1,437 matches
-
cel care o practică, departe de a fi un om fericit, trăiește într-o goană continuă, într-o stare de neliniște perpetuă: confort procustian. Literatura română contemporană (I, 1995; Premiul Uniunii Scriitorilor), văzută de autor ca „însumare de profiluri, biografie comentată și sinteză ideologică”, se dorește a fi, asemenea cărții de debut, un volum atotcuprinzător: U. își propune să scrie o istorie exhaustivă a literaturii române, convins că „orbirea” unor critici de mare autoritate înaintea unor opere a căror valoare a
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
și Facultatea de Limba și Literatura Română (1962-1967). După licență, în 1970 a colaborat ca redactor extern la „Almanahul literar”, în 1972 devenind redactor la Editura Eminescu, unde până în 1994 s-a ocupat îndeosebi de colecțiile „Rampa”, „Masca” și „Teatru comentat”; în 1994 a lucrat șase luni ca secretar general de redacție la revista „22”, de unde în 1997, după trei ani de șomaj, trece redactor la Editura Fundației Culturale Române. Debutează în 1968 cu critică literară la „Amfiteatru” și cu poezie
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
între descompunerea sistematică a senzațiilor și reproiectarea lor pe o scenă imaginară. SCRIERI: De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (în colaborare), București, 1982; Anton Holban și personajul ca actor, București, 1983; Dacoromania. Indice bibliografic comentat (în colaborare), București, 1983; O lume fără mine, București, 1991; Recviem la ghișeu, București, 1999; Prăpastia de hârtie, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Dominic Stanca, Timp scufundat, pref. Ion Vartic, București, 1981 (în colaborare cu Sorana Coroamă-Stanca); Sandra Cotovu, Vijelie, pref. edit
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
în primul rând un „jurnal al formării intelectuale și al lărgirii orizontului științific”, apoi ca un „laborator de creație” (opus noțiunii de „jurnal de creație”) și ca un „instrument de lucru”. Un sector aparte al activității cercetătorului îl constituie biobibliografiile comentate: Ioan Slavici (1973, în colaborare), Ion Agârbiceanu (1974) și Lucian Blaga (1977), considerată de Mircea Zaciu „un cutremurător bildungsroman, care face lumină în multe privințe și spulberă definitiv multe legende”. Audient al cursurilor marelui poet și filosof, istoricul literar îi
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
acelorași discipline interferente care au dominat activitatea lui V. intră lucrarea Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi (2001), care înregistrează cronologic traducerile din literatura polonă în limba română, precum și ecourile lor, fiind însă mai mult decât o bibliografie comentată critic. SCRIERI: Reymont, București, 1966; Scriitori polonezi, București, 1972; Paralelisme și retrospective literare, București, 1974; Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul polonez, București, 1984; Istoria literaturii polone, București, I-III, 1986-1995; Interferențe literare româno-polone, București, 1989; Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
Al. A. Philippide, București, 1937; Alexandru Macedonski, Opere, I-IV, pref. edit., București, 1939-1946; A. I. Odobescu, Opere, I-II, pref. edit., București, 1955, Opere, I, pref. edit., București, 1965 (în colaborare cu G. Pienescu și Virgil Cândea); Dicționar de maxime comentat, București, 1962; ed. îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1997. Traduceri: Charles Maurras, Viitorul inteligenței, pref. trad., București, 1925; Istoria esteticei de la Kant până azi, îngr. și pref. trad., București, 1934; W. Shakespeare, Antoniu și Cleopatra, pref. trad., București, 1951
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
În schimb, descoperiri similare s-au făcut destul de frecvent în așezările atribuite paleoliticului superior de pretutindeni, atribuite lui Homo sapiens sapiens, pe care însă nu le vom aminti, tocmai datorită frecventei lor deosebite. Multe dintre ele au fost amintite și comentate, de altfel, de A. Leroi-Gourhan încă din 1964. Totuși, una din descoperirile de acest fel trebuie să o menționam pentru că ea a fost făcută într-o regiune apropiată de Poiana Cireșului. Este vorba de un „arici de mare” fosil de
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
în literatura, mitologia și arta plastică a lumii elenice (1962), Mihai Nasta e prezent cu Tiparele percepției și problema expresiei în tradiția elenică (1979), Stella Petecel punctează câteva ecouri literare ale plasticii agonistice grecești (1979). Dintre filosofii antici, cel mai comentat este Aristotel. Constantin Noica semnează articolele Aristotelismul în Principatele Române în sec. XVII-XVIII (1967) și În marginea unei noi ediții a „Topicelor” lui Aristotel (1970). În studiul Aristotel și Aristofan (1959) D. M. Pippidi subliniază incompatibilitatea dintre teoria aristotelică a
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
nu intră în conflict cu agilitatea manevrării lor. Stilistic, abundă neaoșismele, regionalismele, integrate cu o artă desăvârșită în țesătura textului - pe care o inervează, o pun în alertă. O încercare de revizitare a poeziei românești, din păcate nefinalizată, este antologia comentată Biblioteca de poezie românească (1997), concepută în două părți: „de la începuturi până la Eminescu și mai departe până unde voi ajunge” și „de aici până... unde voi ajunge”. Remarcabilă este prospețimea cu care S. actualizează secvențe istoricizate, arhivate, verva cu care
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
european responsabil pentru ocuparea forței de muncă și politică socială în cadrul seminarului The European Social Model - Myth or Reality?, Bournemouth, Marea Britanie, 29 septembrie. Gâlea, Ion (coord.); Băluț, Aniela; Dumitrașcu, Augustina; Morariu, Cristina, 2004, Tratatul instituind o Constituție pentru Europa, text comentat și adnotat, HYPERLINK "http://www.mae.ro/"www.mae.ro. Jorens, Yves, 2004, „Enlargement: A common European social model?”, lucrare prezentată în cadrul conferinței Social Europe after Enlargement, Ghent, 13-14 mai. Jorens, Yves, 2005, Reglementările UE și ajutoarele și alocatiile pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Român (TCR). 1931: ia ființa Federația Română de Baschet și Volei. 1932: la Geneva are loc afilierea FRB la FIBA. România devine membru fondator alături de Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Lituania, Elveția și Portugalia. 1932: apare regulamentul jocului de baschet comentat autor Nicula Duțescu. 1933: primul campionat de baschet: au fost înscrise 6 echipe, finala disputându-se între TCR și Sportul Studențesc (9-7). 1934: în Cehoslovacia (Praga) are loc primul turneu în străinătate al unei echipe românești de baschet fost al
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
traducere N. Rîmbu), Polirom, Iași, 2001. 129. Vezi notele referitoare la Heidegger - 104, 111-112, 116-118. 130. Hermeneutica conceptului de paideia este realizată strălucit de Heidegger în Platons Lehre von der Wahrheit (1930-1931). Studiul a fost tradus în limba română și comentat strălucit de Thomas Kleininger. Vezi M. Heidegger, Repere pe drumul gândirii, ed. cit., pp. 161-202. 131. D.G. Smith, „Hermeneutic Inquiry: The Hermeneutic Imagination and the Pedagogic Text”, în E. Short (ed.), Forms of Curriculum Inquiry, State University of New York Press
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este ocupat de comentariile și glosările pe teme și subiecte „cărturărești”. Demersul eseistului este, practic, în orice moment, pluridisciplinar. Alături de stil, vivacitatea intelectuală și autoritatea erudiției sunt principalii factori de seducție în scrierile lui P. Din rândul foarte numeroșilor autori comentați, invocați, evocați, convocați pentru sprijinirea propriei argumentații, citați ori pur și simplu menționați pot fi enumerați Lautréamont, Rimbaud, Pierre Louÿs, Albert Camus, René Char, Maurice Blanchot, Claude Lévy-Strauss, Michel Foucault, Emil Cioran, Michel Tournier, Ion Creangă. Trebuie remarcat că, deși
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
ca profesor de limba și literatura română în Filiași, apoi în Craiova, la Liceul de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși”, Școala „Alexandru Macedonski” și la Colegiul Național „Frații Buzești”. Activitatea la catedră va fi întregită de publicarea a numeroase antologii comentate, de uz didactic, din operele unor scriitori români, realizate, majoritatea, în colaborare cu Florea Firan. Debutează în 1966 la „Tribuna”, iar prima carte este Replay, apărută în 1980. Publică mai multe volume de eseuri critice, pagini de jurnal, monografii, îngrijește
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
de eseuri critice, pagini de jurnal, monografii, îngrijește și prefațează ediții din opera lui M. Blecher, H. Bonciu (prima reeditare neexpurgată a romanelor Bagaj și Pensiunea doamnei Pipersberg) și a altor autori, coordonează, în colaborare, lucrări precum Sud-Vest. O antologie comentată a scriitorilor contemporani din Oltenia (1998). Este, din 1998, redactor-șef al publicației „Mozaicul”. Colaborează la „Tribuna”, „Ramuri” (unde în 1976-1977 susține cronica literară), „Luceafărul”, „Steaua”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Literatorul”, „Observator cultural”, „Arhivele Olteniei”, „Scrisul românesc” ș.a. În volumul Replay demersul
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
Unul dintre primii comentatori (Voicu Bugariu) a găsit o formulare ce pare adecvată pentru acest gen de interpretare: „critica respectuoasă”. Într-adevăr, comentatorul nu încearcă răsturnări ale ierarhiilor valorice curente, nu promovează inițiative de revizuire radicală, nici nu respinge operele comentate, de vreme ce sunt alese cele care îi câștigă adeziunea și admirația ori din rândul valorilor consacrate, clasicizate. P. expune într-un stil median, echidistant față de calofilie și prețiozitate și, pe de altă parte, față de ariditatea tehnicistă. Câteva volume sunt selecții de
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
din Replay sunt adunate însemnări consacrate unor scrieri de călătorie, în alta intră comentarii la scrieri cu subiecte istorice etc. Scriitorii contemporani luați în discuție sunt diferiți sub varii raporturi (de la vârstă și notorietate, până la importanța și valoarea operei), fiind comentați poeți ca Marin Sorescu, Sina Dănciulescu, Radu Cârneci, Titus Vâjeu, eseiști și critici precum Edgar Papu, Cornel Regman, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, D. I. Suchianu, prozatori ca Al . Ivasiuc, Francisc Păcurariu, D. R. Popescu, Mircea Horia Simionescu, Ion Băieșu, C. Novac
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
ca autor de literatură. În micromonografia Hermeneutica lui Adrian Marino (1993) comentariul este descriptiv, explicativ și rezumativ, de informare concisă, util pentru inițierea în opera teoreticianului. Tot despre Adrian Marino a publicat, în 2001, o monografie, însoțită de o antologie comentată și de un dosar al receptării critice. În Noaptea lui Vincent (1998) sunt adunate pagini de jurnal. SCRIERI: Replay, București, 1980; Clasici și contemporani, Craiova, 1987; Cui i-e frică de comentariul literar ?, Craiova, 1991; The Paradoxist Literary Movement, Phœnix-Chicago
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
contribuția cărturarilor de care se ocupă. Cu egală competență abordează literatura secolului al XIX-lea, de la Gh. Asachi, Vasile Cârlova, Nicolae Bălcescu, Al. Sihleanu, Alecu Russo la Ion Creangă, I.L. Caragiale, Barbu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, din opera cărora publică ediții comentate sau cărora le dedică studii monografice. Exceptând lucrarea Caragiale, subintitulată Tragicul destin al unui mare scriitor (1939, în colaborare cu B. Jordan), ce se dezvoltă într-o atractivă „viață romanțată”, monografiile închinate lui Ion Creangă (1932), Duiliu Zamfirescu (1937), Barbu
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
arcuri de triumf slăvind pe Lenin”), întrecerile socialiste, strungarii, turnătorii, cazangiii, tractoriștii, textilistele, zidărițele, scriitoarea activistă candidând pentru consiliul popular, poetul conștient că scrisul lui e o armă. Și la începutul anilor ‘60, volumele Diminețile simple sau Memoria cuvintelor, mult comentate ca regenerare lirică, prezintă încă perspectiva socialistă asupra vieții, cu biografii luminoase de oameni simpli, hrăniți de speranțe și idealuri, dar survin acum o „melancolie optimistă” (Paul Georgescu) și o „litanie”, în manieră minoră, a domesticității feminine „umile”, panicată de
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
femei mai cu seamă, transfigurate de hipnoza comunistă. Drumuri și zile aduce și o mostră de turism cultural dincolo de Cortina de Fier, unde, în sfârșit conștiință estetică și nu ideologică, P. colindă avizat cetăți și muzee din Italia până în Scandinavia. Comentate ca proză de mărturisire, Porțile și Voce și val, în care lumea literară a obsedantului deceniu e deghizată sub nume fictive, sunt mai ales cărți de autojustificare a unei angajări, a opțiunii „între moartea de deportat docil și sfârșitul de
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
meritorie de sincronizare cu evoluțiile recente ale studiilor culturale (capitolul Arte frumoase și arte menajere). R. a alcătuit și prefațat numeroase ediții de uz școlar din clasicii literaturii române (V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Alecu Russo, I. Creangă), precum și câteva ediții comentate (I.I. Mironescu, G. Topîrceanu, I.L. Caragiale). De experiența în acest domeniu, de familiarizarea cu diversele formule ale literaturii române este legată și opera sa de prozator. Două volume de povestiri, purtând etichetele „fantastice”, „științifico-fantastice” și „aproape fantastice” - Reverberație rupestră (1982
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
Nicolae Constantinescu, București, 2003; I.-A. Candrea, Dicționar de proverbe și zicători, București ,1912; Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1967; Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996; Dicționar de proverbe și zicători românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: G. Dem.Teodorescu, Cercetări asupra
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
vor fi tot culegeri de cronici care ambiționează să dea „un tablou echilibrat și complet al literaturii actuale”. Însă criticul nu își propune să sistematizeze direcțiile și formulele dominante din epocă, ci doar să semnaleze, în și prin scrierile autorilor comentați, câteva tendințe relevante pentru literatura vremii. Fidel convingerilor afirmate și ghidat de „o obiectivitate comprehensivă”, el oferă o suită de portrete ale contemporanilor, fără a institui o cenzură valorică severă și urmărind uneori o reabilitare a unor autori „considerați de
MORARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
și al împrejurimilor târgului de sub munte, cu zile ploioase sau însorite, vegetație, cai, mărunte sălbăticiuni etc. Cele mai multe dintre poezii sunt pasteluri, iar sentimentele precumpănitoare se înscriu într-un registru moderat: nostalgia blândă și bucuria măsurată a contemplării cotidianului, a concretului, comentată afectiv de visare. Apar uneori discrete, eterate sugestii erotice. Tot pasteluri, asemănătoare celor domestic-provinciale, sunt poemele-cărți poștale, care evocă impresii de călătorie (Paris, Napoli ș.a.), atmosfera unor orașe, grădini cu statui marmoreene ș.a. Un filon relativ distinct e reprezentat de
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]