1,827 matches
-
diabetici, combinată cu expectații crescute privind performanțele acestora, ar putea fi cele mai utile atitudini. Pe scurt, clinicianul trebuie să înțeleagă că nimeni nu este răspunzător de problemele create de vârstă, și atunci când ceva nu merge bine, în special privind complianța la tratament a adolescentului, se recomandă să se apeleze la intervenția unui psiholog, care să exploreze aspectele psihologice și mai ales modelele de comunicare intrafamilială, care va putea astfel să consilieze adecvat membrii familiei. (3) La tânărul adult, la care
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
și psihopatice mai frecvente. Aceștia au prezentat scoruri ridicate la acest chestionar de personalitate pentru: hiperemotivitate, tendințe agresiv-impulsive și ostilitate pe fondul vulnerabilității sau a fragilității Eului. În plan comportamental, la aceștia se remarcă imaturitate în relațiile interpersonale și o complianță ciclică, discontinuă, cu tendințe la frecvente dezechilibrări metabolice. De asemenea, la aceștia s-au înregistrat și cele mai ridicate scoruri pentru scalele de depresie și de ipohondrie. O altă categorie o reprezintă diabeticii stabili, la care stresul bio-psiho-social al apariției
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
acestea trebuie să fie acceptate de pacient. Dacă acesta refuză chiar și numai unul singur, acesta poate antrena refuzul, neglijența și abandonarea tratamentului. Într-o a doua categorie de studii, ca de exemplu în cel Ruzicki (27), s-a studiat complianța și punctul de control („locus of control”) la diabetici. Modul de gestionare al diabetului depinde de stările emoționale legate de fazele procesului de acceptare. Pe lângă motivațiile psihodinamice intrinseci ale acceptării, acești autori au subliniat și importanța contextului socio-cultural, al valorilor
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
în aplicarea unui interviu semidirectiv în care medicul poate să exploreaze trăirile pacientului fără a-i pune întrebările directe privitoare la cele patru condiții ale modelului privind speranța de viață. Noi considerăm că cel mai important factor, însă, care influențează complianța la tratament, mai ales în cazul diabeticului este calitatea relației medic-pacient, (adică, acceptarea și utilizarea empatiei) pentru că, astfel, el se simte luat în considerație și în alt plan decât cel biologic și rațional, deci și valorizat ca și persoană. Așa cum
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
stimulii aversivi care determină o pierdere a autocontrolului emoțional sunt reprezentați de observațiile critice ale familiei, și mai ales ale soției, privind abaterile de la dietă, sau la nerespectarea orarului tratamentului. Relația armonioasă sau conflictuală soț-soție poate să influențeze foarte mult complianța pe termen lung la programul de tratament. Moartea partenerului de viață poate produce o criză existențială gravă, din cauza sentimentului de pierdere afectivă, de suport psihologic și al sentimentului de „vid afectiv”. 6. Diabetul ca boală a societății Deși prevalența diabetului
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
hiperalgică (dureri intense în membrele inferioare), digestivă (diaree nocturnă), vezicală (vezica neurogenă cu incontinență urinară) sau gastrică („gastroparesis diabeticorum”) scade drastic calitatea vieții acestor bolnavi, atât prin suferința propriu-zisă, specifică complicației în cauză, cât și prin agravarea dezechilibrului metabolic. 8. Complianța pacientului la programul de tratament Programul de tratament include: dieta, activitatea fizică, monitorizarea și autocontrolul glicemiei și tratamentul insulinic sau cu antidiabetice orale. După anii 1980, în diabetologie s-a acordat o atenție tot mai mare educației terapeutice a pacienților
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
ales renumitul educator american Anderson, Funnell (1). Vunamaki și col. (29) au arătat că stabilirea unor relații egalitare, mutuale între medic/pacient conduce la creșterea bunăstării psihologice, a satisfacției privind tratamentul, la o mai bună calitate a vieții și a complianței pacienților diabetici. Anderson (1) consideră că este important să se producă chiar o restructurare a rolurilor, astfel, accentul se va pune pe responsabilizarea progresivă a pacientului în managementul propriului tratament pe baza empowerment-ului (împuternicirii) pacientului. Consilierea prin împuternicire constă în
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
Valoarea medie a scorurilor indexului de Bunăstare Psihologică s-a situat în registru mediu de 21,50 2, care indică faptul că dificultățile de adaptare psihologică au persistat și după 6 luni de la apariția diabetului și implicit tendința către o complianță scăzută față de tratament la pacienții cu T2DM tratați oral. Indexul situat în registrul mediu indică o stare de reglare fizică și mentală precară, determinată în parte de particularitățile de vârstă, cât și de stresul psihosocial caracteristic vârstei a treia (situația
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
ca modalitate de debut a diabetului (comă inaugurală), mult mai frecvent fiind declanșată de factori precipitanți (infecții severe pulmonare sau urinare, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral etc.). deseori la persoanele vârstnice pot interveni și factori psihologici, ca și scăderea complianței la tratament (ca urmare a aterosclerozei cerebrale, bolilor degenerative cerebrale și depresiilor), cu omiterea administrării insulinei. Tulburările de vedere pot duce la greșeli în dozarea insulinei, iar tulburările motorii periferice (tremor, plegii, pareze) la greșeli de administrare a insulinei. Se
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
se asociază independent cu declinul funcțiilor cognitive (108), hiperinsulinemia fiind factor de risc pentru demență (98), iar riscul de boală coronariană variază continuu cu nivelul glicemiei sangvine. Tratamentul pacienților vârstnici trebuie strict individualizat în funcție de speranța de viață, patologia psihosomatică asociată, complianța pacientului, condițiile de viață, posibilitățile materiale, capacitate de autoîngrijire, suportul familial/social. Principalele obiective ale tratamentului la vârstnici sunt prezentate în tabelul 3 (95). Mijloacele terapeutice folosite la această categorie de pacienți sunt, cu anumite particularități, identice cu cele folosite
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
proliferarea și diferențierea celulară. Activarea factorilor de creștere stimulează proliferarea și activarea fibroblasturilor cardiace, rezultând fibroza miocardică, caracterizată printr-o creștere rapidă a sintezei de colagen și o proliferare disproporționată a matricei celulare [Speiser et al., 1991], ceea ce, reducând elasticitatea (complianța) ventriculului stâng, alterează umplerea diastolică. Fibroza miocardică este mai marcată în suprasarcina de presiune decât în cea de volum și este favorizată de factori cum ar fi senescența, ischemia, catecolaminele, angiotensina II și aldosteronul [Weber et al., 1989; Robert et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
se realizează prin aranjarea proteinelor musculare cu rol contractil în paralel. Ca urmare, are loc o creștere a grosimii peretelui ventricular și o reducere a volumului cavitar al ventriculului stâng. Din acest proces rezultă HVS concentrică, determinând o reducere a complianței diastolice și ischemie la 267AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL nivelul miocardului, chiar în absența obstrucției coronariene aterosclerotice. Relația dintre stresul de perete și presiune este influențată de mărimea ventriculului. Conform legii lui Laplace, stresul de perete (s) este direct proporțional
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
fără HVS); HVS concentrică (volum cavitar < 90 ml/m2, HVS prezentă); dilatația VS (volum cavitar > 90 ml/m2); disfuncție sistolică (fracție de scurtare < 25%) [Foley et al., 1995]. Cu ajutorul ecografiei Doppler se poate calcula un parametru definitoriu pentru disfuncția diastolică (complianța) a ventriculului stâng: raportul E/A (între viteza de umplere precoce maximă E și viteza de umplere atrială A), normal >1,5. Disfuncția diastolică survine atunci când ventriculul stâng rigid (prin HVS și/sau fibroză intramiocardică) se destinde relativ dificil în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
creștere a muncii inimii, un debit cardiac crescut și sporirea consumului de oxigen la nivel miocardic. Creșterea debitului cardiac determină la rândul ei un flux sangvin augmentat la nivelul arterelor mari de conductanță, ceea ce contribuie la remodelarea vasculară, cu reducerea complianței arteriale vezi în acest sens capitolul III.3. Există raportări de cazuri în care instituirea FAV a determinat insuficiență cardiacă prin debit cardiac crescut [Meeus et al., 2000; Blacher et al., 1999]. în sens invers, închiderea FAV se asociază cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cel hipotensor [Amann et al., 2000]. Tratamentul îndelungat timp de 8 luni, cu lisinopril la șobolanii spontan hipertensivi cu hipertrofie VS severă și fibroză miocardică importantă a dus la reversibilitatea completă a HVS, a fibrozei cardiace (cu îmbunătățirea semnificativă a complianței ventriculare), precum și la ameliorarea netă a funcției sistolice [Brilla et al., 1996]. Un efect cel puțin comparabil cu cel al IECA asupra masei VS a fost evidențiat la modele animale experimentale șobolani spontan hipertensivi și pentru o altă clasă de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
stabilă, cvasinormală, cu cel al unor voluntari sănătoși, Suwelack et al. [1999] au constatat, într-un studiu cross-sectional, un profil ecocardiografic net defavorabil pacienților transplantați renal. 60% dintre pacienții cu TR prezentau hipertrofie ventriculară concentrică în absența hipertensiunii arteriale , iar complianța ventriculară era semnificativ mai redusă la purtătorii de grefă renală (disfuncție diastolică semnificativă). în schimb, nu au existat diferențe în ceea ce privește funcția sistolică între cele două categorii de subiecți. Modificările structurale și funcționale cardiace enunțate mai sus demonstrează prezența/persistența unor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și încă și mai mult la 40 de luni de urmărire, în paralel cu ameliorarea grosimii parietale arteriale. Astfel, masa ventriculului stâng s-a redus cu circa 10% după un an și cu 20% la 40 de luni post-TR. Totuși, complianța ventriculară a rămas anormală (ca și distensibilitatea arterială), iar normalizarea masei VS s-a obținut doar la 25% dintre pacienții care au avut HVS la examinarea inițială. Gradul reducției HVS s-a corelat negativ cu durata dializei, cu creșterea hematocritului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
funcționale cardiace în perioada predialitică (și apoi în cursul tratamentului prin dializă), pacienții transplantați renal cu cardiomiopatie uremică avansată anterior TR prezentând un prognostic nefavorabil în comparație cu cei fără anomalii ecocardiografice majore. Determinanți ai cardiomiopatiei uremice la pacienții transplantați renal Arterioscleroza (complianța vasculară redusă). Rigiditatea arterială (adică reducerea complianței vasculare vezi subcapitolul III.3), reflectând procesul difuz de arterioscleroză, reprezintă în sine un factor de risc pentru dezvoltarea HVS [Roman et al., 1992], prin creșterea postsarcinii cardiace. în studiul deja citat al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în cursul tratamentului prin dializă), pacienții transplantați renal cu cardiomiopatie uremică avansată anterior TR prezentând un prognostic nefavorabil în comparație cu cei fără anomalii ecocardiografice majore. Determinanți ai cardiomiopatiei uremice la pacienții transplantați renal Arterioscleroza (complianța vasculară redusă). Rigiditatea arterială (adică reducerea complianței vasculare vezi subcapitolul III.3), reflectând procesul difuz de arterioscleroză, reprezintă în sine un factor de risc pentru dezvoltarea HVS [Roman et al., 1992], prin creșterea postsarcinii cardiace. în studiul deja citat al lui Suwelack et al. [1999] s-a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
înaltă rezoluție, s-a normalizat, iar reducerea raportului grosime a peretelui arterial/ diametrul lumenului s-a redus de asemenea semnificativ, în paralel cu ameliorarea grosimii peretelui posterior al VS și a indicelui de masă a VS. Totuși, distensibilitatea carotidiană (și complianța/distensibilitatea ventriculului stâng) a rămas anormală. Hipertensiunea arterială. Hipertensiunea arterială este frecvent întâlnită posttransplant renal, la 65-80% dintre purtătorii de grefă renală, principalii factori incriminați fiind medicamentele imunosupresive cu efecte secundare presoare: ciclosporina A, tacrolimusul și corticosteroizii (pentru detalii, vezi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și la o îmbunătățire a disfuncției diastolice. Această ipoteză este susținută de date din literatura de specialitate care evidențiază că îmbunătățirea funcției diastolice prin IECA se corelează cu reducerea masei VS, și nu cu scăderea TA medii sau cu îmbunătățirea complianței vasculare [Shimamoto et al., 1996; Oren et al., 1996]. De asemenea, trebuie amintită în acest context investigația lui La Manna et al. [1995], care au comparat un grup de pacienți transplantați renal spontan normotensivi cu un altul, de transplantați cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
et al. [1995], care au comparat un grup de pacienți transplantați renal spontan normotensivi cu un altul, de transplantați cu HTA moderată, aflați în tratament cu IECA. Prevalența și gradul HVS au fost similare în cele două grupuri, în schimb complianța diastolică a VS era net în favoarea pacienților tratați cu IECA. Până de curând s-au exprimat rezerve în legătură cu utilizarea IECA (dar și a antagoniștilor receptorului AT1 al angiotensinei II, sartanii) la pacienții transplantați renal. Se consideră prea riscantă, în sensul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
incriminată în geneza diferitelor anomalii structurale cardiace și arteriale la pacientul cu insuficiență renală cronică în diverse stadii. Relația dintre HPTS și hipertrofia ventriculară la pacientul dializat este bine caracterizată, după cum este și cea dintre hipersecreția de PTH și reducerea complianței la subiecții uremici. Nu aceeași semnificație pare să aibă hipersecreția de PTH la pacientul transplantat renal cu grefă funcțională, la care desigur mediul uremic a fost abolit. Hiperparatiroidismul secundar posttransplant renal nu s-a corelat cu nici unul dintre parametrii geometrici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
diastolei, din cauza prelungirii perioadei de ejecție a VS. Miocardul subendocardic, unde rezistența la flux este mai ridicată și necesitățile metabolice mai mari, este mai susceptibil la ischemie decât miocardul subepicardic. Acumularea de colagen și de matrice extracelulară în miocard afectează complianța și umplerea VS. în fine, postdepolarizarea tardivă ca și tulburările de conducere intramiocardice legate de fibroză și de hipertrofie favorizează aritmiile. La bolnavii cu IRCT, simptomele și semnele SA sunt similare cu cele întâlnite la non-uremici: angina pectorală, sincopele și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
au existat diferențe semnificative. Rezultatele sunt însă criticabile din motive ținând de design-ul studiului: număr de evenimente consemnate, lipsa ajustării pentru multiple comparații, lipsa unei caracterizări complete a participanților, spre exemplu date insuficiente despre statusul de fumător sau nefumător, complianța scăzută sau insuficient controlată a pacienților. Studiul DIGAMI a investigat rezultatele utilizării perfuziei de glucoză și insulină la 620 pacienți diabetici (din care 83% cu DZ tip 2) cu infarct miocardic acut. La un an de la eveniment, mortalitatea se situa
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]