3,295 matches
-
Conceptul de literatură universală și comparată”, GL, 1967, 36; Liviu Rusu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, VR, 1967, 12; Baconsky, Marginalii, 199-203; Vrabie, Folcloristica, 389-390; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, RITL, 1969, 4; Constantin Ciopraga, „Principii de literatură comparată”, CRC, 1969, 22; Nicolae Balotă, „Principii de literatură comparată”, F, 1969, 6; George Munteanu, „Principii de literatură comparată”, CNT, 1969, 28; Balotă, Labirint, 412-416; Nicolae Manolescu, „Arta populară și relațiile ei”, CNT, 1971, 28; Adrian Fochi, „Arta populară și relațiile
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Liviu Rusu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, VR, 1967, 12; Baconsky, Marginalii, 199-203; Vrabie, Folcloristica, 389-390; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, RITL, 1969, 4; Constantin Ciopraga, „Principii de literatură comparată”, CRC, 1969, 22; Nicolae Balotă, „Principii de literatură comparată”, F, 1969, 6; George Munteanu, „Principii de literatură comparată”, CNT, 1969, 28; Balotă, Labirint, 412-416; Nicolae Manolescu, „Arta populară și relațiile ei”, CNT, 1971, 28; Adrian Fochi, „Arta populară și relațiile ei”, RITL, 1971, 3; Romul Munteanu, „Principii de literatură
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
1967, 12; Baconsky, Marginalii, 199-203; Vrabie, Folcloristica, 389-390; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, RITL, 1969, 4; Constantin Ciopraga, „Principii de literatură comparată”, CRC, 1969, 22; Nicolae Balotă, „Principii de literatură comparată”, F, 1969, 6; George Munteanu, „Principii de literatură comparată”, CNT, 1969, 28; Balotă, Labirint, 412-416; Nicolae Manolescu, „Arta populară și relațiile ei”, CNT, 1971, 28; Adrian Fochi, „Arta populară și relațiile ei”, RITL, 1971, 3; Romul Munteanu, „Principii de literatură comparată”, „Scânteia”, 1972, 21 septembrie; Dan Grigorescu, „Principii de
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
F, 1969, 6; George Munteanu, „Principii de literatură comparată”, CNT, 1969, 28; Balotă, Labirint, 412-416; Nicolae Manolescu, „Arta populară și relațiile ei”, CNT, 1971, 28; Adrian Fochi, „Arta populară și relațiile ei”, RITL, 1971, 3; Romul Munteanu, „Principii de literatură comparată”, „Scânteia”, 1972, 21 septembrie; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, „Comparative literature”, 1972, 3; Bucur, Istoriografia, 563-567; Marin Bucur, „Aspecte naționale ale curentelor literare internaționale”, RITL, 1974, 1; Crohmălniceanu, Literatura, III, 263-267; Firan, Macedonski - Arghezi, 153-160; Micu, „Gândirea”, 314-325; Grigore
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
1969, 28; Balotă, Labirint, 412-416; Nicolae Manolescu, „Arta populară și relațiile ei”, CNT, 1971, 28; Adrian Fochi, „Arta populară și relațiile ei”, RITL, 1971, 3; Romul Munteanu, „Principii de literatură comparată”, „Scânteia”, 1972, 21 septembrie; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, „Comparative literature”, 1972, 3; Bucur, Istoriografia, 563-567; Marin Bucur, „Aspecte naționale ale curentelor literare internaționale”, RITL, 1974, 1; Crohmălniceanu, Literatura, III, 263-267; Firan, Macedonski - Arghezi, 153-160; Micu, „Gândirea”, 314-325; Grigore Smeu, Contribuțiile estetice ale lui Al. Dima, ST, 1976, 2
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
urmează liceul la Bistrița, unde susține examenul de bacalaureat (1958), și apoi Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, absolvită în 1963. Devine cadru didactic la aceeași facultate, parcurgând treptele de la asistent la profesor în cadrul Catedrei de literatură română, comparată, teoria literaturii și folclor. Din 1973 este doctor în filologie cu teza Valori literare în opera cronicarilor. Timp de doi ani (1991-1993), a activat la lectoratul de limbă și civilizație română de la Università degli Studi di Roma „La Sapienza”. A
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
discuțietc "Teme de discuție" 1. Alegeți o firmă cunoscută și fixați câțiva indicatori de bază ai activității acesteia, calculând valoarea acestora. Construiți sistemele de referință pentru realizarea unui benchmarking concurențial, apoi a unuia funcțional și, în final a unuia generic. Comparați rezultatele obținute prin cele trei procese diferite de benchmarking. Cum explicați faptul că există nume comune pe cele trei liste rezultate (în cazul în care va exista această situație)? 2. Realizați un benchmarking concurențial pentru o organizație ce realizează un
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sistemul de distribuție utilizat. Comparați cele trei liste rezultate. Cum explicați diferențele dintre liste? 2. Pentru industria aleasă la punctul anterior (sau pentru o altă industrie cunoscută) realizați o segmentare strategică externă folosind modelul Porter, apoi modelul Atamer și Calori. Comparați și comentați cele două segmentări rezultate. 3. Identificați grupurile strategice constituite în România asociate unor industrii cunoscute, utilizând în paralel o abordare intuitivă, bazată pe semnalele pieței, cât și o abordare analitică. Analizați legătura între grupurile strategice identificate și segmentele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Pesta (două în 1869, al treilea în 1879). Călător pasionat, C.-D. descoperă lumea cu încântare și deseori cu voluptate. Ager și uimitor de receptiv, înclinat spre reflecția morală, el are totodată gustul observației sociale, făcând subtile disocieri de psihologie comparată. Îl interesează totul, dar știe să desprindă esențialul și ochiul lui sesizează numaidecât, într-o priveliște sau alta, accentul caracteristic. În plan literar, memorialistul e un descriptiv, fără invenție epică, și un umorist superior. Spirit lucid și mai degrabă sceptic
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
până la sfârșitul vieții a fost profesor la Facultatea de Filologie a Universității din București, decan al Facultății de Limbi Romanice și Clasice (1963-1965) și câțiva ani prorector. A primit distincția „Palmes académiques” a guvernului francez. Teza de doctorat în literatura comparată, La Légende de Geneviève de Brabant et șes versions roumaines (1938), trecută cu mențiunea summa cum laude, a suscitat chiar de la publicare, un viu interes. Fiind considerată de importanță europeană, că singura lucrare monografica dedicată acestui subiect, i-au fost
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
monografica dedicată acestui subiect, i-au fost consacrate numeroase recenzii în reviste de specialitate atât românești, cât și străine. Pe langă activitatea didactica de o viață, C. a avut o arie largă de preocupări, de la istoria limbii franceze până la literatura comparată, cercetată mai ales sub unghiul relațiilor culturale româno-franceze, în toate perioadele de dezvoltare ale literaturii franceze, cu ale cărei coordonate C. era deosebit de familiarizat. În afara tezei de doctorat, apreciată drept „o capodoperă a metodei comparatismului” (Marin Bucur), pe aceeași linie
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
Bacău), comparatist, teoretician literar și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Ignat) și a lui Neculai Sandu. A absolvit Liceul „Roman Vodă” din Roman, apoi Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1966). Profesor la Catedra de literatură comparată a Facultății de Litere din cadrul aceleiași universități, predă disciplinele teoria literaturii și literatură comparată. Devine doctor în litere în anul 1978, cu teza Exotismul în literatura română din secolul al XIX-lea. Între anii 1981 și 1984, 1990 și 1994
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
Neculai Sandu. A absolvit Liceul „Roman Vodă” din Roman, apoi Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1966). Profesor la Catedra de literatură comparată a Facultății de Litere din cadrul aceleiași universități, predă disciplinele teoria literaturii și literatură comparată. Devine doctor în litere în anul 1978, cu teza Exotismul în literatura română din secolul al XIX-lea. Între anii 1981 și 1984, 1990 și 1994, se specializează la Universitatea din Augsburg (Germania). Debutează în „Iașul literar” (1967). Colaborează la
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
literară” ș.a. Din 1930, când tipărește prima carte, o traducere, Paolo Uccello. Poem italic de Giovanni Pascoli, va continua să dea la lumină, până în 1947, alte traduceri ale operelor unor scriitori italieni, dar și rezultate ale propriilor cercetări de literatură comparată („L’infinito” di Leopardi in romeno - 1937), de istorie culturală sau de istorie (Memorandumul român și Italia, 1947), precum și câteva manuale de limba și literatura italiană pentru liceu. Interesul lui C. s-a îndreptat în egală măsură spre istoria culturii
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
a gazetăriei sale. Aceleași calități în dezbaterea analitică a problemelor abordate demonstrează și expunerea monografică Chestiunea Transilvaniei, carte scrisă în limba franceză în 1945-1946 și revizuită, pentru publicare, în anii ’80. Gândită din unghiul de vedere al rigorilor dreptului internațional comparat și ale dreptului comunităților europene, lucrarea combate ideea federalismului regional prin afirmarea răspicată a realității istorice, de la care se poate declanșa orice discuție fructuoasă. Conform acestei realități istorice, Transilvania - „prin istoria, etnologia și geografia ei” - este „parte integrantă a României
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
Face studii primare și liceale la Rogojeni și la Bârlad, absolvind apoi Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1961). După absolvire, parcurge întreaga ierarhie universitară devenind profesor (1993), și în 1997 șef al Catedrei de literatură comparată și estetică. Își ia doctoratul în filologie în 1973. Urmează cursuri de teatrologie la München, în 1971 și 1972. Între 1981 și 1984 a fost lector de limba și literatura română la universitățile din München și Augsburg, devenind, tot aici
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
În iulie 1998 participă la un Colloquium Politicum pe tema „Noua dreaptă în România”, organizat de Universitatea din Augsburg, la care, în 1999, este numit membru de onoare. Se întoarce din exil în 1994, reîntemeiază la Iași Catedra de literatură comparată și estetică, desființată în 1972, iar în 2001 primește, la Tel Aviv, Premiul Prieteniei România - Israel. C. debutează în „Iașul literar” (1964), colaborând apoi la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „România literară”, „Luceafărul”, „Timpul” (Iași), „Sinteze
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
Prieteniei România - Israel. C. debutează în „Iașul literar” (1964), colaborând apoi la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „România literară”, „Luceafărul”, „Timpul” (Iași), „Sinteze” (Bacău). Privite în ansamblu, scrierile lui se orientează de la început spre domeniul literaturii comparate, îmbinând argumentarea solidă și informația vastă cu o deschidere a perspectivei comparatiste spre spații culturale puțin cunoscute la noi (de exemplu, clasicismul japonez), deși punctul de referință îl va constitui întotdeauna literatura română. O excelentă cunoaștere a câmpului teoriei literare
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
mai firesc. Modernitatea conceptului de poezie este discutată pe larg, din aceeași perspectivă critică, atât la Eminescu, cât și la Baudelaire și Lautréamont. Baza teoretică solidă nu lipsește nici din acest volum, autorul aducând din nou în discuție situația literaturii comparate, „criza teatrului”, aplicând apoi aceste concepte la autori mai vechi sau mai noi, pe care îi reinterpretează, cu accentul în principal pe personaj (Falstaff, Don Juan, Candide, dar și Chirița). Extinderea ariei comparatiste va fi și mai vizibilă în volumul
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
Valéry că orice clasicism presupune un romantism anterior, C. merge mai departe, ajungând la concluzia că există și un „romantism posterior”, relația între cele două curente fiind nu una de opoziție, ci de continuitate. Pe lângă studiile de literatură română și comparată, C. a scris piese de teatru, publicate în volumele Don Juan sau Întoarcerea la dragoste (1994) și Bisidentul (1998). Cu pretexte și trimiteri livrești, așezate rafinat sub ingenioase și erudite măști, personaje și situații balansează între tiparul general uman, încifrat
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
cu Viorica S. Constantinescu), Iași, 1976; Moștenirea modernilor, Iași, 1978; Introducere în literatura clasică europeană, Iași, 1978; Don Juan sau Întoarcerea la dragoste, Iași, 1994; Bisidentul, Iași, 1998; Despre exegeza extremei drepte românești, Iași, 1998; Anotimpul haijinilor. Eseuri de literatură comparată, Iași, 2001. Antologii: Mircea Dinescu, Lyrik. Revolution und das neue Europa, Augsburg, 1991 (în colaborare cu Henning Krauss); Mircea Dinescu. Dichter und Bürgerrechtler. Neue Gedichte, Dokumente, Analysen, Augsburg, 1992 (în colaborare cu Henning Krauss și Klaus P. Prem). Traduceri: Novalis
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
Popescu, „Caragiale și începuturile teatrului european modern”, „Syntesis”, 1974, 1; Al. Călinescu, Lectura modernității și modernitatea lecturii, CRC, 1975, 37; Mircea Mancaș, Un nou Caragiale?, TTR, 1975, 3; Ulici, Prima verba, I, 251-253; Al. Dima, Aspecte noi în domeniul literaturii comparate, R, 1976, 1; Andrei Corbea, I. Constantinescu, „Moștenirea modernilor”, RITL, 1976, 2; Dima, Dezbateri, 201-206; Papu, Clasicii, 9, 13-14; Ungheanu, Lecturi, 201-206; Iorgulescu, Scriitori, 286-287; Dimisianu, Opinii, 241-244; Gheorghe Lascu, I. Constantinescu, „Introducere în literatura clasică europeană”, ST, 1979, 1
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
detaliului invadează ceea ce s-ar dori obiectivitate în urmărirea unor destine paralele, devenind privire caleidoscopică asupra unui conglomerat de ornamente. Romanul Își amintea de Casablanca (1984) apare ca o consecvență formală și de substanță față de Amurgul levantinilor. Într-o „lectură comparată” a basmului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, volumul Triumful lui Făt-Frumos (1979; Premiul Comitetului Central al UTC) vine cu un eseu-anchetă asupra „nucleului inițiatic al basmului” (Dan C. Mihăilescu), o căutare în genul lui Ion Gheorghe, sub „impuls
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
artă; intelectualismul vede în critică un roman al facultății creatoare, prin inteligență. Opera e un excitant al creației, prin inteligență interpretativă” (Despre critică și critici. Reflexii pe paragrafe). Ideile despre „critica literaților” (în special a poeților), despre critica în viziune comparată (dincolo de „hotarele strict naționale”), reflecțiile despre portretistică din perspectivă critică, despre foiletonistică și eseu, toate învederează o consecventă luciditate: „Foiletonul trebuie să devie o recreare, după o muncă mai grea. În fiecare an e bine să scrii o carte unitară
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
sa încadrare aici fiind aceea de șef de sector. În 1990 a devenit ministru adjunct în Ministerul Învățământului. Membru în biroul executiv al Societății de Științe Filologice din România, este, din 1990, vicepreședintele acesteia. Membru al Asociației Internaționale de Literatură Comparată, din 1985 face parte din comitetul de coordonare, din 1991 din comitetul executiv, iar între 1994 și 1997 îndeplinește funcția de vicepreședinte. De la fondarea ei în 1997, este președintele Asociației de Literatură Comparată din România. A participat la numeroase congrese
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]