4,185 matches
-
actori și oameni de teatru, comentarii și corespondențe referitoare la viața teatrală din București și din țară, o bună publicitate a repertoriului teatral și a spectacolelor de teatru și de revistă. Paginile publicației, întotdeauna dense și atractive, mai conțin articole comemorative (despre Alexandru Davila, Anton Holban ș.a.), scrieri cu caracter memorialistic, articole-bilanț privind evenimentele editoriale, informații cu privire la premiile Societății Scriitorilor Români și la premiile teatrale, cuvântări rostite de diferite personalități, cronică de artă plastică, cronică muzicală, cronică medicală, precum și cugetări și
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
Începuturile teatrului românesc în Ardeal. Numeroase sunt și cronicile plastice, în care Horia Stanca prezintă expozițiile N. Brana și Cornel Codreanu, apar și studii precum cel aparținând lui C.S. Anderco, Arta plastică și viața sufletească, sunt marcate momentele aniversare sau comemorative, bunăoară articolul lui George Sbârcea 30 de ani de la moartea lui Paul Cézanne. Evocarea unor personalități culturale reprezintă o constantă a N.r., în sumar intrând articole de Vasile Netea (Ion Pop-Reteganul), At. Motogna și Horia Stanca (In memoriam. Vasile Pârvan
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
apărute, se discută despre biblioteci, evenimente culturale (Forumul Românilor de la Neptun, Ziua minorității române din județul Bichiș, repere culturale ale românilor din Ungaria la Cluj, societăți de prietenie, consfătuiri, simpozioane, vizite reciproce). Un loc aparte se acordă dezvelirii unor plăci comemorative (Mihai Eminescu la Budapesta, Liviu Rebreanu la Gyula), interviurilor cu scriitori din țară (Ileana Vulpescu) sau cu diplomați (Gh. Albuț), revista dovedindu-și pe deplin utilitatea. Din 2001 își schimbă titlul în „Foaia românească”. M.Pp.
NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
când era cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor din București. M. mai este autorul unor dramatizări pe subiecte biblice: Umbra lui Christ (1914), Quo vadis (1915), ambele după H. Sienkiewicz, și al unor prelucrări după Molière. SCRIERI: Eminescu comemorativ, Iași, 1909; Filosoful Conta. Viața și opera. Poeziile. Cugetările lui postume, Iași, [1910]; Caragiale. Omul și opera, Iași, 1912; Artistul reginei (Grigore Manolescu), Iași, [1913]; Eminescu în fața justiției, București, 1914; Umbra lui Christ, București, 1914; Veronica Micle, muza lui Eminescu
MINAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
și proză (schița Doi voinici de Mihail Sadoveanu și Kermesa „Minei și Pădurei” de G. C. Stamatopol, un fragment din Obsesiile războiului. Mutilații de Eugen Relgis) la articole și eseuri. Astfel, Carol Drimer semnează cu pseudonimul Charles Remird un text comemorativ despre Ioan Păun-Pincio și studiul Futurismul în literatură, iar Gheorghe Savul publică articole ce vizează domeniul esteticii: Cum vede Guyau viitorul artei, Concepții de critică artistică, Arta nouă germană în judecata franceză, Arta germană în cântarul lui Péladan. Comentariile succinte
MOLDOVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
O problemă pe care o suscită poezia nouă legată de realități, este cea a zilelor festive. Unii poeți Învinuiesc publicațiile de a deveni cu prilejul defieritelor aniversări, adevărate calendare. Vina o poartă Însă tot sărăcia de idei care reduce poemele comemorative la Încercări declamatorii, ce rămân ocazionale, În așa fel Încât nu pot supraviețui În timp. 7 Noiembrie este o dată care În nici o altă zi a anului nu-și pierde măreața sa semnificație. Dar iată că poemele pentru 7 Noiembrie, de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un verdict categoric, unor bucăți literare, fără a mai gândi la autorii lor, la acel pozitiv care există În munca acestora. Flacăra publică extrem de puțin material literar. Schița a dispărut cu desăvârșire din paginile ei. Poezia e rară și numai comemorativă, sau legată de un eveniment imediat. (Ă). La Editura Uniunii Scriitorilor (EPLA) de asemenea manuscrisele stau luni În șir, referatele sunt contradictorii, tinerii scriitori rămân adesea zăpăciți de observațiile referenților, care se bat cap În cap. (Ă).” Despre cenacluri s-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
monumentului Barbu Delavrancea la Oradea. Contribuie efectiv cu sume importante la ridicarea monumentului Ciordaș și Bolcaș, martirii neamului din Bihor, participă la dezvelirea lui printr-o frumoasă manifestație. La dezvelirea monumentului Mihai Eminescu este prezentă. Reuniunea adună sumele necesare plăcii comemorative a celui care a fost Dr. Aurel Lazăr și ajută organizarea serbării dezvelirii ei. La instalarea P.S. Sale, Dr. Nicolae Popoviciu ca episcop ortodox al Orăzii se prezintă cu un foarte frumos și prețios cadou din partea reuniunii. Ia parte la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
lui Ernest Bernea, intitulat Absența clasicismului. N. I. Herescu semnează studiul Eminescu și clasicismul. Același număr mai conține opinii ale unor scriitori și critici ca Perpessicius, Miron Radu Paraschivescu, Dragoș Vrânceanu despre întemeierea Institutului de Studii Latine. Buletinul mai cuprinde articole comemorative (despre Izabela Sadoveanu), o listă a membrilor Institutului. Alți colaboratori: Valentin Al. Georgescu, David Popescu. M.W.
BULETINUL INSTITUTULUI DE STUDII LATINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285940_a_287269]
-
centenarelor nașterii lui M. Sadoveanu, O. Goga, G. Bacovia, E. Lovinescu, I. Minulescu, Liviu Rebreanu, Emil Isac, semnate de Șerban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Ion Rotaru, Ion Dodu Bălan, Al. Piru, Mircea Popa, Emil Manu. Numeroase sunt medalioanele, articolele aniversare și comemorative, publicate de Liviu Rusu, Al. Dima, Paul Cornea, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Simonescu, Boris Cazacu, Mihail Cruceanu, Jean Livescu, Mircea Anghelescu, Iordan Datcu, Silviu Angelescu. Nu lipsesc studiile de lingvistică, datorate unor colaboratori cum sunt Iorgu Iordan, Al. Graur și I.
BULETINUL SOCIETAŢII DE STIINŢE FILOLOGICE DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
calendaristică, urmează partea literară și culturală, însoțită de numeroase ilustrații. Așa, de pildă, calendarul din 1993 are un conținut variat: o poezie de Tudor Arghezi (La mulți ani!), un reportaj despre Mircea Dinescu și Gyula, o relatare despre punerea plăcii comemorative de la Budapesta consemnând debutul eminescian în „Familia”, aspecte de la deschiderea Centrului Cultural al României la Budapesta (8 octombrie 1992), date despre Forul Românilor și Originarilor din România de la Neptun, din iunie 1992 (reportaj de Florin Olteanu) etc. Într-o rubrică
CALENDARUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286029_a_287358]
-
Cenadul Unguresc, Cristor, Gyula, Jaca, Lét Mare, Lökösháza, Micherechi, Otlaca-Pustă, Pocei, Săcal, Seghedi, Vecherd. Sunt publicate o serie de articole semnate de Gh. Petrușan, Al. Hoțopan, Maria Berényi, Géza Kovács, Damian Vulpe, Eugen Glück, Vasile Voia, E. Illyés, precum și texte comemorative vizând scriitori ca Imre Madách, Nichita Stănescu, Ioan Slavici, însoțite de fragmente din opera lor. Dintre scriitorii locali sunt prezenți cu creații proprii Lucia Borza, Maria Berényi, Lucian Magdu, Ilie Ivănuș, Gh. Santău ș.a. M.Pp.
CALENDARUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286029_a_287358]
-
Budapesta, sunt expuse cele dintâi dovezi scrise ale existenței evreiești în Câmpia Panonică, având o vechime de aproximativ 2.000 de ani. De pildă, o inscripție cu menora datând din secolul al III-lea e.a. descoperită la Esztergom, o piatră comemorativă din vremea împăratului roman Septimius Severus, piatră pe care apare scris numele unui evreu despre care se presupune că ar fi fost conducătorul comunității evreiești din regiune sau cel puțin șeful sinagogii construită aici de o populație de origine iudaică
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de a publica pentru prima dată fragmente din eseul Filosofia nuanțelor al lui Petre Țuțea, ca și cele câteva „divagări” bacoviene inedite, pe care fiul poetului, Gabriel Bacovia, le-a oferit revistei. De asemenea, se cuvine a fi menționate paginile comemorative dedicate lui Mihai Eminescu, I. L. Caragiale și Nichita Stănescu, traducerile din literatura și filosofia universală (de exemplu, Rimbaud, Rubén Darío, Nietzsche) și interviurile cu Dumitru Țepeneag, William Totok, I. Negoițescu, Ana Blandiana, Alexandru Paleologu, George Astaloș, Dan Petrescu. Din 1992
BARICADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]
-
1918. Student la Facultatea de Drept din Iași, obținea licența într-un singur an (în iunie 1919), trecând examenele în avans. Primește, tot acum, „Coroana României” în grad de cavaler (distincție remisă tânărului rezervist și în 1922, concomitent cu Crucea comemorativă a războiului). Se face remarcat cu versurile publicate, în 1920, în „Viața românească” (va fi aici corector, redactor și secretar de redacție o vreme; o primă căsnicie cu Maria, fiica lui G. Ibrăileanu, va eșua în schimb). Ca avocat și
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
umană oscilează permanent Între acești doi poli. Ambele stări sunt, dincolo de aspectele lor corporale și sufletești, experiențe ale conștiinței, interioare persoanei umane, dar și ale sufletului colectiv. Acestea sunt reproduse În mod periodic prin ritualuri, care, sub forma unor spectacole comemorative, reproduc fie situații tragice, ca expresie a suferinței, fie situații comice, ca expresie a plăcerii. Tragicul și comicul, În plan cultural, sunt cele două modele a căror semnificație este atât psihologică, cât și morală, având ca scop reproducerea suferinței sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În lume a unei persoane, nu anulează relația mea cu celălalt care, pentru mine, a plecat din lume. Cel care moare, care a fost, continuă Însă să rămână În memoria mea afectivă, ca dor, și În mod periodic, prin ritualuri comemorative, el este readus ca prezență simbolică și spirituală lângă mine, În lume. În felul acesta, moartea are semnificația unui act de separare și nu a unui act de despărțire. Mai mult chiar decât atât, dorul compensează, În mod simbolic, despărțirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Ritualurile sociale sunt conduite colective specifice vieții În cetate, impuse și acceptate cu caracter de obligativitate de toți indivizii acesteia. Ritualurile au la bază reprezentări colective, idei comune morale, culturale sau religioase. Ele se manifestă fie sub forma unor conduite comemorative, periodice, fie sub forma unor spectacole sau alte forme de manifestări. În orice situație Însă, ele reproduc anumite evenimente memorabile din viața socială a cetății, a personalităților exemplare ale acestora sau reprezintă forme de „descărcare colectivă” ritualizată a pulsiunilor membrilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ale lui G. D. și actul final. 3 septembrie, 1982: „Cât despre limita de 80 de ani, este simplu și logic: nu doresc să asist Împreună cu ceilalți la propria mea decadență. Nu va fi nici mormânt, nici slujbă, placa mea comemorativă este așezată la picioarele lespezii. Zeii știu ceea ce fac și pentru ce o fac. Cel puțin așa sper. ll faut savoir préparer sa mort, spunea Cocteau, cu drept cuvânt”. 20 septembrie, 1982: „După cum știi, refuz să trăiesc peste 80 de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
universală. Revista consacră pagini speciale (câteodată un întreg număr) unor personalități ale culturii, îndeosebi scriitorilor I. L. Caragiale, Nichita Stănescu, Zaharia Stancu, Șerban Cioculescu, Mihai Eminescu. O suită de editoriale atipice, întrucât sunt de fapt studii de istorie literară, marchează momente comemorative vizând personalități românești și străine cu valoare de reper (Virginia Woolf, Gustave Flaubert, Stephane Mallarmé, Nicolaus Lenau, José Ortega y Gasset ș.a.). De asemenea, A. consemnează, în „file de dicționar”, momentele aniversare ale unor personalități literare contemporane sau evenimente editoriale
AXIOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285511_a_286840]
-
timpul lui Mihai, București, 1855; Frații din munte (în colaborare cu C. Dimitriade), București, 1856; Muntianul și Pandurul cerșetor, București, 1857; Milcovul, Craiova, 1858; Urâta satului, București, 1936. Repere bibliografice: Caragiale, Opere, V, 239-242; [Eugeniu. Carada], LU, 1910, 7 (număr comemorativ); Iorga, Ist. presei, 133-134; M. Theodorian-Carada, Eugeniu Carada, București, 1922; [Eugeniu Carada], „Plutus”, 1924, 106 (număr comemorativ); Iorga, Oameni, I, 262-264; I. Georgescu, Eugeniu Carada, Oradea, 1936; M. E. Romașcanu, Eugeniu Carada, București, 1936; C. Răuț, Eugeniu Carada, Craiova, 1940
CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286087_a_287416]
-
Pandurul cerșetor, București, 1857; Milcovul, Craiova, 1858; Urâta satului, București, 1936. Repere bibliografice: Caragiale, Opere, V, 239-242; [Eugeniu. Carada], LU, 1910, 7 (număr comemorativ); Iorga, Ist. presei, 133-134; M. Theodorian-Carada, Eugeniu Carada, București, 1922; [Eugeniu Carada], „Plutus”, 1924, 106 (număr comemorativ); Iorga, Oameni, I, 262-264; I. Georgescu, Eugeniu Carada, Oradea, 1936; M. E. Romașcanu, Eugeniu Carada, București, 1936; C. Răuț, Eugeniu Carada, Craiova, 1940; Ciorănescu, Teatr. rom., 37-38; G. Călinescu, Nicolae Filimon, București, 1959, 56-57; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 76; Dicț
CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286087_a_287416]
-
Gafencu (Regina Maria) și P. G. Papacostea (Mareșalul Averescu), articolele de bilanț 1938 în literatură (semnat de M. R. P.) și Anul literar 1939 (semnat Petre Manoliu), în domeniul muzicii bilanțul fiind semnat de Mihail Jora. Apar și câteva articole comemorative nesemnate, Cincizeci de ani de la moartea lui Mihail Eminescu și 300 de ani de la moartea lui Racine. I.I.
ALMANAHUL ZIARULUI „TIMPUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285306_a_286635]
-
sfârșit și ajung la una din cele două intrări prin care se face accesul la altar. În timp ce gloata e ținută la distanță, ei doi sunt lăsați să pătrundă înăuntru. Urcă treptele printre basoreliefuri ce par să facă trecerea de la realitatea comemorativă la alegoria imperiului. — Aici! strigă dintr-odată autoritar Tiberius. Arată cu mâna o femeie sculptată. Velleius Paterculus cerce tează avid mama cu cei doi copii alături și poala plină de rodii, struguri și nuci. În fața ei, o vacă și o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
este croită din blana unui animal sacrificat, nu mort din cauze naturale. Acesta dă din cap absent. Altceva l-a frapat. Nimic din simbo listica monarhică a Orientului, care-l plasează pe rege deasupra supușilor, nu se regăsește în frizele comemorative din interiorul incintei. Mai degrabă sculptorii au încercat să reliefeze o concep ție aproape umană a imperiului, nicidecum una maiestuoasă. Augustus, în continuare figura centrală a ceremoniei dăltuite în partea superioară a zidului, rămâne, ca și înainte, strâns legat de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]