1,332 matches
-
accent excentric devine esențial pentru o compoziție și semnificația ei, trebuie să acceptăm excentricitatea acesteia, căci s-a creat o problemă pentru contemplarea unui tablou realizat în perspectivă centrică. Convergența liniilor de fugă generează unul dintre cei mai puternici centri compoziționali, pentru că vectorii săi traversează toate zonele tabloului. Punctul de fugă al unui astfel de sistem perspectival - mă limitez la o perspectivă cu punct unic de fugă - poate fi așezat de artist oriunde îi place. Poate fi chiar și în afara cadrului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Așezându-l pe sfânt în centrul scenei, privitorul pierde elementul decisiv al distribuției; Tintoretto a așezat figura principală departe de mijlocul tabloului și de axa decorului arhitectural pentru a ilustra caracterul neașteptat al apariției miraculoase a sfântului. Acest ingenios procedeu compozițional se dezvăluie privitorului atunci când el se așază cum trebuie față de mijlocul tabloului. Privind înainte, el are acum în față o priveliște oarecum neclară, undeva de-a lungul rândului sarcofagelor suspendate - un loc care reprezintă totuși centrul compozițional și prin aceasta
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Acest ingenios procedeu compozițional se dezvăluie privitorului atunci când el se așază cum trebuie față de mijlocul tabloului. Privind înainte, el are acum în față o priveliște oarecum neclară, undeva de-a lungul rândului sarcofagelor suspendate - un loc care reprezintă totuși centrul compozițional și prin aceasta determină locul fiecărui element al tabloului ca fiind destul de departe sau de aproape de centru, deasupra sau dedesubtul lui. Problema este totuși că peretele din dreapta al loggiei, care este oblic, apare așa cum se vede din punctul de contemplare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tocmai l-am discutat, discrepanța crește totuși odată cu incompatibilitatea spațială. Privitorul este făcut să vadă o lume pe care nu ar putea-o niciodată vedea în realitatea fizică. În acest capitol am discutat cadrul din punctul de vedere al structurii compoziționale care își oferă propria centricitate și propriile coordonate excentrice, în primul rând verticala și orizontala în planul frontal. Această structură a trebuit discutată în relația sa cu compoziția creată de artist în interiorul cadrului, o compoziție care introduce propriii săi vectori
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
destul de frecvent în mijlocul unei opere. Figura 44 Duris, Hercule și Atena, cca 480 î.Hr. Muzeul de antichități din München Rolul excentricității Până aici, abordarea îngrădirilor rotunde m-a făcut să mă concentrez asupra centricității și să neglijez rolul celuilalt sistem compozițional - excentricitatea. Totuși, așa cum știm, ambele sisteme sunt prezente întotdeauna în acțiune. Ele trebuie să se înțeleagă unul cu celălalt și să îmbogățească substanța vizuală și simbolică a întregului. Dualitatea lor complementară de bază poate fi detectată în simbolismul tradițional al
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de mâna omului, în care excentricitatea verticalelor și orizontalelor deține supremația. Un remediu parțial este adaptarea subiectului la structurile radiale. T.B.L. Webster, într-un studiu asupra decorațiilor pictate pe vasele antice grecești, desemnează simetria centrică drept una dintre principalele trăsături compoziționale. El găsește multe scene reductibile la un triunghi, patrulater, pentagon sau hexagon înscris într-un cerc. O figură alergând se poate sprijini pe o schemă din trei raze și scene mai complexe pot folosi ceea ce Webster numește patriotic, principiul Union
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și axa excentrică se poate spune că este oarecum neclară. În capitolul X mă voi întoarce la această problemă, discutând o temă similară, oferită de planul general al Pieței Sfântul Petru. Dar acum voi reveni la interacțiunea celor două sisteme compoziționale în tondoul pictural. Mă refeream la dificultățile întâmpinate de artist atunci când se apucă să adapteze grila lumii terestre la un spațiu circular. Soluția ușoară a eliminării excen tricității în întregime este rareori satisfăcătoare, din două motive. Într-un sens pur
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
energic cu centrul sacru; dar aceeași înclinare îl supune la o sprijinire mai pasivă pe umărul mamei sale, când recunoaștem forța ei protectoare. Acest tipar bivalent, suscitând dominarea copilului față de aceea a Fecioarei, este exprimat în interacțiunea celor două sisteme compoziționale din Madona cu rodia a lui Botticelli (vezi figura 41). Observați aici că, în interiorul structurii centrice, efectul unei deplasări de la mijloc nu se limitează la stabilirea unei poziții subordonate. O stabilitate fermă este privilegiul localizării centrale - dându-i, de exemplu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
măsoară. Ne putem întoarce la capul Fecioarei din relieful lui Michelangelo (vezi figura 42). Rotunjimea sa, susținută de simetria imaculată a feței, îi conferă o distincție aparte și pondere îndestulătoare pentru a-l lăsa să acționeze ca vârful unei piramide compoziționale care organizează corpurile mamei și copilului printr-un mănunchi de vectori ce se deschid în afară. Capul Fecioarei se comportă deci ca un contracentru puternic a cărui relație cu centrul de echilibru din mijlocul tondoului determină tema compoziției. Cercurile interne
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
medievale în care schemele cosmologice sunt reprezentate de desene circulare, adesea dominate de figura centrală a lui Hristos tronând sau a mielului mistic. Deci fereastra circulară reprezintă nucleul cosmosului, iar rolul său în organizarea fațadei schimbă diferite raporturi între sistemul compozițional centric și cel excentric. La Notre Dame centralitatea rozasei este relativ necontestată, dar în catedrala gotică mai târzie de la Reims mulțimea de geamuri și acoperișuri ascuțite din partea superioară introduce vectori excentrici ce perturbă puternic stabilitatea organizării în jurul centrului. Influența poziției
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
folosite în portrete. Trebuie totuși să notăm că ovalul dă un ajutor bine-venit luptei pictorului cu figura umană, mai ales în realizarea capetelor situate mult deasupra centrului figurii. Punctul central superior al elipsei oferă capului figurii din portret un loc compozițional aparte, pe care nu i-l asigură nici tondoul și nici dreptunghiul. Din punct de vedere compozițional, elipsa este formatul predilect pentru prezentarea unui duet sau dialog a două personaje antagonice ori parteneri sau, încă mai abstract vorbind, a doi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
umană, mai ales în realizarea capetelor situate mult deasupra centrului figurii. Punctul central superior al elipsei oferă capului figurii din portret un loc compozițional aparte, pe care nu i-l asigură nici tondoul și nici dreptunghiul. Din punct de vedere compozițional, elipsa este formatul predilect pentru prezentarea unui duet sau dialog a două personaje antagonice ori parteneri sau, încă mai abstract vorbind, a doi centri de energie puși față în față. Această proprietate structurală a elipsei se manifestă în practica de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a fost simbolul perfecțiunii, figura creatoare a conceptelor universului. În realitate, totuși . Solemnitatea acestui simbolism nu a reușit să aibă ecou în pictura apuseană din cauza folosirii superficiale la care a fost supus formatul eliptic. De altfel, dualitatea celor doi centri compoziționali apare clar numai în elipsa orizontală. În cea verticală, simetria este dominată de diferența ierarhică dintre sus și jos. Dar într-un oval orizontal, de pildă, Boucher utilizează corect cele două focare atunci când îl înfățișează pe Enea prezentat de Venus
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
părți, dar chiar și ei stau de pază, neînălțându-se ca vectori scoși din relief; verticalitatea scenei din partea superioară este puternic compensată de orizontalitatea grupului de paznici dormind la baza mormântului, susținuți laolaltă de cornișa masivă a acestuia. Un paradox compozițional semnificativ transformă acțiunea verticală a Învierii într-o celebrare atemporală, în timp ce simultan se prezintă somnul muritorilor ca repre zentând neliniștea sufletelor nemântuite. O nemișcare generală, mai degrabă decât o tulburare pătrunzătoare, este starea de spirit corespunzătoare formatului pătrat. Schimbarea copacilor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ale acestui gen de pictură nu există o temă. Așa cum a observat Robert Welsh în legătură cu lucrările lui Mondrian, . Orice subliniere a punctului median este în plus anihilată de deschiderea limitelor. Ca și la Albers, forma cadrului se aseamănă cu formele compoziționale atât de mult, încât pare să le aparțină. Dar chiar și așa, multe dintre forme arată ca și cum s-ar continua dincolo de ramă, același lucru fiind valabil pentru liniile negre de contur. Ne aflăm în fața unei țesături omogene și originar nelimitate
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pentru liniile negre de contur. Ne aflăm în fața unei țesături omogene și originar nelimitate de forme, o rețea de vectori excentrici mișcându-se vertical și orizontal, fără a fi ancorați. Mă grăbesc să subliniez că descrierea făcută de mine principiilor compoziționale ale lui Mondrian este unilaterală. Unele dintre picturile sale târzii pe care le-am discutat aici sunt organizate în jurul temei într-o manieră clasică. Unele dintre pânzele sale de formă pătrată își extrag organizarea din simetria centrică a cadrelor lor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
atice din secolele V-VI î.Hr., de dialogul dintre despărțire și bocet; cât de diferită este însă compoziția tabloului modern! Capul mamei este plasat pe verticala centrală și astfel unește cele două realități precum ceva ce aș numi o joncțiune compozițională. Femeia încearcă să străpungă bariera verticală pentru a se alătura copilului ei, dar apropierea nu mai permite comunicarea. Capul aplecat îi ascunde ochii și gura. Prin contrast, profilul fetei se dezvăluie în întregime, dar este transfigurat de lumina care detașează
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
distanță dintre mâini nu mai poate fi trecută. Capitolul VI Centrii ca pivoți Următoarele două capitole vor oferi dovezi suplimentare privitoare la trăsăturile structurale pe care le-am întâlnit în explorările anterioare - trăsături care izvorăsc din aplicarea practică a schemei compoziționale, din interacțiunea centricității și excentricității. Mă întorc mai întâi la centrul de echilibru ca bază stabilă a compoziției. Una dintre atracțiile târgurilor de țară din copilăria mea era un mare disc de lemn care se rotea cu repeziciune, asemenea călușeilor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
opusul poate fi observat atunci când corpul unui personaj este adunat de-a lungul verticalei centrale, în timp ce capul singur deviază puternic de la aceasta. Sfânta Magdalena a lui Caravaggio (figura 67) arată ca și cum ar fi decapitată - un efect șocant sporit de ponderea compozițională a centrului de echilibru care este atât de clar stabilit de mâinile împreunate. Această centricitate puternică face ca deviația capului să fie cu atât mai convingătoare. Am arătat mai devreme că poziția centrală poate fi folosită de artist pentru a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
exact lângă păstor și văzut din spate, se concentrează asupra propriei munci. Totuși, odată ce descoperim micul personaj fascinat în poziția sa centrală, acesta pare să dețină cheia întregii scene. Exemplele anterioare au servit pentru a demonstra puterea pe care elementele compoziționale o capătă când beneficiază de o poziție centrală. Efectul centrului de echilibru este chiar mai mare și mai variat asupra zonelor din jur. Caracterul înșelător al acestuia poate fi ilustrat printr-o remarcă a lui Roland Barthes. Citat de Bruno
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de echilibru este gol, dar ceea ce contează aici este faptul că pozițiile și interrelațiile spațiale ale formelor au sens doar dacă le privim corelativ la acel centru. Verticala centrală este ocupată numai de aglomerarea formelor mărunte cocoțate aproape de vârf. Importanța compozițională crucială a acestui nucleu este determinată de poziția sa și înălțimea îi este definită de cota de deasupra centrului de echilibru. La fel de absentă este și orizontala asupra căreia am atras atenția din primul moment. Dar și ea este virtual prezentă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
degrabă doar unul dintre mărșăluitori, îndreptându-se alături de ceilalți către stânga și conversând cu locotenentul său. Într-o altă operă a lui Rembrandt pare a avea loc o subtilă interacțiune între verticala centrală a pânzei și axa principală a temei compoziționale. În Autoportretul său de la Kenwood (figura 76), capul este într-o poziție oarecum excentrică, în stânga verticalei centrale. Dar cum poziția dominantă a capului nu este recuzată de nici un element al șarpantei compoziționale de bază, capul este suficient de puternic pentru
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
centrală a pânzei și axa principală a temei compoziționale. În Autoportretul său de la Kenwood (figura 76), capul este într-o poziție oarecum excentrică, în stânga verticalei centrale. Dar cum poziția dominantă a capului nu este recuzată de nici un element al șarpantei compoziționale de bază, capul este suficient de puternic pentru a impune picturii osatura sa solidă. Aceasta deplasează verticala centrală spre stânga, distrugând astfel echilibrul și creând o discrepanță între compoziție și dreptunghiul care încadrează tabloul. Relația dintre spațiul comprimat din stânga capului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
percepe pictura. În această versiune alternativă, verticala centrală este cea victorioasă. Personajul se așază el însuși în preajma verticalei, cu capul spre stânga și echilibrând paleta în mâna stângă, cu pensulele îndreptate spre dreapta. Acum personajul, în loc să se revolte împotriva șarpantei compoziționale, se sprijină pe axa centrală, susținând-o la rându-i. Pictorul a făcut pace cu lumea. Mi se pare că ambiguitatea care încurajează ambele lecturi ale operei este caracteristică barocului. Stilul baroc este cunoscut ca generator de tensiune în multe
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
echilibru al întregului. În Rugăciunea din grădină, ambii centri dominanți - îngerul și Hristos îngenuncheat - sunt conectați printr-un vector oblic, tema dialogului lor aflându-se într-o relație excentrică cu centrul de echilibru al tabloului. Dinamica figurii umane Centrii temei compoziționale pot fi cuprinși într-un singur obiect vizual. Exemplul cel mai proeminent al unei astfel de compoziții e figura umană care este organizată în jurul a doi centri principali, unul dintre ei în zona ombilicului sau vintrelor, celălalt în zona capului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]