2,591 matches
-
acesteia se situează acum la dreapta Internaționalei. Ca urmare a alegerilor din ianuarie 1956 care consfințesc victoria Frontului Republican, Guy Mollet ajunge la președinția Consiliului. Guvernarea sa, una dintre cele mai lungi din cadrul Republicii a IV-a, șubrezită de războaiele coloniale, se va împotmoli complet în războiul din Algeria, își va arăta totala incapacitate de a-i pune capăt și va practica o politică acceptabilă pentru dreapta franceză. Caracterizată printr-un război înverșunat dus împotriva naționaliștilor algerieni, precum și printr-o "acoperire
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nu facem aluzie și la aceast lucru, în măsura în care această transformare privește în primul rînd organizația socialismului european. Două date trebuie amintite aici. În 1907, în timpul Congresului de la Stuttgart al Internaționalei a II-a10, s-a discutat pentru prima dată despre chestiunea colonială. Această dezbatere însemna pentru mișcarea socialistă o tentativă de depășire a granițelor Bătrînului Continent. În situația dată, acest cadru geopolitic a influențat ansamblul dezbaterilor dintre partizanii și adversarii problemei coloniale: lumea era încă dominată de Europa și nu se putea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a II-a10, s-a discutat pentru prima dată despre chestiunea colonială. Această dezbatere însemna pentru mișcarea socialistă o tentativă de depășire a granițelor Bătrînului Continent. În situația dată, acest cadru geopolitic a influențat ansamblul dezbaterilor dintre partizanii și adversarii problemei coloniale: lumea era încă dominată de Europa și nu se putea reproșa socialiștilor faptul că nu au inclus în analizele lor o asemenea realitate. Foarte puțini au fost atunci socialiștii care au gîndit în termeni mondiali consecințele dezvoltării imperialismului. Va trebui
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nu au inclus în analizele lor o asemenea realitate. Foarte puțini au fost atunci socialiștii care au gîndit în termeni mondiali consecințele dezvoltării imperialismului. Va trebui să mai așteptăm încă două decenii pentru a asista la reluarea dezbaterii asupra chestiunii coloniale în ISM, în timpul Congresului de la Bruxelles (1928)11 dar, dacă chestiunea este abordată teoretic, efectele sale politice rămîn aproape nule: discuția nu este urmată de nici un rezultat concret. Aproape o jumătate de secol, încă trei decenii după cel de-al
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
britanic s-a datorat în mare parte Laburiștilor, în timpul perioadei lor de glorie (anii 1945-1950) lucrurile stau altfel cu SFIO, care discreditează idealurile socialiste și internaționaliste pe toată durata războiului din Algeria. În 1956, Franța și Marea Britanie acționează în calitate de puteri coloniale, lansîndu-se în expediția Canalului Suez. Totuși, politica algeriană a SFIO, criticată de unele partide din Internațională, nu este explicit condamnată de aceasta. Această ultimă cauză nu face decît să scadă interesul curentului socialist pentru luptele de eliberare națională care se
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
reprezintă una din capitalele intelectuale europene unde s-a dezvoltat această mișcare așa cum o arată C. Schorske in Vienne fin de siècle, Paris, Seuil, 1983, 380 p. 39 Cf. numărul special din "Mouvement social" despre Le socialisme et la question coloniale avant 1914, nr. 45, octombrie-decembrie 1963. 40 M. Rebérioux, G. Haupt, "L'attitude de Internationale" (în legătură cu chestiunea colonială), in Le socialisme et la question coloniale avant 1914, p. 7. 41 M. Rebérioux, G. Haupt, op. cit., p. 8. 42 G. Haupt
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Vienne fin de siècle, Paris, Seuil, 1983, 380 p. 39 Cf. numărul special din "Mouvement social" despre Le socialisme et la question coloniale avant 1914, nr. 45, octombrie-decembrie 1963. 40 M. Rebérioux, G. Haupt, "L'attitude de Internationale" (în legătură cu chestiunea colonială), in Le socialisme et la question coloniale avant 1914, p. 7. 41 M. Rebérioux, G. Haupt, op. cit., p. 8. 42 G. Haupt, Le Congrès manqué. L'Internationale à la veille de la Première Guerre Mondiale, Paris, Maspéro, 1965, ediție revăzută și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
380 p. 39 Cf. numărul special din "Mouvement social" despre Le socialisme et la question coloniale avant 1914, nr. 45, octombrie-decembrie 1963. 40 M. Rebérioux, G. Haupt, "L'attitude de Internationale" (în legătură cu chestiunea colonială), in Le socialisme et la question coloniale avant 1914, p. 7. 41 M. Rebérioux, G. Haupt, op. cit., p. 8. 42 G. Haupt, Le Congrès manqué. L'Internationale à la veille de la Première Guerre Mondiale, Paris, Maspéro, 1965, ediție revăzută și adăugită, dar lipsită de documente: Socialism and
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
9 M. Dreyfus, PCF. Crises et dissidences de 1920 à nos jours. (Referirea la alte partide din Komintern apare și în această lucrare), Bruxelles, Ed. Complexe, 1990, 286 p. 10 Despre acest episod, cf. documentele Ligii împotriva imperialismului și opresiunii coloniale, prezentate de M. Dreyfus in "Communisme", nr. 2, 1982, pp. 49-72. 11 F. Adler, " Le problème organisateur de l'unité prolétarienne". Raportul Secretariatului ISM prezentat în ședința Executivului ISM la 11 aprilie 1926, "Informations internationales" (buletin publicat de ISM), 1926
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
désarmement, (6 février 1932)", "La Vie socialiste" nr. 272, 13 februarie 1932. 19 Tradus de A. Bracke-Desrousseaux și publicat la Librăria Populară (edițiile SFIO) în 1931, 46 p. 20 IIIe Congrès de l'IOS. Rapports et comptes rendus. Le problème colonial. Matériaux présentés au IIIe Congres de l'IOS à Bruxelles, août 1928, 184 p. 21 IIIe Congrès de l'IOS... Le problème colonial... op. cit. 22 Chiar și înainte: represiunea feroce împotriva mișcării muncitorești finlandeze a început încă de la sfîrșitul anului
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
SFIO) în 1931, 46 p. 20 IIIe Congrès de l'IOS. Rapports et comptes rendus. Le problème colonial. Matériaux présentés au IIIe Congres de l'IOS à Bruxelles, août 1928, 184 p. 21 IIIe Congrès de l'IOS... Le problème colonial... op. cit. 22 Chiar și înainte: represiunea feroce împotriva mișcării muncitorești finlandeze a început încă de la sfîrșitul anului 1917. 23 Cf. dosarul întocmit de A. Marchand, care figurează în arhivele lui Gabrielle Duchene, activa secretară a secțiunii franceze a Ligii Internaționale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Internaționale 1904: Al VI-lea Congres de la Amsterdam. Condamnarea formală? a revizionismului lui Bernstein și a ministerialismului lui Millerand 1889: Expoziția universală de la Paris. Centenarul Revoluției Franceze 1900: Expoziția universală de la Paris 1907: Al VII-lea Congres (Stuttgart). Discutarea problemelor coloniale. Crearea unei organizații de femei și tineret 1910: Al VIII-lea Congres de la Copenhaga: cum se poate lupta împotriva războiului? 1912: Conferința de la Basel August 1914: Congresul "eșuat" de la Viena Septembrie 1915: Conferința de la Zimmerwald a opozanților războiului Aprilie 1916
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Internaționalei a III-a. Definirea celor 21 condiții "de admitere" Februarie 1923: Ocuparea de către armatele franceze și britanice a zonei Ruhr Octombrie 1925: Pactul de la Locarno August 1928: Al III-lea Congres al ISM de la Bruxelles. Dezbateri referitoare la chestiunea colonială August 1931: Al IV-lea Congres al ISM de la Viena. Dezbateri referitoare la natura fascismului August 1933: Conferința de la Paris a ISM: cum se poate lupta împotriva fascismului? Octombrie 1934: Întrevederea Adler/Vandervelde Calchin/Thorez Noiembrie 1934: Reuniunea Executivului ISM
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în 1740 de Muhammad ibn Abd-al-Wahhab și emiratul din Daraiyya condus de Muhammad ibn Saud, vor fi fundamentul viitorului regat saudit proclamat după primul război mondial. Formațiunile conduse de emirii din nordul Algeriei și de beii din Tunisia, anterioare cuceririi coloniale, au stat la baza configurării protectoratelor franceze și ulterior a statelor independente respective. Abia odată cu cronicizarea “problemei orientale”, chestiunea „omului bolnav al Europei” apare ca temă prioritară pe agenda politico-diplomatică a cancelariilor europene. De fapt, problematica de maxim interes o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
independența în primii ani după război, în condițiile unor conjuncturi geopolitice favorabile, precum Liban în 1943, Siria și Iordania în 1946, Libia în 1951.Altele au reușit acest lucru mult mai târziu, fie în urma unor confruntări armate cu forțele metropolei coloniale, Algeria în 1962, Maroc în 1956 (ambele de sub tutelă franceză), Yemenul de Sud în 1967 (de sub protectorat britanic); fie prin acorduri amiabile: Tunisia în 1956, Ciad și Mauritania în 1960, Comore în 1975, Djibouti în 1977 (de sub hegemonie franceză), Sudan
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
a generat pretenții teritoriale explicite din partea Irakului; accederea la independență a Siriei și Iordaniei a potențat divergențele bilaterale induse subtil de către fosta administrație britanică; o situație similară s a înregistrat între Siria și Turcia, generată de decizia administrativă a autorităților coloniale franceze de a oferi Turciei în 1939 provincia Hatay din nordul Siriei. Toate aceste elemente au declanșat o gamă întreagă de episoade conflictuale în lumea arabofonă, unele nesoluționate nici în prezent (vezi Capitolul 3.2.3. Diferendele interarabe - „imposibila unitate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
șah pentru externalizarea rivalităților/concurenței intereselor menționate, situație ce se va amplifica după al doilea război mondial. Astfel, concurența franco-britanică s-a manifestat în spațiul arabofon la fel de pregnant și aproximativ prin aceleași forme de materializare ca și în restul lumii coloniale (Africa, Asia). Siria sub mandat francez și Iordania sub mandat britanic au devenit două piese semnificative pe coordonatele promovării intereselor concurențiale ale celor două puteri. Încă de la crearea emiratului Transiordaniei în 1922, autoritățile tutelare britanice au încurajat discret dinastia hașemită
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
2.2.1. Modele politico-administrative în lumea arabofonă Entitățile teritorial-statale din perimetrul spațiului arabofon și-au configurat diferite tipuri de sisteme de organizare politico administrativă, în funcție de o multitudine de factori: tradiții de organizare locale, remanențe administrative rezultate din moștenirea perioadei coloniale, factori fizico geografici și antropici, decizii politico administrative ale noilor autorități din epoca postindependență. Unitățile administrativ-teritoriale sunt de dimensiuni diferite (sub raport uman și teritorial), funcție de dimensiunile statelor și au denumiri diferite de la un stat la altul: state (în Sudan
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
relativ regulată a teritoriului (Algeria, Arabia Saudită, Egipt, Libia), caracter centralizat sau chiar hipercentralizat, omogenitate etno-culturală și fizico-geografică. Tipul statului unitar a fost preluat în unele cazuri după modelul clasic francez, mai ales acolo unde Franța a avut rol de metropolă colonială: în Algeria, Maroc, Liban, Siria, dar adaptarea „clișeului” în aceste zone s-a dovedit a fi o întreprindere destul de dificilă și care nu a reușit întotdeauna într-o măsură suficientă. Spre exemplu, în țările menționate există mari spații nepopulate ori
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și după criteriul formei (conturul) teritoriului. A. Modalitățile de constituire al teritoriului național Teritoriile naționale ale statelor arabofone în forma lor actuală au fost configurate în mare parte, ca o remanență istorico-geografică, pe baza fostelor structuri politico-administrative stabilite în perioada colonială, conservate în structurile teritorial-statale actuale. Prin urmare, pentru a înțelege dimensiunea spațială a arealului arab așa cum se prezintă el astăzi, trebuie analizat și modul de constituire al formațiunilor teritoriale anterioare, mergând chiar până la epoca istorică în care a avut loc
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
formațiuni statale constituite în momentul penetrării arabe. Din această categorie fac parte marea majoritate a spațiilor ce alcătuiesc astăzi teritoriile naționale ale statelor arabofone atât din Asia de sud-vest, cât și din Africa de nord. b. Deciziile politico-administrative din perioada colonială au avut un rol major în configurarea teritoriilor actuale ale statelor arabofone, având în vedere statutul lor anterior de posesiuni, protectorate, teritorii dependente sau teritorii sub mandat, administrate de puterile coloniale suzerane (Imperiul Otoman, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia). În acest
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
din Africa de nord. b. Deciziile politico-administrative din perioada colonială au avut un rol major în configurarea teritoriilor actuale ale statelor arabofone, având în vedere statutul lor anterior de posesiuni, protectorate, teritorii dependente sau teritorii sub mandat, administrate de puterile coloniale suzerane (Imperiul Otoman, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia). În acest context, teritoriile lor au jucat, inevitabil, rolul de tablă de șah al confruntării marilor interese geopolitice, geostrategice și economice ale puterilor europene. Au fost de asemenea, alături de alte zone din lumea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
suzerane (Imperiul Otoman, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia). În acest context, teritoriile lor au jucat, inevitabil, rolul de tablă de șah al confruntării marilor interese geopolitice, geostrategice și economice ale puterilor europene. Au fost de asemenea, alături de alte zone din lumea colonială, spații în care s-au transferat diferendele și conflictele de interese ale marilor actori ai lumii, cu consecințe uneori benefice, alteori negative pentru formațiunile arabe autohtone. În spațiul arab concretizarea pe teren a deciziilor politico-administrative de delimitare a teritoriilor este
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
perfecte trasate în ariile deșertice, în special în Africa sahariană și în peninsula Arabia. În această manieră au fost trasate spre exemplu, liniile conturului geometric al Libiei, ce delimitau zona de interese britanică de la est (Egipt și Sudan) și aria colonială franceză de la sud (Ciad, Niger) și vest (Algeria). Frontierele Saharei Occidentale delimitau partea colonială spaniolă de cea franceză din sud-est (Mauritania) și nord (Maroc), iar granița ciadiano-sudaneză marca limita arealelor coloniale francez și britanic. În Arabia contururile perfecte au fost
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
În această manieră au fost trasate spre exemplu, liniile conturului geometric al Libiei, ce delimitau zona de interese britanică de la est (Egipt și Sudan) și aria colonială franceză de la sud (Ciad, Niger) și vest (Algeria). Frontierele Saharei Occidentale delimitau partea colonială spaniolă de cea franceză din sud-est (Mauritania) și nord (Maroc), iar granița ciadiano-sudaneză marca limita arealelor coloniale francez și britanic. În Arabia contururile perfecte au fost în bună măsură moștenite de europeni din perioada stăpânirii otomane, trasate pe un relief
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]