112,180 matches
-
Berevoiești și publicat în Strict secret), făceau tot posibilul să mă simt protejat. Pe 15 decembrie, urmărirea a încetat la fel de misterios cum începuse. Dacă nu vă cer prea mult, stimați cititori, stabiliți dv. o legătură între invitația înaltului funcționar și compania de care am avut parte imediat după întîlnire. Săptămînile trecute am aflat din presă că înaltul funcționar de odinioară, dispărut subit din minister la instalarea ca ministru a lui Mihai Șora, după revoluție, și reapărut tot subit ca patron și
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
autorizații pentru asemenea demers. Agora Romagna Latină a venit însă cu o soluție: adoptând un brad înalt de 10 m din apropierea pieței, pasionații forului românesc pentru cultură și latinitate din Canada au împodobit frumosul brad, virtual! Vă lăsăm însă în compania celor câteva gânduri așternute pe hârtie în prag de sărbătoare de Daniel Constantin Manolescu, tribunul Agorei: Anul trecut, Forumul AGORA ROMAGNA LATINĂ pt Istorie, Cultura și Latinitate Canada, a propus și instalat primul Brad de Crăciun în Piață României de la
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
de sfârșit de secol XIX, de început de secol XX. Casa de discuri "Electrecord" a lansat cu acest prilej primele două imprimări în variantă CD ale seriei integrale a simfoniilor beethoveniene, imprimări ale anilor '60 realizate de maestrul Georgescu în compania Filarmonicii al cărei părinte spiritual a fost. De această dată, la sfârșit de septembrie, colectivul orchestrei filarmonice bucureștene, dirijorul Cristian Mandeal, au închinat memoriei lui George Georgescu un întreg concert. A fost preluat unul dintre programele îndrăgite ale maestrului, anume
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
Solitude dacă nu fantomele care bîntuie castelele din romanele gotice. Acesta este chiar unul dintre misterele Castelului Solitude; faptul că el este bînuit de fanome, e drept niște fantome blajine și omenoase care nu au nimic înfricoșător și a căror companie este nefiresc de luminoasă. Totul (aproape totul) este în Misterele Castelului Solitude lăsat în voia fluxului liber al gîndirii. Evenimentele din trecut se combină cu reflecțiile despre proză și tehnica povestirii, umorul cu melancolia, amintirile cu proiecțiile în imaginar. Admirabile
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
deținut (Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994), sabena este duba, vehicolul care transportă deținuți: ,Pe mine mă luase sabena-n bot de la Iași împreună cu alți rechini" (p. 5). Am crezut inițial că explicația termenului este o extindere metaforică și metonimică: numele Companiei aeriene Sabena trecînd asupra avioanelor acesteia și apoi asupra altor mijloace de transport. Mult mai normală este soluția pe care o furnizează Eugen Istodor, pornind de la contextul: , Luam sacul, că doar nu te duci pregătit cu Sabene după tine" - ,Primele
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
asupra avioanelor acesteia și apoi asupra altor mijloace de transport. Mult mai normală este soluția pe care o furnizează Eugen Istodor, pornind de la contextul: , Luam sacul, că doar nu te duci pregătit cu Sabene după tine" - ,Primele genți de la o companie aeriană străină au fost cele de la ŤSabenať" (p. 181). Trecerea de la sensul de ,geantă" la cel de ,pachet" și apoi la cel de ,dubă" (care transportă un fel de ,pachete" umane) este absolut coerentă cu legile evoluțiilor semantice. Foarte frecvent
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
roman, Zmeura de cîmpie. Putem bănui că a fost, la vremea lui, lăsat în umbră de apariția, apropiată, a Tratamentului fabulatoriu, cu încurcata lui prefață. În orice caz, după douăzeci de ani (și ceva) - e, pesemne, o modă... - cînd editura Compania îl publică din nou, punîndu-i și lui o precuvîntare, a Sandei Cordoș, e loc de mai multe răstălmăciri. Prima lectură ne-o ,servește", luînd-o înapoi spre anii '80, întîmplarea că, atunci, l-a tipărit Editura Militară. Lucru, pînă la urmă
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
le ordonează la fel, crește, pe deasupra lui, spontanee, povestea, vorbind, în urechile tuturor, despre toți și totuși făcută să nu-i răspundă, cînd se simte chemat, decît unul. Așa sînt, de fapt, toate numele... Mircea Nedelciu, Zmeura de cîmpie, Editura Compania, București, 2005, 272 pag.
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
nu vrea să renunțe la condiția lui; stahanovismul capitalist care face din fiecare salariat un fel de bandă transportoare, un mecanism pe cât de bine reglat din exterior, pe atât de greu de întreținut dintr-un interior, totuși, omenesc; regulile marilor companii ce limitează libertățile individului încălcând standardele constituționale; în fine, uriașa cantitate de antidepresive și euforizante prin care toate aceste condiționări devin acceptabile - iată tot atâtea aspecte și caracteristici structurale pe care Radu Pavel Gheo le constată și le deploră. Remarcând
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
în detrimentul idealismului păgubos al vreunui caracter fără pată. Eroii trebuie să stea la pușcărie sau în cărțile de istorie, nu în viața publică. Și totuși... ... În anul 1997, grație extraordinarului Vladimir Tismăneanu, am avut șansa să petrec o dimineață în compania lui Adam Michnik. După micul dejun luat la hotelul Minerva de pe bulevardul Ana Ipătescu (Michnik venise în București pentru lansarea ediției în limba română a cărții sale Scrisori din închisoare), am ieșit la o scurtă plimbare. La Piața Romană, fostul
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
dintre editurile autohtone. Aici apare, ca număr de titluri, mai mult de o carte pe zi. Polirom a devenit la această oră un brand care impune cartea. În concurența acestor edituri, la care aș adăuga succesele de casă ale editurilor Compania "Curtea Veche" și Albatros, cel care iese treptat în cîștig e scriitorul autohton, care nu mai e privit ca un soi de povară obligatorie de editurile noastre. Ceea ce nu exclude competiția. De fapt, scriitorul român care vrea să rămînă pe
Scriitorul român față cu cititorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11640_a_12965]
-
Costache Olăreanu, vor da autografe la stand. Ceea ce regretatului "ucenic la clasici" i-ar fi mai greu, de acolo de unde s-o afla. Pe aceeași pagină, experimentatul C. Stănescu, prezentînd volumul Cronica Bucureștilor de Gheorghe Parusi, proaspăt apărut la Ed. Compania, grafiază consecvent în trei locuri (deci nu e o greșeală de tipar) Ulysse Marcillac în loc de Ulysse de Marsillac, cum îl chema pe autorul cărții de referință Bucureștiul în veacul al XIX-lea.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
prin comercializarea revistelor și casetelor video, lenjeriei sexy și accesoriilor intime, diferitelor instrumente ale plăcerii... În Afacerile Laurei se derulează un același fir sinuos al business-ului românesc. Curtată de doi bărbați, Laura le folosește sentimentele pentru bunul mers al companiei, retrăgându-se la sfârșit din combinație, ca să-și găsească împlinirea profesională în firma unui italian homosexual. Acesta, temător că pasionalitatea i-ar putea fi speculată de parteneri de afaceri masculini, găsește în Laura coechipierul ideal. La timpuri noi, oameni noi
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
Lumičre și-a informat succesorul că el nu consideră filmul mai mult decât o curiozitate științifică. Adică nu credea că inovația sa ar putea fi pusă în slujba vreunui scop artistic. Cel care a preluat ștafeta a fost Georges Méličs. Compania lui, denumită modest Star Film, și-a început producția în 1896. Între această dată și 1912 Méličs a făcut sute de filme și și-a întemeiat filiale în Londra, Barcelona, Berlin și New York. Pe la 1908 însă faima lui se împuțina
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
doar westernuri. Importanța sa actuală derivă tocmai din direcția antirealistă în care a dus producția cinematografică. Direcție pe care a adoptat-o nu doar ca "artă poetică", ci și ca strategie de marketing. Încă din 1897, în primul prospect al companiei, el își anunța specializarea în "scene fantastice sau artistice, reproduceri ale unor scene de teatru". Nu s-a ferit niciodată de basme ecranizate și a fost primul care a explorat proprietățile mediului într-un mod sistematic. Anecdota spune că pe
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
producției cinematografice timpurii: Pathé -Frčres. Cel care a fondat-o tot în 1896 a fost un om de afaceri mai dotat decât pionierii acestei arte: deținea patentele fraților Lumičre încă din 1902 și până la începutul primului război mondial cumpărase și compania muribundă a lui Méličs. Simțul mercantil al lui Charles Pathé l-a făcut să creeze filiale de distribuție și în locuri până atunci neprihănite de cinema, de exemplu Rusia. Bizar, el a ajuns, în 1908, să distribuie în S.U.A. de
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
europeană. Este interesantă confruntarea între studiul de călăreț turc, tipic pentru Stefano prin subiect și prin linia transparență, cu duct delicat și nervos, si desenul cu aceeași temă din expoziție, atribuit de curatori bunului său prieten Baccio del Bianco; dar compania selecta în care se află revelează faptul că desenul nu aparține lui Baccio, ci unuia dintre colaboratorii săi apropiați. Un alt desen însă, în care artistul se reprezintă pe șine reclamîndu-și drepturile financiare de la un comanditar rău platnic, a fost
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
strada. Se amestecă, adică, în ele cumsecădenia care nu-și are, totdeauna, rostul și o anume simplitate pe cît de înduioșătoare, pe-atît de caraghioasă. Eroii Alexandrei Târziu, din "scenetele" adunate în Fapte bune cu Lisa, volumul publicat anul trecut la Compania, nu sînt tocmai desprinși de lume, gîndind în felul lor, pentru ei, într-un "idio-ritm" ceva mai lent. Dar nici oameni ca toți oamenii nu par să fie. Lisa, din prima "moralitate", este o călătoare. Și o colecționară de bune
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
un jurnal lucid de călătorie transatlantică și, cumva, interregn. Dacă nu, nici o nenorocire. Tot te poți ferici cu o "citanie" de vacanță, despre eclipsele parțiale (sau nu...) și comice ale puterii de judecată. Alexandra Târziu, Fapte bune cu Lisa, Editura Compania, București, 2004
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
sa pe culegerea Su fondamenti invisibili este datată noiembrie 1973) și lui Carlo Betocchi (dedicație pe Un passo, un altro passo, din 5 decembrie). Pentru că pomenesc asemenea infime "documente", consacru un paragraf după-amiezii de lecturi poetice petrecute, la Roma, în compania lui Alfonso Gatto. (Acest poet apare în filmul lui Pasolini Evanghelia după Matei, din 1964, unde îl interpreta pe Sfântul Andrei.) Pe volumul Poesie d'amore, apărut la Mondadori, în colecția Lo Specchio, el a așternut o entuziastă dedicație: Prietenului
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
distanța ("la 12 pași aveți să vă bateți") și se convine asupra faptului că dueliștii nu au voie să "tragă în vînt". Se discută chiar și asupra faptului că rudele celui omorît în duel nu vor beneficia de banii de la compania de asigurări pe viață, pentru că "duelurile nu sînt coprinse șîn contractț" (preluarea dintr-un vodevil francez este în această privință evidentă). "Temîndu-se de arest", toți se grăbesc, ca să nu-i prindă "patraula" asupra faptului interzis de lege, și cîntă un
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
regizor, câteva dintre ele fiind de Jean Genet, niște Baudelaire etc. Totuși, Truffaut a exclus câteva componente importante din cartea lui Bradbury, de exemplu cea religioasă. Filmul se încheie cu o imagine panoramică: o mulțime de oameni, singuri, deși în compania celorlalți, citind și recitând pasaje. Pare o reiterare a școlii peripatetice, neavând nimic în comun cu finalul lui Bradbury, care se încheie tăcut, cu protagonistul reamintindu-și Ecleziastul. Predominanța egalității, a vidării psihicului de emoții negative, rezultă în tratarea corpului
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
în orașul Las Palmas din Gran Canaria, Henry Monsen. Dar, din nou, Gelu Barbu va avea puterea să se ridice, reintrând în lumea dansului pe altă poartă. Va înființa mai întâi o Școală de dans, formându-și astfel dansatori pentru Compania Canariană de Dans Gelu Barbu, pe care o va crea ulterior. Va mai înființa apoi Asociația profesorilor de dans din provincia Las Palmas și va iniția Zilele Internaționale ale Dansului, din această provincie. Și astfel, timp de douăzeci de ani
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
povestea îngrozită despre spaimele prin care trece fiul ei atunci când invită vreo fată în oraș: "Îți dai seama, dacă dă peste o apucată din astea care abia așteaptă să-l acuze de hărțuire?! Nici nu mă mir că băieții preferă compania băieților, măcar între ei lucrurile decurg mai sportiv!" Trăim, oare, un nou război al sexelor? Faptul că numărul bărbaților tinde să fie mai mic decât cel al femeilor creează, oare, reacții stranii, de genul "Nici eu, dar nici tu"? Cu
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
și oameni corecți, dar câți oare sunt așa? Să fac o paranteză, care are ceva legătură cu istoria de față. Chiar în timpul revoluției din 1989 și câțiva ani după, am dus aparatură medicală în Romanaia, obținută cu mare efort de la companii și spitale din Canada. Îmi petreceam vacanțele (vorba vine.. « petreceam » ) pentu a ajuta spitalele din București, printre care și spitalul de urgență Floreasca, unde am instalat un analizor de gaze în sânge, esențial pentru un spital cu acest profil. Păstrez
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]