801 matches
-
jețuri scrise, Și mai sunt făclii de-aprinse (9, pp. 30, 37, 44). Odată restabilite timpul sacru și spațiul sacru, comunicarea primordială între om și divinitate este în măsură să se producă. „Dar la mese cine-mi șade ?”, întreabă retoric colindătorii pentru a sublinia răspunsul pe care tot ei îl dau : la masă „beau și se-nvese lesc” „bunul Dumnezeu”, „bătrânul Crăciun”, „Sfântul de Sângeorz” și, laolaltă cu zeii, „domnu’ [gazda] acestor case” (9, pp. 37, 30, 44). Sau, în altă variantă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vie pân’ la mine”), pentru a ospăta împreună și pentru a lăsa „în casă sănătate,/ Și prin curte bogătate [...]/ Rodu-n codru” etc. (9, p. 38 ; 48, pp. 46-47). Într-o splendidă variantă de colindă care se încadrează în acest tip, colindătorul întreabă gazda pentru cine împo dobește casa și masa. Gazda (de fapt, tot colin dătorul) răspunde : Ci mi-aștept pe Dumnezeu Ca să-mi cine el cu mine, El cu mine, eu cu el, Cum e legea lui Crăciun Lui Crăciun
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
gard, dai cu mâna de cer”), iar Dumnezeu și sfinții umblau pe pământ printre oameni (36, pp. 4-6). Colindatul este principalul act ritual prin care această stare primordială benefică este temporar, dar ciclic reactualizată. Dumnezeu intră în casa gospodarului odată cu colindătorii : Sculați boieri, Că vă vin colindători, Că v-aduc pe Dumnezeu (29, p. 327). Sau imediat după plecarea colindătorilor : Noi [colindătorii] ieșim de aici, Dumnezeu să intre aici (29, p. 314). Trebuie spus că motivul „Dumnezeu - oaspete la masa gospo-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
iar Dumnezeu și sfinții umblau pe pământ printre oameni (36, pp. 4-6). Colindatul este principalul act ritual prin care această stare primordială benefică este temporar, dar ciclic reactualizată. Dumnezeu intră în casa gospodarului odată cu colindătorii : Sculați boieri, Că vă vin colindători, Că v-aduc pe Dumnezeu (29, p. 327). Sau imediat după plecarea colindătorilor : Noi [colindătorii] ieșim de aici, Dumnezeu să intre aici (29, p. 314). Trebuie spus că motivul „Dumnezeu - oaspete la masa gospo- darului” nu este specific numai colindelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este principalul act ritual prin care această stare primordială benefică este temporar, dar ciclic reactualizată. Dumnezeu intră în casa gospodarului odată cu colindătorii : Sculați boieri, Că vă vin colindători, Că v-aduc pe Dumnezeu (29, p. 327). Sau imediat după plecarea colindătorilor : Noi [colindătorii] ieșim de aici, Dumnezeu să intre aici (29, p. 314). Trebuie spus că motivul „Dumnezeu - oaspete la masa gospo- darului” nu este specific numai colindelor românești. În forme aproape identice, el se bucură de o foarte mare răspândire
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
act ritual prin care această stare primordială benefică este temporar, dar ciclic reactualizată. Dumnezeu intră în casa gospodarului odată cu colindătorii : Sculați boieri, Că vă vin colindători, Că v-aduc pe Dumnezeu (29, p. 327). Sau imediat după plecarea colindătorilor : Noi [colindătorii] ieșim de aici, Dumnezeu să intre aici (29, p. 314). Trebuie spus că motivul „Dumnezeu - oaspete la masa gospo- darului” nu este specific numai colindelor românești. În forme aproape identice, el se bucură de o foarte mare răspândire și în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
civile se vedeau obligate să ia măsuri polițienești și administrative pentru a interzice sărbătoarea sau pentru a-i limita amploarea. Astfel, într-un ordin al vicecomitelui din Deva, trimis în 1783 protopretorului din Silvașul de Sus (Hunedoara), se menționa obiceiul colindătorilor cu turca de a se îmbăta, provocând bătăi și omoruri. Ordinul stipula interzicerea datinii, colindatul fiind permis numai dacă primarul împreună cu șapte bătrâni ai comu- nității garantau că nu se vor produce scandaluri (17, p. 254). Mărturii similare ne parvin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
parte (turca) sau de tot, ori le mărginește în timp” (12, p. 2). într-adevăr, excesele și manifestările agresive din cadrul săr- băto rilor de iarnă sunt atestate în România la sfârșitul secolului al XIX-lea : „înarmați cu pietre, bastoane etc. [colindătorii] se împart în două cete și se bat până își sparg capetele sau își frâng mâinile, apoi pleacă la colindat” (29, p. 310). Fapte similare în timpul Crăciunului sunt atestate și în secolul XX : „Unde sunt două turce, fiecare începe de la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
astfel recosmizată și ordinea restabilită. în cadrul ceremonialului de sfârșit de an, rolul eroului din basm îi revine fie celui căruia i se colindă (care devine ad hoc eroul care trezește leul, fata etc., fiind inclus în chiar scenariul colindei), fie colindătorului, a cărui incantație are menirea de a trezi gazda sau chiar pe Dumnezeu și, odată cu el, întreaga natură : „Scoală, Doamne, nu dormi !”. În această formulă imperativă pare să supraviețuiască relictual unul dintre arhaicele rosturi rituale ale colindei. În utilul Index
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
această formulă imperativă pare să supraviețuiască relictual unul dintre arhaicele rosturi rituale ale colindei. În utilul Index tipologic și bibliografic al colindelor românești realizat de Monica Brătulescu (42, pp. 165-168) sunt decelate tipurile de colinde care tratează exclusiv acest subiect : colindătorii „trezesc” din somn pe oameni, pe Isus, pe Crăciun, pe sfinți, pe Dumnezeu. Dar chiar multe tipuri de colinde care tratează alte subiecte încep cu formule specifice de tipul „Dormiți, domni buni, dormiți,/ Sculați, nu dormiți”. Similar se întâmplă lucrurile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fapt care ar putea justifica supra viețuirea și larga răspândire a motivelor și formulelor inci- piente pe care le-am amintit deja. Astfel, în Țara Loviștei este atestat până în ziua de astăzi obiceiul ca oamenii să aștepte dormind, pe întuneric, colindătorii. „Primul colind care se cântă «la fereastră», «la ușă», «afară» are rostul de a trezi gazdele... De aceea, pe uliță, de la o casă la alta, colindătorii sunt preocupați de a nu face zgomot, de a merge în cea mai mare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este atestat până în ziua de astăzi obiceiul ca oamenii să aștepte dormind, pe întuneric, colindătorii. „Primul colind care se cântă «la fereastră», «la ușă», «afară» are rostul de a trezi gazdele... De aceea, pe uliță, de la o casă la alta, colindătorii sunt preocupați de a nu face zgomot, de a merge în cea mai mare liniște, pentru a surprinde gazdele în somn («gazdele surprinse în somn de ceata colindătorilor» consti tuind și tema celor mai multe colinde de la fereastră)” (9, p. 577). Un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a trezi gazdele... De aceea, pe uliță, de la o casă la alta, colindătorii sunt preocupați de a nu face zgomot, de a merge în cea mai mare liniște, pentru a surprinde gazdele în somn («gazdele surprinse în somn de ceata colindătorilor» consti tuind și tema celor mai multe colinde de la fereastră)” (9, p. 577). Un informator din această zonă declară : „Pe uliță [noi, colindă- torii] mergem hoțește, să nu ne audă nimeni” ; iar altul : „Trebuie să luăm omul din somn, nici câinii să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
noi, colindă- torii] mergem hoțește, să nu ne audă nimeni” ; iar altul : „Trebuie să luăm omul din somn, nici câinii să nu simtă nimic”. Obiceiul este atât de înrădăcinat și regula atât de strictă, încât „s-au întâmplat cazuri când colindătorii, făcând zgomot înainte de a începe colindul de la fereastră, n-au mai fost primiți” (9, p. 577). De obicei, un astfel de gest din partea gazdei este extrem de grav, fiind drastic amendat de colindători (81), dar de data aceasta el este provocat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de strictă, încât „s-au întâmplat cazuri când colindătorii, făcând zgomot înainte de a începe colindul de la fereastră, n-au mai fost primiți” (9, p. 577). De obicei, un astfel de gest din partea gazdei este extrem de grav, fiind drastic amendat de colindători (81), dar de data aceasta el este provocat și justificat de o greșeală rituală produsă chiar de aceștia. Din cele relatate par să se întrevadă coordonatele unui comportament ritual arhaic, în mare parte dispărut și ale cărui 40 Ordine și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
relatate par să se întrevadă coordonatele unui comportament ritual arhaic, în mare parte dispărut și ale cărui 40 Ordine și Haos bogate și subtile semnificații nu au fost încă elucidate. Este vorba de somnul ritual și de trezirea rituală de către colindători - un comportament probabil legat (imitatio dei) de tema mitică punctată în paginile anterioare : „adormirea” și „trezirea” zeului. O datină arhaică ar putea aduce unele lămuriri. Astfel, la romani, ultima noapte din an, noaptea dinspre Calendae Januariae, era serbată obligatoriu în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
amintesc părerile altor comentatori care s-au încumetat să dea un răspuns la această spinoasă problemă. Mihai Coman consideră că este vorba de un amestec inextricabil între două motive. Pe de o parte, este motivul folcloric autohton al „cărții sacre” : colindătorii și bătrânul Crăciun aduc printre alte obiecte magice o carte, în colinde și în bocete, la poarta raiului stă Maica Domnului care „scrie” sufletele într-o carte etc. Pe de altă parte, este motivul creștin („bisericesc”) al „cărții sacre” : în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
hramul satului, de Sfântul Nicolae, se fac pomeniri la fiecare mormânt la care participă familia și cunoscuți. De sărbătorile de iarnă se primește preotul cu Icoana și Boboteaza; se primesc și se merge cu colinda, uratul, semănatul și vin urători, colindători, irozi, capra și ursul. De Sfintele Paști, după ce gospodina cu fetele au copt cozonaci, pasca, au încondeiat și înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
hramul satului, de Sfântul Nicolae, se fac pomeniri la fiecare mormânt la care participă familia și cunoscuți. De sărbătorile de iarnă se primește preotul cu Icoana și Boboteaza; se primesc și se merge cu colinda, uratul, semănatul și vin urători, colindători, irozi, capra și ursul. De Sfintele Paști, după ce gospodina cu fetele au copt cozonaci, pasca, au încondeiat și înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
arde mai ușor. * În sport, mușchii luptă pentru victorie, iar mintea o obține. * În fața greutăților vieții, toți suntem halterofili. * Puternic nu este acela care impune puterea, ci acela care o suportă. * De Anul Nou, și orășenii ies la arat. * Unii colindători nu merg pe la casele oamenilor pentru a preamări nașterea Mântuitorului, ci pentru a face rost de bani. * Tot tânguindu-se de apropierea morții, s-a trezit că i-au murit toți vecinii. Deși românul are șapte vieți, el tot o
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
crâng Înghețat. Drumul până acolo fusese pustiu. Era frig, erau sărbători. Dar În apropierea conacului se vedeau numeroase urme În zăpadă. Apărătorii se opriră. Urmele veneau din satul aflat În apropiere. Și nu erau de copite, ci de Încălțări ușoare. - Colindători... spuse arcașul Simion, care descălecase și privise atent semnele din zăpadă. Tălpi mici, ușoare. Vreo douăzeci. Era adevărat. Nici o altă urmă nu se afla În jurul clădirilor. Se apropia ora prânzului, dar cerul rămânea Închis. Nu ningea, dar vântul dinspre Dunăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Cei cincizeci de Apărători ajunseră În fața porții Brăneștilor și cerură să intre. Le ieși În Întâmpinare Însuși vornicul Isaia, Îmbrăcat de oaspeți, cu fața Îmbujorată. - Căpitane Oană! E o mare cinste pentru mine! Intrați, vă rog, intrați! Numai ce plecară colindătorii! Oană se Întoarse spre Simion, care dădu din cap negativ, șoptind: - Urmele sunt de ieri... - Dar văd că ai venit cu escortă puternică... Cincizeci de Apărători pentru un biet drum de la Cetatea Albă la Brănești... spuse Isaia. Să Înțeleg că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pentru fiecare oraș sau sătuc din lume, pregătește sacii cu daruri, iar iarna le trimite unor oameni aleși de el spre a le împărți. Voi, copii, credeți în el, așa cum credeți și în Dumnezeu, fără să-l vedeți! Se aud colindătorii.) Iată, au venit colindătorii! Haideți să-i primim cum se cuvine! F: Da! Și-apoi îl vom aștepta și pe Moș Crăciun. Sunt sigură că va veni și pe la noi! Fundal muzical de încheiere Nașterea domnului (SCENETĂ) Scena I - Camera
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
sătuc din lume, pregătește sacii cu daruri, iar iarna le trimite unor oameni aleși de el spre a le împărți. Voi, copii, credeți în el, așa cum credeți și în Dumnezeu, fără să-l vedeți! Se aud colindătorii.) Iată, au venit colindătorii! Haideți să-i primim cum se cuvine! F: Da! Și-apoi îl vom aștepta și pe Moș Crăciun. Sunt sigură că va veni și pe la noi! Fundal muzical de încheiere Nașterea domnului (SCENETĂ) Scena I - Camera copilului Un pat improvizat
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
minute Scena V - Camera copilului Se apropie bunica. Bunica: Trezește-te, copile! Copilul (Se întinde.): Bunico, știu sfârșitul poveștii! Bunica: Da? Care este? Copilul: Mâine este Crăciunul, ziua nașterii lui Hristos! Bunica: Iar azi e ziua Ajunului și vor veni colindători. Copilul: Hai bunică să aranjăm casa, ca să-i primim cum se cuvine! Fundal muzical de final CRĂCIUNUL Scenetă în șapte acte. Personajele (în ordinea intrării în scenă)sunt: Fecioara Maria, Îngerul Gavril, Iosif, cei trei păstori, femeia din Betleem, împăratul
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]