5,219 matches
-
speciei, ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic. Materialul eredității este nuclear (la nivelul cromozomilor din nucleul gameților) și citoplasmatic, constituind genotipul individului. Ereditatea nucleară se transmite conform unor legități cunoscute (Mendel, T.H. Morgan), care permite atât înțelegerea naturii combinărilor care au loc, cât și producerea erorilor de copiere și a alterărilor (mutațiile). Identitatea genetică este practic imposibilă de la antecesori la descendenți, șansa fiind de 246 (una din 70 de trilioane). Orice genotip se exprimă doar în formă fenotipică (totalitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stă obiectul Ă „conduita suportului”, act inteligent, clar sistematizat. Această inteligență rămâne însă legată de acțiunea efectivă a copilului, fiind pur practică. La sfârșitul celui de al doilea an, o dată cu maturizarea reprezentării ca proces psihic începe să se manifeste posibilitatea combinării mintale a schemelor. Este punctul din care se desprinde, evident în fază incipientă, inteligența de acțiune. Apar forme ale inteligenței simbolice. Spre exemplu, copilul care, pentru a anula mobilitatea unui cărucior, după un timp de „cugetare”, îl introduce în spațiul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nervoase de bază observabilă, de exemplu, atunci când se dorește modificarea unor deprinderi;echilibrul existent între excitație și inhibiție, dezechilibrul avantajând, de regulă, excitația. Astfel, baza fiziologică a temperamentelor este constituită de cele patru tipuri de sistem nervos ce rezultă din combinarea acestor trei însușiri fundamentale: tipul puternic neechilibrat, excitabil, corelează cu temperamentul coleric; cel puternic echilibrat, mobil, se exprimă în temperamentul sangvinic, tipul puternic echilibrat, inert Ă în temperamentul flegmatic; tipul slab (luat global) fiind pus la baza temperamentului melancolic. Totuși
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este ceea ce înțelegem astăzi în mod obișnuit prin temperament, adică „ansamblul dispozițiilor înnăscute, care formează scheletul mintal al individului” (Debesse, M., 1970, p. 223). În baza cercetărilor efectuate de psihologii olandezi Heymans și Wiersma, caracteriologii descriu opt tipuri temperamentale, prin combinarea a trei factori: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Astfel, oamenii pot fi caracterizați conform acestor dimensiuni ale căror extreme sunt: emotivitate (E) Ă non-emotivitate (nE); activitate (A) Ă inactivitate (nA); primaritate (P), tendința de a trăi puternic prezentul, extraversiune Ă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
extreme sunt: emotivitate (E) Ă non-emotivitate (nE); activitate (A) Ă inactivitate (nA); primaritate (P), tendința de a trăi puternic prezentul, extraversiune Ă secundaritate (S), tendința de a rămâne sub influența impresiilor trecute, introversive. Cele opt tipuri temperamentale ce rezultă din combinarea acestor dimensiuni sunt: tipul pasionat (E.A.S.), tipul coleric (E.A.P.), tipul sentimental (E.nA.S.), tipul nervos (E.nA.P.), tipul flegmatic (nE.A.S.), tipul sangvinic (nE.A.P.), tipul apatic (nE.nA.S), tipul amorf (nE.nA.P). Pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fidelă, mecanică, cât și cultivarea dogmatismului. Școala trebuie să aibă în centrul preocupărilor cultivarea gândirii, și nu simpla înregistrare de cunoștințe. Dezvoltarea memoriei rămâne necesară, în pofida enciclopediilor existente și a memoriei calculatoarelor, fiind însă nevoie de cunoștințe maleabile, făcând posibile combinarea lor variată și structurarea lor multiplă, bazate pe criterii logice, esențiale. 6. Abordând tema evoluției memorării ne vom folosi de cazul formării deprinderii motorii, unde fazele parcurse sunt mai ușor de observat, decât în cazul cunoștințelor abstracte. Vom alege exemplul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
2. Factorii creativitățiitc "2. Factorii creativit\ții" 2.1. Factori de natură intelectuală tc "2.1. Factori de natur\ intelectual\ " a. Funcția esențială procesului de creație originală o constituie imaginația. O vreme imaginația a fost definită ca un proces de combinare a imaginilor, ceea ce se potrivește mai mult imaginației artistice. Dar orice proces creator implică noi combinări, noi sinteze: și în matematică și în fizică, în știință în general. Iar sintezele noi nu se petrec numai în domeniul ideilor și imaginilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Factori de natur\ intelectual\ " a. Funcția esențială procesului de creație originală o constituie imaginația. O vreme imaginația a fost definită ca un proces de combinare a imaginilor, ceea ce se potrivește mai mult imaginației artistice. Dar orice proces creator implică noi combinări, noi sinteze: și în matematică și în fizică, în știință în general. Iar sintezele noi nu se petrec numai în domeniul ideilor și imaginilor, ele au loc și pe plan afectiv (noutatea unei poezii provine nu doar din metafore, ci
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se critice, nici măcar să se râdă nu e permis); „cât mai multe idei”; „dați frâu liber imaginației” (unii formulează această regulă mai pregnant: „idei cât mai absurde”, bazându-se pe experiența că acestea sunt deseori cele mai rodnice) și ultima: „combinările și ameliorările sunt binevenite”. Există și un secretar care stenografiază tot ce se spune. Unul din cei de față începe prin a debita tot ce-i trece prin minte în relație cu problema, fără nici o selecție sau preocupare de exactitate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Înlăturând pericolul monotoniei (gândiți-vă la o „lecție” prezentată exclusiv verbal, fără nici o modificare a intensității, ritmului, tonalității etc. vorbirii și la suprasolicitarea și blocarea recepției auditive pe care o produce), o astfel de comunicare facilitează procesul concentrării atenției; e. Combinarea variată și convergentă a mesajelor verbale, parași nonverbale, poate reprezenta un spor de claritate (cât de puțini sunt cei care, în explicarea noțiunii de spirală, nu recurg la gestul „clarificator”) și, prin aceasta, economie de timp; f. Comunicarea divergentă însă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai mici) ca un lucru să fie considerat adevărat sau fals nu pentru că este demonstrabil, ci pentru că parvine de la o sursă cu „autoritate” („Scrie în carte”, „Așa ne-a spus d-na învățătoare!”, „Așa este formulat în programă” etc.); e. Combinarea, în mod curent, în cadrul comunicării în clasă, a celor două forme verbale: oralul și scrisul. De aici o serie de particularități de ritm (scrisul este de șase ori mai lent decât rostirea), de formă (accentuarea compensatorie a dimensiunii paraverbale din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
enumera o altă serie de trăsături care, și ele, contribuie la crearea unui univers specific al comunicării didactice: • ritualizarea și normele nescrise permanent prezente („Nu vorbi neîntrebat!”, „Ridică-te în picioare când răspunzi!”, „Când profesorul vorbește, se ascultă doar!” etc.); • combinarea permanentă a comunicării verticale cu cea orizontală în forme organizate (lucru pe grupe, sarcini colective etc.) sau spontane, legale sau ilegale („circuitul” unei fițuici, suflatul); • finalismul accentuat al comunicării subordonate prioritar obiectivului didactic urmărit. De aici libertatea limitată a partenerilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nou, îl numim de obicei „dragostea de casa părintească”. Cam în același fel s-ar putea explica și formarea patriotismului, îndrăgirea limbii materne, a locurilor natale, a obiceiurilor poporului nostru, de care se leagă numeroase emoții, aspirații, amintiri dragi. e. Combinarea afectivă e un fenomen de lungă durată, inaccesibil experimentului, de acea nu figurează de obicei în manualele de psihologie contemporană. În schimb este relatat un proces foarte înrudit cu ea, de fapt un caz particular de combinare. E vorba de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
amintiri dragi. e. Combinarea afectivă e un fenomen de lungă durată, inaccesibil experimentului, de acea nu figurează de obicei în manualele de psihologie contemporană. În schimb este relatat un proces foarte înrudit cu ea, de fapt un caz particular de combinare. E vorba de „autonomia funcțională” descrisă de G. Allport, psiholog de mare prestigiu în deceniile 4-5 ale secolului nostru: „Ceea ce era mijloc în vederea unui scop devine un scop în sine”. Iată un exemplu la care el s-a referit: Un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
esențial, nu doar pentru formarea de deprinderi, ci și pentru cristalizarea unor sentimente pozitive. Evident, ele îndeplinesc astfel de obiective numai dacă sunt bine organizate și duc la succese îmbucurătoare pentru copiii participanți. b. Dacă activitățile menționate creează posibilitatea unor „combinări afective”, transferul este influent mai ales cu prilejul recompenselor, satisfacțiilor. Recompensa meritată este un factor deosebit de stimulator, satisfacția succesului dinamizează școlarul pentru a obține și alte rezultate bune; ea se transferă, treptat, și asupra disciplinei unde el a excelat. Un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școala la ridicarea nivelului de aspirație al copiilor? 4. Cunoscând fenomenul transferului afectiv, care dintre formele de motivare ale elevului are efectele cele mai puțin pozitive? 5. De ce sentimentele sunt considerate forme principale de motivație? 6. Există o relație între combinarea afectivă și transferul afectiv? 7. Ce fenomene intervin în activitatea pe grupe, făcând să se înfiripe sentimente superioare în psihicul participanților? 8. Ce trebuie să urmărească profesorul pentru a asigura cristalizarea de sentimente superioare la școlari? Capitolul XIItc "Capitolul XII
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
propuse de Rogers și Combs și a văzut educatorii ca pe un antidot la abordarea mecanicistă și tehnologică a educației. Brown: Educația confluentă. În lucrarea sa Educarea umană pentru o învățare umană (1971), el propune și descrie educația confluentă, o combinare a elementelor afective și cognitive în cadrul învățării individuale și de grup. Brown nota: „Ar trebui să fie evident faptul că nu există învățare intelectuală fără intervenția sentimentelor, așa cum nu putem avea sentimente fără ca mintea noastră să fie implicată în vreun
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
probleme științifice neobișnuite (de pildă, cum putem stabili dacă o persoană a fost pe Lună în ultimele săptămâni). Studiile respective au relevat că performanța creativă depinde într-o măsură relativă de un anumit domeniu și că poate fi anticipată prin combinarea anumitor resurse, precum vom prezenta în cele ce urmează. În concepția teoriei investiției, creativitatea reclamă interacțiunea a șase resurse distincte, dar interdependente: capacități intelectuale, cunoștințe, stil de gândire, personalitate, motivație și mediu. Trei capacități intelectuale dețin o importanță majoră (Sternberg
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
altor strategii (Runco, 1992a, 1992b), stabilesc în mod explicit ce acțiuni trebuie sau nu îndeplinite, dar precum au avertizat Finke și Slayton (1988), subiecții „probabil că nu ar fi detectat asocierile vizuale fără instrucția explicită de a imagina modalitățile de combinare a părților... [Însă] limitele artificiale impuse de astfel de instrucții inhibă drastic abilitatea subiecților de a realiza descoperiri creative” (p. 252). Cu siguranță, anumite tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin direcționarea eronată a individului către piste sau
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de vedere al creativității, implică și ea trei componente ale acumulării de cunoștințe sau procese folosite în învățare. Aceste trei procese, în contextul creativității, se bazează pe gândirea intuitivă. Ele se numesc: codificarea selectivă - deosebirea informațiilor utile de cele inutile; combinarea selectivă - combinarea fragmentelor de informații utile în moduri neobișnuite; comparația selectivă - legarea informațiilor noi de cele vechi în moduri neobișnuite. De exemplu, modelul atomului creat de Bohr, ca „sistem solar” în miniatură, s-a bazat pe o perspectivă comparativ-selectivă, care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al creativității, implică și ea trei componente ale acumulării de cunoștințe sau procese folosite în învățare. Aceste trei procese, în contextul creativității, se bazează pe gândirea intuitivă. Ele se numesc: codificarea selectivă - deosebirea informațiilor utile de cele inutile; combinarea selectivă - combinarea fragmentelor de informații utile în moduri neobișnuite; comparația selectivă - legarea informațiilor noi de cele vechi în moduri neobișnuite. De exemplu, modelul atomului creat de Bohr, ca „sistem solar” în miniatură, s-a bazat pe o perspectivă comparativ-selectivă, care lega atomul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pot afla sub control genetic strict, în vreme ce altele se pot dezvolta sub îndrumarea conștientă a persoanei care se autoorganizează. În orice caz, prezența acestor trăsături la o persoană este în măsură să o facă mai creativă, în cazul în care combinarea cu celelalte elemente ale sistemului - aria de specialitate și domeniul - se întâmplă să fie prielnică. Integrarea sistemului creativ Pentru ca o persoană să poată funcționa bine în sistemul creativ, trebuie să-și integreze regulile din domeniu și opiniile ariei de specialitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
una din cele două definiții paretiene, fixându-ne ca obiectiv concilierea folosirii pluralului cu un criteriu unificator. Totuși, problema este aici incomensurabilitatea diferitelor sectoare de activitate și valorizarea lor inegală. Așadar, orice tentativă de clasificare globală ajunge, nolens volens, la combinarea unui criteriu de performanță cu unul de valoare. De asemenea, trebuie notat că anumite sectoare de activitate se pretează mai bine decât altele la operațiuni de măsurare univocă. Rezultă că elitele sportului (sportivii de înaltă performanță) sunt cel mai ușor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
putere asigură accesul la elită unor membri ai categoriilor sociale inferioare, stimulând în același timp un grad înalt de integrare morală și socială. Acesta a fost cazul regimului sovietic. O altă tipologie utilă pentru analiza noastră poate fi obținută prin combinarea difuzării puterii (centralizată sau difuză) cu domeniul său de aplicare (restrâns la anumite domenii). Pentru Giddens, exercițiul puterii este autocratic atunci când este centralizat și nu este limitat în posibilitățile sale de aplicare; este oligarhic atunci când rămâne centralizat, dar supus unor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cât prin felul lui de a fi: cimentat de o forță magică și magnifică. în mai multe rânduri - de patru ori -, Lucrețiu recurge la o metaforă foarte utilă pentru înțelegerea discursului său: un fond de litere, redus ca număr, permite combinări multiple, cu care posibilitățile devin infinite. Cu numai douăzeci și șase de litere ale alfabetului se pot scrie la fel de bine Odiseea, Divina Comedie, în căutarea timpului pierdut sau un raport al poliției, o scrisoare anonimă... Cuvinte distincte au unele litere
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]