va să nască În iezle dobitoceasca. Un înger noaptea venit Și
Horoatu Crasnei, Sălaj () [Corola-website/Science/301800_a_303129]
-
folclorul local și tradițiile specifice satului la diverse manifestări culturale, atât în județ, cât și în alte județe. S-au obținut diverse premii și mențiuni. La data de 12 decembrie 2007, grupul vocal obține premiul III la Concursul de interpretare colinzi din Vișeu de Sus, județul Maramureș. Echipa de fotbal “Gloria Marin” a dat sătenilor numeroase ocazii de a-și manifesta solidaritatea și patriotismul local. Echipa era participantă activă la campionatul zonal al Sălajului obținând și câteva succese notabile. Planificarea meciurilor
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
spune, teoretic, că aceasta nu e o particularitate de rit, câtă vreme e folclor, și nu are de-a face cu liturgica. Colindele însă se cântă la euharistiile din postul Crăciunului. De asemenea jucarea "Viflaemului" e tot de tradițiune galică. Colinda "Cana Galileii" pare să nu aibă mare lucru în comun cu nașterea lui Iisus. Totuși, în vechiul rit galic, nașterea, botezul, precum și nunta din Cana Galileii se sărbătoreau în aceeași zi, 6 ianuarie. În bisericile unite din Ardeal se sfințesc
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]