852 matches
-
dracu’! mai spuse el, suficient de tare pentru a fi auzit de absolut toată lumea. Bineînțeles că reacțiile de indignare ale celor din sală nu se lăsară prea mult așteptate, iar rezultatul fu o huiduială prelungă la adresa lui Maro, pe care îl compătimeam sincer. Euripide calmă situația folosindu-se de același gest autoritar al mâinii drepte, gest cu care se vede treaba că publicul era pe deplin obișnuit. - Am să trec cu vederea intervenția ta, domnule Maro, spuse Euripide, încercând să pară îngăduitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
fiindcă nu înțelegea nimic. Îl privea pe bietul Maro zâmbind, așa cum ai privi un biet lunatic care explică tuturor cum că el este Dumnezeu. Aurora era absolut și definitiv convinsă că toată dreptatea din lume îi este alături și ne compătimea cu adâncă tristețe pe amândoi, întrucât bănuia că și eu împărtășesc părerile lui Maro. Faptul că treptat noi eram cei care deveneau victimele acestui exemplu de îngrozitoare impostură mă amăra nespus de mult, făcându-mă totodată să mă bucur, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
ai literaturii. - Tot ceea am văzut astăzi aici este lipsit de valoare, domnule Euripide, continuă Maro, și sunt convins că ați făcut lucrul acesta cu bună știință, deși, sincer, nu înțeleg ce anume vă îndeamnă spre așa ceva. Este îngrozitor. Vă compătimesc sincer, pe dumneavoastră și pe toți cei de față. Euripide îl privea într-un fel ce nu exprima absolut nimic, tăcând mâlc. Din când în când se mai uita însă cu coada ochiului spre omenirea din sală, ca într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
putem de multă, că dacă bem apa aia de izvor, rece ca gheața, suficient de repede, atunci garantat ne alegem cu o pneumonie de toată frumusețea, care sigur ne bagă trei săptămâni în spital, iar în plus toată lumea o să ne compătimească și nimeni n-o să se mai gândească la banii ăia. La cișmea erau puțini, doar patru inși stăteau la coadă la apă, până să-și umple bidoanele, noi ne-am urcat pe soclul statuii dispărute și, pe rând, când Szabi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
garanții cu privire la supremația asupra scenariului, la numărul de replici și durata prim-planurilor. Lorne dorea garanții cu privire la aspectul lui tânăr, la condiția lui fizică și la maxima popularitate. Lorne dorea garanții cu privire la natura rolului său. Și eu, amice. Lorne, te compătimesc. Lorne interpreta rolul lui Gary, un tată de două parale. În modul în care concepusem eu lucrurile, lăsasem clar să se vadă ce fel de om era Gary. Gary era ca Barry, ca Barry Self: un habamist ca bărbia ascuțită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ofilite. Apoi, vizita la orfelinat. Există chiar și o scenă unde, în vis, roșcata Caduta bântuia de una singură pe întinderile de necuprins ale unui deșert cenușiu. Cât de sterilă poate fi o femeie? Da, chiar să ajungi să o compătimești pe Caduta deznădejdea sterilității. Și Butch Beausoleil - amanta, dansatoarea? Mă așteptam ca Doris, o adevărată feministă, să respecte singura condiție a lui Butch. Mă așteptam ca Butch să fie scutită de șirul corvoadelor casnice, spălatul vaselor, măturat, făcutul patului. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lor, în piețele înecate în praf. Așa e afacerea, plină de riscuri, plină de spaime. Clienților, elefanților, le plac încordarea și spaima pe care le plătesc cum se cuvine. Le plătesc cu bani buni. Ah, sărmanele fete - cum le mai compătimești. Ieri seară m-am întors acasă târziu și, după ce am coborât din Fiasco, m-am oprit puțin să sting țigara și să mă bucur o clipă de căldura nopții. Două curve, roșcata și una străină, voinică, cu un cap mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
este că D. m-a sedus (prin forță și persuasiune, mai mult așa cum un bărbat seduce o femeie) prin puterea ei specială de a visa. D. nu era prea inteligentă, mulți o credeau de-a dreptul o gâscă și mă compătimeau teatral pentru neajunsurile legăturii noastre. Uneori făcea gafe chiar tâmpite. Nici fidelă nu era deloc. Dim potrivă, cocheta cu alții până la exasperare și avea grijă să-mi dea mereu, sadic, raportul cu cine se mai vedea. Dar, ca visătoare, era
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
uciși și alungați. Așa se rugase Tiberius când pusese să fie ucis Germanicus? Exista cu adevărat o putere irezistibilă în cuvintele acelea vechi? Exista oare, pe undeva, Cineva, Ceva pe care era cu putință să-l invoci? Făcu sul pergamentul, compătimindu-se că putea gândi astfel. Apoi văzu, aruncată într-un mic scrin, faimoasa carte a lui Velleius Paterculus, pe care, la Roma (în ciuda puternicei și servilei prietenii cu Augustus), Tiberius îl sechestrase și îl distrusese, fiindcă Paterculus povestise cu ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
aprinsă decât până la orele 21,00. Era mândru și chiar o aprecia mai mult decât pe colegele lui care nu erau așa de frumoase, deștepte și cuminți. De Frusina știa tot satul că este cuminte și deșteaptă și oamenii o compătimeau că nu a putut să-și continue liceul. Într-una din zile, primarul comunei veni la tatăl ei cu care era leat și cu care luptase pe front în al doilea razboi mondial, să vorbească dacă este de acord ca
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
părul scurt, făcut permanent, era foarte aprigă uneori, dar își revenea când își dădea seama că a greșit și mai "repara" din greșeală. Îi murise și ei mama când era copil. Poate, de aceea, o înțelegea pe Frusina și o compătimea în gând, deseori. Nicolae, tatăl lui George, era un bărbat înalt, solid, cu o față ovală, ochi vioi, negri, cu zâmbetul pe buze tot timpul, un tip foarte șugubăț. Avea câte o vorbă de duh pentru fiecare prieten când se
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
mama îi mărturisește: - După ce a aflat în ziua aceea de reclamația verbală, probabil a contat și funcția tatei, s-a speriat. Și-a rătăcit salariul pe care tocmai îl luase, nu mai știa ce a făcut cu el, săracul! Îl compătimea sincer mama lui. S-a înfuriat: - Ce îl compătimești atât? Asta este pastilă să ne amețească! Zise cu năduf. - Copile... a pierdut salariul pe o lună! nu-ți dai seama, are și el greutăți? - Dă-l încolo, eu tot nu
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de reclamația verbală, probabil a contat și funcția tatei, s-a speriat. Și-a rătăcit salariul pe care tocmai îl luase, nu mai știa ce a făcut cu el, săracul! Îl compătimea sincer mama lui. S-a înfuriat: - Ce îl compătimești atât? Asta este pastilă să ne amețească! Zise cu năduf. - Copile... a pierdut salariul pe o lună! nu-ți dai seama, are și el greutăți? - Dă-l încolo, eu tot nu cred! Nu i-a fost profesor în alți ani
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mari... Al Capone era mic copil pe lângă ce făceau ei! Magi era îngrijorat pentru ei. El va da examenul de corijență abia în toamnă iar colegii din clasă știau care a fost realitatea, le povestiseră. Nu puteau decât să îi compătimească însă majoritatea profesorilor se uitau urât la Stani și Costică. Era pe holurile școlii în examene cu emoțiile inerente și profesoara de psihologie îi spune: Ați făcut liceul de râs! îi răspunde nervos: - Nu mai suntem elevii acestui liceu din
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Norica la rost, așezând pe masă, pentru musafiri, o prăjitură preparată după rețetă bulgărească, numită "chihălă", pe care învățase s-o facă de la mama ei, răposata Elvira. Ce măgari, Severe!... Să te dea afară din serviciul tău de la radio! îl compătimi Ticu, scuturându-i scurt mâna. Am spus eu bine ce i-am spus lui nenea Stelică acum patru ani, când l-au lăsat fără pensie tot așa, niște măgari ca ăștia: Ialta ne mănâncă!... Nu știu ce mai așteaptă americanii ăștia, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
hohote de râs, care răzbăteau de undeva, de jos, de pe malul lacului. Apoi Felicia își reluă spovedania. Norocul venise în cele din urmă din partea unor rude îndepărtate, acești Măgureni, care, aflând de nefericirea abătută asupra lor, nu doar că îi compătimiseră, dar se oferiseră să le întindă și o mână de ajutor. Ei o adoptaseră și o luaseră să locuiască în casa lor, la București. În felul acesta reușise, atunci când era pe punctul de a-și pierde și ultima speranță, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vigoare de invidiat? Toată viața Eugeniei se petrecea la școală, în mijlocul elevilor, unde își făcea temeinic de lucru, cu o conștiinciozitate mult mai mare decât era necesar. De aceea era apreciată și lăudată de unii colegi, care în fapt o compătimeau! Alții o invidiau, fiind complet opaci și insensibili la suferința și condiția ei. Până și părintele-confesional vădea prea puțină compasiune pentru Tanti Eugenia; mai degrabă o disprețuia pentru enormitatea sentimentelor și pentru naivitatea ei. În același timp, o pizmuia pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mod oficial. Iubito, nu se poate să fi fost chiar așa de rău, a ciripit Randall, învârtindu-și gheața în paharul cu whisky. De vreme ce Bea plecase deja către Long Island, apelasem la Randall în calitate de persoană de rezervă care să mă compătimească și să mă sprijine - ceea ce era o noutate în relația noastră. Fusese de acord să ne întâlnim, pentru un pahar rapid, la Hudson Bar & Books, dar trebuia să se întoarcă la birou. — Probabil c-a avut o zi grea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Werner, Dumnezeu să-l ierte, nici nu mai trebuie Întoarsă. Săltă pe umăr pendula și se așeză cuminte În urma cortegiului. Când cineva Își taie venele, nu poate fi acuzat de neglijență asemenea celor ce dorm cu gazul deschis. Toți o compătimeau pe tânăra văduvă și lăudau caracterul defunctului: un domn! Un dobitoc, zicea Alida Übelhart mângâindu-și nepoata. Iar fiica mea, o târfă! Nu știu cu cine seamănă. Să fie asta adaptarea? Se aplecă asupra ei și Îi sărută fruntea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dat la albit, iar gâtul îi era plin de coșuri și inflamații de la scărpinat. Arăta ca o adolescentă care n-a scăpat de dolofăneala specifică copiilor și nu a devenit încă o damă cu manșoane. I-am strâns mâna robustă, compătimind-o în sinea mea. Mi-a citit gândurile pe loc. Ochii ei spălăciți aruncară flăcări în timp ce fata își retrăgea mâna ca mușcată de șarpe. Ramona Sprague era singura care semăna cu Madeleine. Dacă n-ar fi fost ea, aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și-i arăta cu mâinile o lungime imposibilă. Zilpa a dus-o apoi pe Rahela sus, pe pășunea cea mai înaltă, acolo unde băieții își făceau de cap cu oile, iar ele behăiau jalnic și sângerau. Sora mai mare o compătimea pe sora mai mică, șoptindu-i „Biata de tine” în timp ce o mângâia pe păr, „Ești doar o biată femelă”. E de înțeles de ce în ziua nunții Rahela a fost cuprinsă de panică. Adorația castă a lui Iacob fusese foarte plăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să-l știe la locul lui, chiar fără să-l vadă, cu atât mai de temut cu cât era mai invizibil, pe care să-l bârfească și de care să depindă, care să-i sperie și pe care să-l compătimească în sinea lor, în zilele cu soare, pentru singurătatea în care propria lui putere, aproape magică, îl înlănțuise. Fără asta mecanismul azilului ar fi scârțâit și, cu vremea, s-ar fi blocat, poate. Mirajele, prudențele, presupunerile, temerile, îndoielile, șoaptele n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
palpabil - aproape fizic, ca o aromă puternică, adusă de la un bachet cu mâncăruri delicioase. O inspiră flămând, căci Îi trezea apetitul pentru un asemenea ospăț. Cât Îl invidia pe Pinero, care, la finalul piesei, făcuse reverență după reverență! Cât o compătimea pe Elizabeth Robins, cu care vorbise În antract, care lăudase cu curaj jocul rivalei sale și pe care o văzuse la sfârșit părăsind În grabă teatrul, doritoare, fără Îndoială, să scape de asemenea Încercări impuse puterii sale de stăpânire. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Ibsen, Dumas fiul sau ale altor autori străini pe care ea și partenera ei se gândeau să le monteze, iar ea, În schimb, Îi Împărtășise din opiniile ei profesionale. Dintre toți prietenii lui, era cea mai În măsură să Îl compătimească pentru răul tratament la care Îl supusese Daly. Ea fu prima pe care o informă despre dezastrul lecturii, Într-o notiță pe care o compuse În aceeași zi, după care, la scurt timp, Îi făcu o vizită În apartamentul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Încerce să se concentreze asupra textului interpretat dinaintea lui. Intriga părea să se Învârtă În jurul unui politician englez abil, cu o soție mărginită și Îngâmfată, care comisese o faptă necinstită În trecut, În ciuda căreia spectatorului i se cerea să Îl compătimească atunci când era amenințat cu demascarea de către o aventurieră fără scrupule și să aprobe eforturile unui prieten aristocrat decadent de a-l salva. Aristocratul cel decadent, evident copiat după modelul creatorului său, era incapabil să deschidă gura fără a scoate o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]