KorAP: Find »[drukola/base=colocvial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...42 >

1,048 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

mele, cca 300. Prin comparație, alor mei are cca 15000 de rezultate, iar alor mele, cca 4800 de rezultate. Așadar, al are forme de genitiv sau dativ singular, alui și alei, dar ele sunt rare și conotate stilistic (familiare sau colocviale). Exemplele standard sunt cu postpunerea posesivului și nemarcarea cazului la al. Conform lui Avram (2001: 100), formele alei și alui au caracter regional: "deprinderi regionale fac ca unii vorbitori să folosească o singură formă, invariabilă după gen și număr, a

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
a), din limba standard, al nu se acordă în caz, iar meu se acordă în caz, la fel ca adjectivul propriu-zis (unei cărți grele). În exemplul (b), și al, și posesivul se acordă în caz; astfel de exemple sunt destul de colocviale, dar acceptate de vorbitorii chestionați. În exemplul (c), nici al, nici posesivul nu se acordă în caz; acest tip de sintagme sunt tot colocviale, dar destul de acceptate de vorbitori: (84) a. unei prietene a mele, unei colege a noastre - standard

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
În exemplul (b), și al, și posesivul se acordă în caz; astfel de exemple sunt destul de colocviale, dar acceptate de vorbitorii chestionați. În exemplul (c), nici al, nici posesivul nu se acordă în caz; acest tip de sintagme sunt tot colocviale, dar destul de acceptate de vorbitori: (84) a. unei prietene a mele, unei colege a noastre - standard b. unei prietene ale mele, unei colege ale noastre - colocvial c. unei prietene a mea, unei colege a noastră - colocvial d. *unei prietene ale

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
al, nici posesivul nu se acordă în caz; acest tip de sintagme sunt tot colocviale, dar destul de acceptate de vorbitori: (84) a. unei prietene a mele, unei colege a noastre - standard b. unei prietene ale mele, unei colege ale noastre - colocvial c. unei prietene a mea, unei colege a noastră - colocvial d. *unei prietene ale mea, unei colege ale noastră Sintagmele similare cu masculin singular și cu plural (feminin ori masculin) nu prezintă acord în caz al lui al: (85) a

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de sintagme sunt tot colocviale, dar destul de acceptate de vorbitori: (84) a. unei prietene a mele, unei colege a noastre - standard b. unei prietene ale mele, unei colege ale noastre - colocvial c. unei prietene a mea, unei colege a noastră - colocvial d. *unei prietene ale mea, unei colege ale noastră Sintagmele similare cu masculin singular și cu plural (feminin ori masculin) nu prezintă acord în caz al lui al: (85) a. unui prieten al meu b. *unui prieten alui meu (86

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
nu reia referentul nominalului antecedent, ci doar conceptul. Întrucât acordul lui al în astfel de contexte implică mai multe operații mentale (stabilirea antecendentului și a genului acestuia, alegerea formei potrivite din paradigma lui al), în limba vorbită sau în limbajul colocvial se întâlnesc destul de frecvent greșeli de utilizare: fie se face acordul și în număr, fie se utilizează forma prepozițională (invariabilă) a, prin care se evită realizarea acordului: (101) a. Anchetatorii au încheiat cercetările la fața locului, iar trupurile femeii și

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
a. *Tinerii se salută între sine. b. Tinerii se salută între ei. 4.5. Pronumele de întărire Paradigma pronumelui de întărire este foarte complexă, ceea ce îngreunează acordul acestui pronume. Lucrările normative semnalează frecvent dezacorduri în utilizarea acestui pronume. În limbajul colocvial, multe dintre formele pronominale de întărire nici nu mai sunt folosite. Instabilitatea acestor forme a fost constatată și în secolele trecute. În textele mai vechi, nu se întâlnește acordul în caz (el pare să fi fost impus articifial de norma

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
caz (el pare să fi fost impus articifial de norma gramaticală), iar tendința era de folosire invariabilă (vezi TILR, II, III). În limba actuală, în registrul scris și în limba literară se întâlnesc mai multe forme din paradigmă. În limbajul colocvial, fie se evită acest pronume (prin utilizarea adverbului chiar), fie se folosește o formă neacordată. Două forme tind să se generalizeze ca forme invariabile în limbajul colocvial: forma de masculin singular N/ Ac însuși și cea de feminin singular N

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
și în limba literară se întâlnesc mai multe forme din paradigmă. În limbajul colocvial, fie se evită acest pronume (prin utilizarea adverbului chiar), fie se folosește o formă neacordată. Două forme tind să se generalizeze ca forme invariabile în limbajul colocvial: forma de masculin singular N/ Ac însuși și cea de feminin singular N/Ac însăși. În majoritatea contextelor semnalate, forma însăși este antepusă nominalului: (110) a. însăși cu domnul președinte Băsescu, ministrul Transporturilor pe vremea aia, am avut meciuri (un

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
bine. (f) propoziție redusă: Ion ministru la Finanțe ne mai lipsea acum. Primele patru tipuri de consituenți sunt "canonici": se întâlnesc frecvent și în toate registrele limbii (cu precizarea că formele verbale nepersonale sunt puțin întâlnite în limbajul popular sau colocvial). Ultimele două tipuri de constituenți, grupurile prepoziționale și propozițiile reduse, sunt "non-canonici", deoarece se întâlnesc mai rar și par a fi mai curenți în registrul oral sau într-un stil care imită stilul oral. Cele două tipuri de constituenți par

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
interlocutorul: (87) a. Aceia / cei / toți / unii care am plecat mai devreme... b. Fetele care am plecat mai devreme eram sora mea și cu mine. 2.7.2. Grupurile substantivale cu utilizare inclusivă În limba vorbită sau într-un registru colocvial, și substantivele subiect admit ca verbul-predicat să fie la persoana I sau a II-a: (88) a. 100 de persoane am semnat cu Piperea (http://finance.groups.yahoo.com/) b. De mult timp aștepta să marcheze, toți băieții ne-am

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
venim mâine. e. Liberalii urmau să depună o moțiune de cenzură. Există diverse grade de frecvență și de acceptabilitate a acordului operatorilor modali. Pentru operatorul de modalitate a fi, acordul la persoana I sau a II-a este familiar sau colocvial, iar acordul la persoana a III-a plural este standard. De obicei, acest operator se folosește la imperfect: (128) a. eu eram uit, tu erai să uiți, noi eram să uităm, voi erați să uitați - familiar b. eu era să

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
sau a II-a, în limbajul standard. Acordul la persoana I și a II-a se poate întâlni în registrul sub-standard: (129) a. eu trebuiam să vin, tu trebuiai să vii, noi trebuiam să venim, voi trebuiați să veniți - foarte colocvial b. eu am trebuit să vin, tu ai trebuit să vii, noi am trebuit să venim, voi ați trebuit să veniți - foarte colocvial c. eu voi trebui să vin, tu vei trebui să vii, noi vom trebui să venim, voi

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
eu trebuiam să vin, tu trebuiai să vii, noi trebuiam să venim, voi trebuiați să veniți - foarte colocvial b. eu am trebuit să vin, tu ai trebuit să vii, noi am trebuit să venim, voi ați trebuit să veniți - foarte colocvial c. eu voi trebui să vin, tu vei trebui să vii, noi vom trebui să venim, voi veți trebui să veniți - foarte colocvial d. ei trebuiau să vină - standard e. ei au trebuit să vină - standard f. ei vor trebui

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
vin, tu ai trebuit să vii, noi am trebuit să venim, voi ați trebuit să veniți - foarte colocvial c. eu voi trebui să vin, tu vei trebui să vii, noi vom trebui să venim, voi veți trebui să veniți - foarte colocvial d. ei trebuiau să vină - standard e. ei au trebuit să vină - standard f. ei vor trebui să vină - standard Prin urmare, pentru stabilirea gradului de acceptabilitate al acordului operatorilor a fi și a trebui este importantă trăsătura de persoană

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
și de acord: (133) a. Noi a rămas să aducem cărțile. - standard b. Noi am rămas să aducem cărțile. - acordul este standard (134) a. Noi a rămas că venim mâine. - standard b. Noi am rămas că venim mâine. - acordul este colocvial Între (133)a și (133)b sunt unele diferențe semantice: (133)a are sensul "A rămas ca noi să aducem cărțile", iar (132)b are sensul "Dintre toți, noi am mai rămas să aducem cărțile (ceilalți le-au adus)". Din

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
a rămâne și avansarea pronumelui din GCompl (să aducem noi cărțile), care nu declanșează acordul. (133)b este o propoziție cu verbul a rămâne plin semantic. Între (134)a și (134)b diferențele sunt de registru de limbă (standard vs. colocvial). Ambele propoziții sunt cu operatorul modal a rămâne și avansarea nominalului din GCompl (că noi venim mâine). Unii operatori modali pot fi urmați de un GV cu verbul la supin, care poate să cuprindă un nominal, în poziția de complement

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de sintagma partitivă, iar acordul la plural este mai puțin acceptabil: (52) Oricare dintre candidați poate ajunge / *pot ajunge președinte. (v) Fiecare În propozițiile cu fiecare acordul se face la persoana a III-a singular, în limba literară. În limbajul colocvial, se întâlnesc și exemple cu acord la plural: (53) a. Fiecare dintre noi avem un destin și eu cred că fiecare se adaptează idealului pentru care a fost creat. (www.phoenixmission.org) b. Întâmplări stranii pe care le-am trăit

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
La examen s-au prezentat o sută de studenți. Fiecare student a avut / *au avut un subiect scris și unul oral. - spre deosebire de: b. Fiecare dintre studenți a avut / au avut un subiect scris și unul oral. (acordul la plural este colocvial) În enunțul (55)b acordul la plural este posibil deoarece substantivul din sintagma partitivă este la plural (studenți). În (55)a, substantivul cuantificat este la singular, blocând acordul la plural (care ar putea avea o justificare semantică în context). (vi

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
sintagmele de tipul (i), sunt interesante pentru acord cele în care pe prima poziție se află numeralul unul (una). Conform normelor gramaticale, acordul trebuie să se facă la singular, cu numeralul de pe prima poziție (ca în (81)), dar în limbajul colocvial sau mai puțin îngrijit, acordul se face și la plural (ca în 82)): (81) a. Generația crizei. Unul din zece elevi merge la psiholog din cauza depresiei sau violenței (www.gandul.info) b. Unul din zece dealeri auto a dat faliment

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
40 de ani. (www.amisa.ro) b. Grupul susținătorilor lui Pițurcă nu dorește o concurență reală. (www.9am.ro) Spre deosebire de serie, mulțime și grup, care se întâlnesc în limbajul standard, substantivul grămadă se folosește cu valoare de cuantificator în limbajul colocvial. Dintre cele treizeci de exemple înregistrate, unul singur este cu acord între substantivul colectiv și verbul-predicat, în celelalte acordul făcându-se la plural, cu nominalul cuantificat. În toate exemplele, substantivul grămadă are valoare de cuantificator nedefinit, nu lexicală (sensul "obiecte

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
circumstanțial sociativ: (101) a. Ion cu mine a venit ieri. b. Ion împreună cu mine a venit ieri. (102) *Ion și cu mine a venit ieri. 2.2.3. Cât și Gruparea cât și se folosește cu rol copulativ în limbajul colocvial, apărând prin trunchierea corelativelor atât... cât și...: (103) Premierul Ucrainei, cât și cel al Iranului au afirmat că nu vor participa la summit. Sintagmele coordonate prin cât și au aceleași caracteristici sintactice ca și cele coordonate prin atât... cât și

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Rapid a pierdut pe "mâna" lui Bunică. (www.suceavasport.ro) Acordul la singular este singura posibilitate menționată de Gruiță (1981: 96) și în GALR (II: 366). Acordul verbului la plural, cu ambii conjuncți, este acceptabil, cel puțin într-un registru colocvial: (129) Nu numai președintele, ci și premierul au fost invitați la summit. Acordul cu ambii conjuncți nu este la fel de acceptabil în toate situațiile. În exemplele de mai jos, gradul de acceptabilitate variază de la puțin acceptabil la inacceptabil. Sunt exemple cu

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
să le comunice această chestiune presei (Realitatea TV, 2006) CONCLUZII Lucrarea de față reprezintă o descriere a acordului în limba română, din perspectiva unor teorii lingvistice recente. Pe lângă limba standard (sistemul limbii), sunt avute în vedere pe parcursul capitolelor și realizări colocviale ale acordului sau din registrul oral, dacă acestea au un grad de frecvență ridicat. În primul capitol sunt discutate unele aspecte teoretice referitoare la acord. În grupul nominal, acordul se face pe baza trăsăturilor formale. Sunt agramaticale exemplele în care

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
întâlnește ca atare doar în sintagmele prepoziționale cu din, în și prin: dintr-însul, într-înșii, printr-însa etc. 28 De la unele dintre substantivele masculin sau neutre s-au creat derivate moționale pentru a desemna un referent feminin, în limbajul colocvial: ministră, ministreasă, doctoră, doctoriță etc. 29 În DOOM2, sunt înregistrate două substantive, omonime la singular, diferențiate morfologic la plural: babysitter 1, s.f., pl. babysittere și babysitter 2, s.m., pl. babysitteri. 30 La căutarea cu Google, sunt 142 de rezultate pentru

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]