764 matches
-
Cînd tînăr, cînd matur, gîndind la trupul meu sau explorînd abisurile vitraliului, mă transform continuu. Doar vocea asta rămîne stranie, impersonală ca mesagerul cuiva. V. mergi în întuneric. Pietrele caldarîmului strălucesc în jur un întuneric greu. Căldura străzii pe care colinzi se desprinde încet din beznă abia ghicind licărul șopotitor al fîntînilor. V. tînăr oscilează între Robinson și homo viator. Pelerinul prin existență în căutarea propriei datorii. Un Crusoe părăsit în mijlocul vieții și, pe care numai izolarea îl face s-o
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
copii de crescut, fie că au de terminat niște lucruri începute, fie că pur și simplu nu le-a venit rândul. Acea câmpie minunată, din visul mamei, îndreptățea teoria după care în timpul somnului, sufletul omului se detașează de corp și colindă. De aceea nici nu este recomandat să trezești pe cineva brusc, mai 17 ales când doarme profund pentru a nu se produce un dezechilibru ce n-ar mai face posibilă revenirea sufletului în corp. În „Teoria evoluției spirituale”, carte pe
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
în plin post al Crăciunului, în bucătărie își mai făcu apariția Ramona și Livia care veniră de puțină vreme. D-na Neli pregătea ceaiul, după care le servi pe fiecare cu ceai și plăcintă cu mere. Tanti Aurica începu o colindă, după ea și celălalte au început să colinde. în bucătărie era cald, mirosul plăcut de ceai cu busuioc învelea atmosfera de pace divină creată de vocile blânde ale celor patru femei. Pe chipul Ramonei, de o blândețe serafică se așternu
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
bucurându-se împreună cu ei de această Sfântă sărbătoare. Era o noapte plină de mister și mult farmec, tot sufletul slăvindu-l pe ISUS și mama lui, Maria. Cei mai bătrâni, aducând jertfă, lacrimile lor curate, împletindu-se cu frumoasele colinzi. După ce Radu și Andrei s-au dus la Livia, unde au colindat, au luat-o și pe ea, iar acum toți trei se îndreptau spre casa Ramonei Plopeanu. Ramona știa că în acea seară va veni și Radu, de aceea
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
direcție opusè, dar, apoi, ne regèsim, umèr lângè umèr, cu emoție caldè în priviri, traversèm stradă și înaintèm fèrè grabè pe trotuarul opus Bisericii Sfanțul Mihail, Dinspre magazinele înșiruite pe margine rèsunè, când se deschid ușile de sticlè, frânturi de colinzi, traversèm din nou prin fața Hotelului Continental și, dând colțul Librèriei Universitèții, fèrè sè ne vorbim, ne îndreptèm înspre perimetrul ocupat de Universitate, cotim pe lângè cinematograful Artă, ne înțelegem din priviri asupra traseului, apoi, prin spatele Universitèții, ne amestecèm printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
putut rupe de limba rusă, cazac necredincios? Astăzi, n-am luat nici un boț de mămăligă! Ai uitat că-i ajunul Crăciunului, păgânule? strigă răspicat Fetea. Apăi, eu am venit cu gânduri bune. N-ai uitat că trebuie să mergem cu colinda în Rediu?, murmură întrebător Dimitrie. Până la noapte mai e vreme. Hai, mai bine de mi-ai ajuta să tai porcul! rugă Fetea. Cei doi bărbați porniră spre cotețul animalului de sacrificat, înfruntând pornirile dușmănoase ale crivățului. Animalul porni a grohăi
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
culcară toate trei, frânte de oboseală, jurându-se că nu s-or mai încurca niciodată cu paharul și jocul, promițând daruri Domnului. În acest timp, părintele Ionică primi colindătorii, mulți la număr, își ascultă, cu mulțumire copiii, cântând o frumoasă colindă cu pruncul Isus, mulțumi preutesei pentru bucatele pregătite și se culcă, obosit de drumurile făcute cu Ajunul. În Ungureni, Ștefan puse pe Ilona, soția lui, să împărtă colaci și mere colindătorilor, după care îi așteptă, pe gospodarii din Ruși, așa cum
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de Crăciun, tata a zis că nu se știe dacă Moș Crăciun va trece pe la mine. De ce sa nu treacă? El trece pe la toți copiii, am zis eu nedumerit și supărat. Și le aduce daruri multe, cum se spune în colindă. Da, ai dreptate, a zis tata. Atâta doar că trece pe la toți copiii care au fost cuminți! Eu am tăcut imediat. Mi-am adus aminte că nu prea am fost cuminte. Și în noaptea aceea, în noaptea de Crăciun, după ce
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
de povești „Universul poveștilor”, 2011. </biography> Zăpezi, numai zăpezi Mi-e frig. Îmi încălzesc degetele cu versuri ce caută “gaura neagră” a destinului țesută de anii șovăitori în drum spre bine, ici-colo, câte o stea adusă de cei Trei Crai colindă, la ceas târziu, lacrima de mir. Zăpezi, numai zăpezi mi-au troienit sufletul bolnav de pe vremea când se coceau cireșele de mai în vechiul turn din ograda bunicii. Învelesc ochii cu ceața amară a singurătății, clopotul a uitat să mai
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Nu-mi doresc ca alte mame cu serviciu să sufere pe nedrept. Sincer nu-mi doresc. Am doar nevoie să știu că toate o dăm În bară În aceeași măsură.) Pe scenă, un lamento tremurat de bandă Înregistrată anunță ultima colindă. Îngerașul meu e al treilea de la stânga de pe ultimul rând. La ocazii importante cum e aceasta, Emily are aceeași privire Întunecată și concentrată, aceeași căutătură Încruntată și Întrebătoare pe care a avut-o și În momentul În care s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
colindul. Și Naie, și Petre, și Oprică. La rampă îi lua o frică și grăbeau pașii. Unii băteau Grivița, alții trăgeau spre șina Constanței. Se auzeau câinii în fundul gropii. Râpile erau înghețate și jos ședeau haitele, gata să te sfâșie. Colinda începea de la croitor. Trecură și pe la tâmplar, și pe la Stere. Circiuma, plină. Zidarii cântau în prăvălia plină de fum. În case, femeile frământau puni negre. Glasurile copiilor se înfiripară sub geam: Am venit să colindăm, Domn, Domn, să-nălțăm. În
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
unde îmblă ei? Inima-n mine-i bolnavă, (275) Floare de dumbravă, Și vai lacrimile mele, Cum le vărs cu jele! Du-te greer, du-te greer, Pân-la munte-n creer (280) Și privește - nduioșată Zarea depărtată, Lumea - ntreagă o colindă, Mergi la noi în grindă, Spune-i mamei: Ce-am făcut (285) De m-a mai născut, Căci ar fi făcut mai bine Să mă ia de mâne, Prefăcută că mă scapă Să m-arunce-n apă, (290) Căci de cer ar
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tot atîtea lucruri care, slavă Domnului, n-au putut fi puse în practică. Setea noastră de vechi, spaima noastră de gol, dorința de a da glas anonimilor, toate acestea sînt împotriva tradiției. De la bolnavul vindecat prin descîntec pînă la omul colindei, îmbrăcat cu soarele și luna, nu veți întîlni nicăieri, într-o oralitate aristocratică prin excelență, cumințenia nevăzută a omului de rînd. Țăranii sînt o clasă care nu vorbește, este vorbită - constata mai demult și mai sec pozitivist și Pierre Bourdieu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ruga zi și noapte sub candelă la Sf. icoană, cerând pentru nenorocirea care s-a abătu asupra casei lor, îndurarea lui Dumnezeu... „Îndură-te Doamne, de sufletul lui... îndură-te!..“ Când scăpa de ochii „pândașilor“, cum le zicea el supraveghetorilor, colinda în voie ulițele satului și codrii Fălciului, pe urmele „Surului“, lupul intrat în legendă. Dar, de cele mai multe ori, mergea în pădure în poiana de la marginea lizierii, „Poiana nebunului“ cum intrase în „gura lumii“, acolo se așeza pe un trunchi de
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
întindeau până sub creasta Mălușteniului... Acolo începea pădurea de fag și gorun. Mierlele gulerate cântau cuprinse de frenezie. De două zile și două nopți, după moartea bătrânului Toma, Anton cu nervii întinși să plesnească, n-a mai dat pe acasă, colinda în neștire pădurea, să și-i mulcomească. Un măcăleandru sus, pe o creangă de gorun, își înălța trilurile ascuțite făcând să răsune cu ecouri înmulțite pădurea, dar și penajul frumos colorat îl făcu pe Anton să tresară în fața minunii din fața
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ai mai fost... Nu. Nu eu. Da? Mi s-a părut atunci. Încurajat, micul mîncăcios îl duce pe o pistă falsă. Poate este Cristi a' lui Panait. Are fesul ca și al meu. Sigur el a fost. De altfel nici colinda n-o prea știa ca lumea. Vădit incomodat, micul mincinos sare ca ars. O știe bine, ca și mine. Da? Mi s-o fi părut. Îhî. După ce s-a mai lăsat întunericul, ulița a redevenit pustie. Noroiul, proaspăt fabricat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
chip. Se uită atent la copil și comentează: Ce vină are el? Toți copiii se bucură de sărbători și el săracu'... Analizîndu-l cu atenție pe Răducu, i se aprinde un beculeț pragmatic: Cine ar refuza așa un îngeraș venit cu colinda? Se repede la copil, îl trezește brusc și, fără o pregătire care să-l pună în temă, strigă: Hai să te învăț colinde și urături! Copilul scîncește, însă o palmă zdravănă pune ordine în casa lui Cireș. Începe lecția și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
-i? Colindători, sărut mîna. Așa devreme? Ăsta micu n-are răbdare. Bine, intrați. Sînt primiți pe terasă și Răducu privește intens la minunile de acolo. Lampadare, canapele, mese, bradul minunat împodobit, toate i-au provocat un adevărat șoc. Hai, spune colinda, strigă Vasile nervos. Spune, bre... Steaua... Steaua, repetă timid copilul. Sus răsare... Sus răsare. Vasile îl strînge de mînă pe copil de să-i rupă oasele. O durere cumplită i-a umplut ochii de lacrimi. Zi-i, mă, mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fugă. M-am pomenit într-o încăpere goală, văruită de curând, unde nu exista decât un televizor aprins. Pe fereastră, vedeam mașini și autobuze care transportau statui decapitate. În camera alăturată, cineva a trântit nervos telefonul. Am auzit, apoi, o colindă, cântată într-o limbă necunoscută, întreruptă de împușcături. Un domn distins conferenția acum la televizor, tradus în mai multe limbi. La sfârșitul conferinței, s-au transmis ultimele știri. O sectă, cu mulți prozeliți, decapitase toate statuile din oraș. Dar poliția
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ușor handicapat, care n-avea un alt rost, trimițîndu-l, de câte ori era nevoie, să cutreiere satul cu goarna în mână și să anunțe ce trebuia adus la cunoștința tuturor. El ținea loc de ziar, de aparat de radio, de Monitor oficial. Colinda, conștiincios, toate ulițele cu mersul lui stânjenit de un defect care-l făcea să șchiopăteze și, la fiecare răspântie, se oprea, ducea goarna la gură, scoțând niște zbierete metalice, după care trăgea aer în piept, se proptea mai bine pe
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cu atâta ardoare de parcă... ― Vezi, nici nu mi-am dat seama, zâmbi Nadina. Îți închipui, însă, că n-a fost cu intenție... ― Din nenorocire! făcu tânărul Herdelea. În clipa când să se așeze la masă, afară, sub ferestre, răsună o colindă. Toată lumea o ascultă cu plăcere. Mai urmară două. Era corul de fete și flăcăi înjghebat de învățătorul Dragoș înadins, pentru a face o surpriză bătrânului Iuga, care fu într-adevăr mulțumit. Porunci să-i ospăteze bine pe toți, iar pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o epocă pe care poetul le înțelege cu amărăciune. Poemele ocazionale precum Anul nou păstrează astfel intacte trăsăturile unei lirici încă proaspete, adăugându-le doar un bemol... rococo: "Prin găuri de flaut/ e valsul trist al portativelor/ și sună-a colindă sau rugă/ Sunt versuri ieșite din front/ și nesperat se conjugă// Poartă-n casă/ poartă naltă de rai/ ce separă golul de plin/ s-a deschis/ și-n brațele mele duble/ pot de două ori să mă-nchin// Îți voi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
erotică (idilă, eglogă, romanță, elegie erotică etc.), lirica peisagistă (pastel, pastel psihologic), lirica cetății (poezia patriotică și poezia socială: imn, odă, meditație, satiră, blestem etc.), lirica filozofică (artă poetică, meditație, elegie existențială etc.), lirica religioasă (imnul creștin, psalmul, poezia rugăciune, colinda). Criteriul formal are în vedere poeziile cu formă fixă: sonetul, rondelul, gazelul, glosa, haiku, trioletul etc. Criteriul dominantei afective vizează tonalitatea definitorie a discursului liric (imn, odă, doină, elegie, satiră, parodie etc.). Ca „artă a Limbajului“, mai mult decât celelalte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
autorul considerând că asemenea cercetări sunt necesare în vederea realizării unei sinteze. Obiceiuri agrare în tradiția populară românească (1989) înmănunchează câteva studii distincte: Între obiceiurile calendaristice și cele legate de vârstele omului, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Paparuda, Caloianul, Drăgaica, Imagini de colindă în cântecul ceremonial de seceră. Pe lângă obiectivele strict științifice, cercetătorul își propune să demonstreze, prin intermediul riturilor analizate, vechimea agriculturii ca ocupație principală la români, permanența satului românesc, ambele înțelese ca semne ale continuității etnice. Fiecare text reprezintă o contribuție densă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
Toponimia Moldovei în documente scrise în limbi străine) fiind, de asemenea, tipărit. În seria „Caietele Arhivei de folclor a Moldovei și Bucovinei” s-au realizat, începând cu 1979, 11 volume, cuprinzând studii și antologii referitoare la specii folclorice precum balada, colinda, cântecul bătrânesc ori la specificul unor zone și obiceiuri. În 1979 a apărut Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, lucrare de referință în domeniu, care cuprinde 1311 articole privitoare la autori, traducători, cronicari, copiști, folcloriști, specii folclorice, opere anonime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]