8,996 matches
-
în comparație cu state dezvoltate din Vestul Europei. Totuși, agricultura are în continuare o pondere ridicată în PIB prin comparație cu celelalte state din Uniunea Europeană, dar mai cu seamă în populația ocupată, care nu mai este un factor de competitivitate economică, ci unul de adâncire a inegalităților economice și sociale. Sectorul agricol, cu potențialul său des invocat, nu are capacitatea de a compensa nevoia de forță de muncă din alte sectoare, chiar în condițiile în care calificările cerute sunt încă
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
cotațiilor materiilor prime pe piețele internaționale. Principalele domenii afectate de saltul cotațiilor energetice internaționale au fost cele cu un consum energetic ridicat, în special industria chimică și metalurgia. După cum a admis și Raportul Draghi*25), economia UE suferă pierderi de competitivitate din cauza prețurilor ridicate la energie și deficitului de resurse de hidrocarburi, care creează depedendența de importuri. La nivelul UE-27 (2020), producția de profil s-a comprimat cu 6 la sută și respectiv 4 la sută în anul 2022, dar
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
eficiența energetică. *29) Raport anual BNR 2022, https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=3043 *30) Idem O eventuală accelerare a tranziției verzi prin diminuarea numărului de certificate de emisii alocate gratuit de către Comisia Europeană va avea efecte în creșterea costurilor de producție și pierderi de competitivitate pentru industriile energointensive. Pentru a își menține potențialul competitiv pe piața internă și, mai ales, externă, cele două sectoare industriale energointensive sunt obligate să își revizuiască politica de prețuri/costuri. De asemenea, sunt necesare măsuri de retehnologizare și/sau captare carbon și
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
constitui o oportunitate pentru economia europeană, prin tranziția către resurse energetice mai curate și mai ieftine, dar e necesară o mai bună coordonare a politicilor, existând riscul ca fără o coordonare efectul să fie unul contrar, să conducă pierderi de competitivitate. Sub-capitalizarea cronică a companiilor românești Firmele care au capitaluri negative reprezintă aproape o treime din totalul firmelor. Necesarul de recapitalizare se situează la un nivel ridicat (136 miliarde lei, respectiv 11,6 la sută din PIB)*31). În același timp, companiile cu
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
dezindustrializare. Impactul inteligenței artificiale asupra sectoarelor industriale În statele occidentale, companiile industriale deja dezvoltă proiecte IA în domeniile mentenanței predictive (monitorizarea pe bază de senzori) și a eficientizării producției. Există astfel riscul creării unui nou ecart de productivitate, implicit de competitivitate, între firmele industriale din Vestul Europei și cele la nivel național. În condițiile subcapitalizării firmelor românești (cf. punctelor 1.3 și 1.4) și accesului sub-optimal al firmelor la finanțare europeană, este prioritară stabilirea unor direcții naționale de sprijin pentru susținerea tranziției
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
românești (cf. punctelor 1.3 și 1.4) și accesului sub-optimal al firmelor la finanțare europeană, este prioritară stabilirea unor direcții naționale de sprijin pentru susținerea tranziției industriale (Industrie 4.0). Susținere redusă a dezvoltării formelor asociative de tip cluster pentru a întări competitivitatea IMM-urilor românești din industrie La nivel european, clusterele sunt recunoscute ca generatori ai ecosistemelor industriale reziliente, digitale și verzi, DG GROW creditând clusterele pentru identificarea de soluții pentru întreruperile din lanțurile de valoare apărute ca urmare a pandemiei și
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
întreprinderi, • Decalajul între tematicile abordate în activitățile CDI din mediul public și nevoile mediului economic Oportunități Amenințări • Accesarea fondurilor europene structurale și de investiții • Folosirea de surse regenerabile (energie solară, geotermală și bioenergie) • Soluțiile de CCUS și hidrogen verde • Creșterea competitivității produselor asociate panourilor solare fotovoltaice (PV), turbinelor eoliene și vehiculelor electrice (VE) • Posibile relocări de unități de producție în România pe fondul tensiunilor din Asia și Rusia • Principalele documente strategice în domeniul CDI pun accent pe sprijinirea accesului actorilor economici
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
către inovare și dezvoltarea transferului tehnologic și de cunoștințe • Sprijinirea clusterelor în vederea creșterii gradului de inovare și internaționalizare a firmelor membre și a integrării acestora în lanțuri de valoare regionale (în special regiunea Dunării) și globale; • Creșterea nivelului de competitivitate a IMM-urilor și întreprinderilor mari autohtone prin investiții în noi echipamente și dezvoltare tehnologică, inclusiv prin folosirea inițiativei STEP și a fondurilor destinate investițiilor în tehnologii critice: digitale, curate și biotehnologii; • Identificarea de noi piețe de desfacere pentru produsele
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
produsele și serviciile industriale; • Creșterea capacității sectoarelor productive în furnizarea de bunuri/produse cu un înalt grad de personalizare în funcție de necesitățile clienților • Creșterea puterii de cumpărare a populației • Conflictul ruso-ucrainian și impactul asupra prețurilor materiilor prime • Pierderi de competitivitate în industriile energointensive din cauza costurilor de reducere a emisiilor GES • Prețurile ridicate ale energiei electrice, gazelor naturale și a materiilor prime • Volatilitatea prețului la bursă a certificatelor ETS • Concurență neloială din partea întreprinderilor din afara UE • Intensificarea politicilor climatice
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
valoare • Relocarea în țările dezvoltate sau în vecinătate (Africa de Nord, Asia de Sud) a unor companii parte din diferite lanțuri de producție și aprovizionare, precum și din sectorul IT • Scăderea cererii externe pe piețele europene cauzate de pierderi de competitivitate ale UE în sectoare din avalul producției românești (industria auto, aparate și echipamente electrice, industria chimică) ... ... 4. PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE Această secțiune prezintă pe scurt o analiză succintă a strategiilor, reglementărilor și/sau documentelor relevante la nivel european
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
noi tipuri de locuri de muncă care necesită competențe inexistente astăzi care să faciliteze trecerea de la producția liniară la economia circulară. Obiectivele noii strategii industriale pentru Europa: ● Piață unică aprofundată și mai digitalizată. Piața unică este factorul determinant al competitivității, facilitează integrarea întreprinderilor de toate dimensiunile în lanțurile valorice europene și globale. ● Menținerea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial. ● Sprijinirea industriei către neutralitatea climatică. Modernizarea și decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie reprezintă o prioritate absolută. Uniunea Europeană
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
pile de combustie, turbine eoliene și sisteme de captare și stocare a dioxidului de carbon. *38) Energy Technology Perspectives (2023) - Agenția Internațională a Energiei https://www.iea.org/reports/energy-technology- perspectives-2023 *39) https://dealroom.co/uploaded/2022/04/Dealroom-Talis-Climate-Tech-Europe-2022.pdf Planul industrial al Pactului verde*40) a prezentat un plan cuprinzător pentru sporirea competitivității industriei care contribuie la obiectivul zero emisii nete din Europa și pentru sprijinirea tranziției rapide către neutralitatea climatică. Planul se articulează în jurul următorilor patru piloni: (i) un mediu de reglementare previzibil și simplificat; (ii) un acces mai rapid la
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
și stocării carbonului (CCS). ● Energie regenerabilă. ● Construcție/dezvoltare instalații green field oțel verde ● Industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice ● Noi tehnologii digitale și de comunicații. ● Reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcții. În vederea creșterii competitivității sectoarelor industriale naționale, Programul de Guvernare listează următoarele acțiuni pentru perioada 2023-2024: 1. Revizuirea și continuarea Programului creșterea competitivității produselor industriale, având în vedere experiența sesiunilor derulate în 2023, cu acțiuni de susținere precum: clustere, industrii creative. Programul vizează competiții
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
mașini electrice ● Noi tehnologii digitale și de comunicații. ● Reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcții. În vederea creșterii competitivității sectoarelor industriale naționale, Programul de Guvernare listează următoarele acțiuni pentru perioada 2023-2024: 1. Revizuirea și continuarea Programului creșterea competitivității produselor industriale, având în vedere experiența sesiunilor derulate în 2023, cu acțiuni de susținere precum: clustere, industrii creative. Programul vizează competiții de proiecte finanțate prin schema de ajutor de Minimis aferentă. ... 2. Program pentru dezvoltarea lanțurilor de producție locale. Implementarea
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 Strategia Uniunii Energetice își propune combaterea schimbărilor climatice la nivelul Uniunii Europene prin cinci direcții principale de acțiune: securitate energetică, decarbonizare, eficiență energetică, piața internă a energiei și cercetare, inovare și competitivitate. Planului Național Integrat în domeniul Energiei și schimbărilor climatice (PNIESC) stabilește următoarele ținte la nivel național în orizontul anului 2030: Ținte 2030 Ținta de reducere a emisiilor de GES la nivelul economiei pentru România este de 85% în 2030, comparativ
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor asupra mediului. Documentul propune 28 masuri care încearcă să răspundă acestor provocări. Una dintre măsurile cu impact asupra sectorului industrial este măsura nr. 6 (MEAT este desemnat drept coordonator al acestui demers): Sprijinirea competitivității economiei românești prin: a) promovarea sectoarelor economice cu emisii reduse sau negative de dioxid de carbon în care România deține avantaje competitive; b) soluții de relocare din străinătate în România a unor lanțuri globale de producție legate de atenuarea schimbărilor
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
încurajarea relațiilor de cooperare în clustere inovative ("Clustere") ; ● Stimularea inovării prin investiții în noi produse, servicii și baze de producție ("Business Driven Innovation") ● Identificarea necesarului de forță de muncă specializată și instruire/perfecționare adecvată pentru sectoarele industriale ("Forța de muncă ") ; ● Stimularea competitivității prin energie, climă, dezvoltare durabilă, resurse și eficiență energetică ("Eficientă energetică") ● Întărirea capacității administrative la nivelul Ministerului Economiei în vederea implementării politicii industriale a României. Strategia națională de competitivitate 2021-2027 (Planul de Tranziție Industrială) Strategia națională de competitivitate 2021-2027 este
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
specializată și instruire/perfecționare adecvată pentru sectoarele industriale ("Forța de muncă ") ; ● Stimularea competitivității prin energie, climă, dezvoltare durabilă, resurse și eficiență energetică ("Eficientă energetică") ● Întărirea capacității administrative la nivelul Ministerului Economiei în vederea implementării politicii industriale a României. Strategia națională de competitivitate 2021-2027 (Planul de Tranziție Industrială) Strategia națională de competitivitate 2021-2027 este un document integrator al politicilor publice cu impact asupra completivității economice, în complementaritate cu SNCISI, strategiile de specializare inteligentă regionale precum și în contextul mai larg al politicilor publice
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
muncă ") ; ● Stimularea competitivității prin energie, climă, dezvoltare durabilă, resurse și eficiență energetică ("Eficientă energetică") ● Întărirea capacității administrative la nivelul Ministerului Economiei în vederea implementării politicii industriale a României. Strategia națională de competitivitate 2021-2027 (Planul de Tranziție Industrială) Strategia națională de competitivitate 2021-2027 este un document integrator al politicilor publice cu impact asupra completivității economice, în complementaritate cu SNCISI, strategiile de specializare inteligentă regionale precum și în contextul mai larg al politicilor publice europene (Noua Strategie Industrială Europeană, Pactul Verde European, Tranziția
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
impact asupra completivității economice, în complementaritate cu SNCISI, strategiile de specializare inteligentă regionale precum și în contextul mai larg al politicilor publice europene (Noua Strategie Industrială Europeană, Pactul Verde European, Tranziția industrială). Primele două obiective generale ale Strategiei naționale de competitivitate vizează "Modernizarea industrială a întreprinderilor, inclusiv prin susținerea mecanismelor economiei circulare și a economiei colaborative" și "Sprijinirea procesului de transformare digitală (Industrie 4.0) pentru creșterea gradului de competitivitate a întreprinderilor". Creșterea competitivității economiei naționale se poate realiza doar prin intermediul
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Verde European, Tranziția industrială). Primele două obiective generale ale Strategiei naționale de competitivitate vizează "Modernizarea industrială a întreprinderilor, inclusiv prin susținerea mecanismelor economiei circulare și a economiei colaborative" și "Sprijinirea procesului de transformare digitală (Industrie 4.0) pentru creșterea gradului de competitivitate a întreprinderilor". Creșterea competitivității economiei naționale se poate realiza doar prin intermediul modernizării tehnologice a țesutului industrial contribuind astfel la reducerea decalajelor regionale interne și, simultan, a decalajului de productivitate comparativ cu media Uniunii Europene. Strategia națională de competitivitate conține
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Primele două obiective generale ale Strategiei naționale de competitivitate vizează "Modernizarea industrială a întreprinderilor, inclusiv prin susținerea mecanismelor economiei circulare și a economiei colaborative" și "Sprijinirea procesului de transformare digitală (Industrie 4.0) pentru creșterea gradului de competitivitate a întreprinderilor". Creșterea competitivității economiei naționale se poate realiza doar prin intermediul modernizării tehnologice a țesutului industrial contribuind astfel la reducerea decalajelor regionale interne și, simultan, a decalajului de productivitate comparativ cu media Uniunii Europene. Strategia națională de competitivitate conține un plan de măsuri
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
de competitivitate a întreprinderilor". Creșterea competitivității economiei naționale se poate realiza doar prin intermediul modernizării tehnologice a țesutului industrial contribuind astfel la reducerea decalajelor regionale interne și, simultan, a decalajului de productivitate comparativ cu media Uniunii Europene. Strategia națională de competitivitate conține un plan de măsuri privind gestionarea procesului de tranziție industrială - "Creșterea gradului de adoptare a industriei 4.0 în rândul întreprinderilor", propunând patru tipuri de intervenții publice: ● Investiții cu caracter inovativ (încurajarea investițiilor întreprinderilor pentru adoptarea tehnologiilor industriei 4.0): Finanțarea
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
de la identificarea principalelor probleme ale industriei românești și urmărește stabilirea unor obiective generale și specifice pentru a aborda aceste probleme. Obiectivele sunt susținute de acțiuni concrete și programe de finanțare care vizează modernizarea și dezvoltarea durabilă a industriei, creșterea competitivității pe piețele internaționale, protejarea mediului înconjurător și formarea și calificarea forței de muncă cu respectarea principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați. Această logică de intervenție este esențială pentru a asigura o dezvoltare echilibrată și sustenabilă
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
și promovarea inovației sustenabile, cu accent pe trecerea la economia circulară Obiectivul general 1 al Strategiei industriale a României se concentrează pe modernizarea industriei prin adoptarea unei abordări multidimensionale. Aceasta include tehnologizarea avansată, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și competitivitatea în toate ramurile industriale și eficientizarea produselor și proceselor prin reducerea consumului de resurse și a impactului asupra mediului. De asemenea, obiectivul include promovarea inovației sustenabile, accelerând tranzițiile verzi și digitale și adoptând principii de durabilitate. Accentul pe trecerea la
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]