883 matches
-
total evitate în procesul intructiv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Atunci când sunt utilizate, trebuie să se țină seama de o serie de cerințe cum ar fi: recurgerea la diferite procedee și materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. De asemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etc). Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin ca metode de
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
de dificultate a unei corecte soluționări. Astfel, truda stăruitoare a discernământului coboară și la nivelul interpretării, urmând o etapizare de tip rațional care cuprinde succesiv întreguri logice existențiale și care descifrează competent mistere ale evaluării, scurtând drumul de la concept la comprehensiune și de la comprehensiune la facilitarea actului concret. Această facilitare, în câmpul eticii, înseamnă răspuns la ecuația de cerințe și presupune adesea transpunere în situația celuilalt (aproximarea pe cont propriu a unei alterități care amplifică încărcătura valorică a unei simple inițiative
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unei corecte soluționări. Astfel, truda stăruitoare a discernământului coboară și la nivelul interpretării, urmând o etapizare de tip rațional care cuprinde succesiv întreguri logice existențiale și care descifrează competent mistere ale evaluării, scurtând drumul de la concept la comprehensiune și de la comprehensiune la facilitarea actului concret. Această facilitare, în câmpul eticii, înseamnă răspuns la ecuația de cerințe și presupune adesea transpunere în situația celuilalt (aproximarea pe cont propriu a unei alterități care amplifică încărcătura valorică a unei simple inițiative individuale). De multe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cercetarea primește mai pregnant ca oriunde contribuția personalității, presupunând un apel direct la ea similar concepției etice a lui Rosmini, adică regăsind în afirmarea de sine cheia descifrării secretelor profesionale ale fiecărui domeniu sau modalitatea de acces direct la o comprehensiune adecvată din partea destinatarului informației științifice. Atingerea unei comuniuni mediate de elaborări teoretice este și rodul mesajului empatic pe care o personalitate manifest reflexivă știe să îl ofere unei instanțe receptive asemănător construite și predispuse la recunoaștere de sine în aventura
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
forme mai rare de motivație pur rațională, unde motivele ar fi rațiuni... Fenomenul uman s-ar situa între cele două, între o cauzalitate care cere să fie explicată și nu să fie înțeleasă, și o motivație care ține de o comprehensiune pur rațională"71. Am putea înclina balanța interpretativă către așa-zisele "motive-rațiuni" în măsura în care guvernarea conștientă pare a fi preponderentă în tot ce înseamnă activitate și în măsura în care ea, fiind chemată să înțeleagă conjunctura de inserție, se întoarce întemeietor la rădăcina inițiativei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
astfel un implicat condițional de care trebuie permanent să se țină seama în reperele generale ale unei activități: nuanța personal- subiectivă, referința permanentă la definiția individuală. Abia o dată cu acestea devine posibilă deschiderea către comuniunea spirituală bazată pe fundamentare și pe comprehensiune conștiente. Reflexivitatea este un însoțitor statornic al actului și îi conferă acestuia caracterul diferențial în ordinea unei colectivități axate pe principiul individualității, ea făcând posibilă, prin această implicare personalistă, variația infinită a contribuției subiective și armonia socială subsecventă ei (o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nivelul unei disponibilități permanente dedicate momentului prezent și faptului cotidian. Georg Henrik von Wright face distincție între "explicația cauzală" și cea "teleologică" ("explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor "acest lucru s-a întâmplat pentru ca acel lucru să apară"72), lăsând comprehensiunea să fie caracteristică doar ultimelor, într-un proces de fundamentare a științelor omului și ale acțiunilor sale (numite științe "hermeneutice"). Ele se ocupă tocmai cu această latură neîncadrabilă în logica decurgerii automate și lasă loc raționalității de tip conștient să
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
zona indefinită a jocului de lumini și umbre pe care subiectivitatea îl implică în complicata ei textură. Teritoriul actului și materia rădăcinilor sale motivaționale își ating standardul de veridicitate și elementul optimei lor revelări numai în orizontul semantic al unei comprehensiuni izvorâte din abilitate de tip empatic și dintr-o știință subtilă a nuanțelor comportamentale care înconjoară asemeni unui halou spiritualizat mecanica rece a desfășurării pragmatice. De aceea, și în înțelegere motivațională, este necesară o asistare a actului prin implicarea unei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nivelul unei curgeri evolutive purtătoare de semnificație ontică, în sfera coagulantă de înțelesuri reciproc autonome a unei determinări vitale. Precizia practică a unei asemenea strângeri laolaltă de elemente principiale conferă demnitate factuală și utilitate acestei esențe, demonstrând la nivelul unei comprehensiuni directe (dar în egală măsură exigente) adevăruri dezbrăcate de expresie tradițional-teoretică, adică reluând în limbaj pragmatic esențialul conținut în aserțiuni ale unei discursivități riguroase. Devenirea inteligibilă este un concept compus care primește accentul diacronic în elementul caracterizant al praxisului și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
tărâmul ideilor prototipuri și paradigme exemplificative care răspund configurației situaționale și pot suplini la nivel logistic eternul efort de adecvare a subiectului la sarcina sa. De aceea, în ambele cazuri, prin puterea de adaptare a fiecărei dimensiuni ontologice, se restituie comprehensiunii ceea ce în existențialele fenomenologiei era destinat explicației și se remite consubstanțialității simpatetice ceea ce dincolo era hărăzit unei posturi neutre a investigației filosofice. Astfel devine accesibil oricărei conștiințe de sine responsabile și dotate intelectual genul unor considerări sintetic-doctrinare care au rolul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
elementului reflexiv, ba chiar integrând-o în semnificație unitară suprastructurală, viața socială devine locul cuprinzător de însumare armonică a contribuțiilor individuale, tentând o definiție esențializată a unui moment colectiv sau a unui stadiu de evoluție comunitară. Această definiție face posibilă comprehensiunea acolo unde destinul comun trebuie inspirat guvernat. De aceea viața socială pornește de la consubstanțialitatea atomară a două condiții esențial similare și se desăvârșește în unitatea structurală globală pe care o reprezintă corpusul social. William James considera că "corect vorbind, un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
caz însă, Aristotel nu ne spune deloc ce fel de caracter capătă "teama și compasiunea" cînd sînt "purificate". Din această cauză, A. W. Benn l-a declarat un rău psiholog 69. Iar adevărul este, poate, acela că grecii nu posedau comprehensiunea cîștigată mai tîrziu pentru metamorfozele sufletului și pentru alunecările sentimentelor. Ceea ce n-a putut exprima Aristotel, în limbajul său psihologic, este poate tocmai ceea ce susține Benn însuși și anume că mila față de caracterele eroice se preface în admirație, iar mila
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
evitate în procesul intructiv - educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Atunci când sunt utilizate, trebuie să se țină seana de o serie de cerințe cum ar fi recurgerea la diferite procedee și materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. Deasemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etc). Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin ca metode de sine
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
la elemente perturbatoare de ordin contextual (zgomotul produs de o mașină, intrarea în sală a unui coleg, ieșirea din sală a unui coleg, un pix scăpat jos etc.); (f) mimarea ascultării interlocutorul se gândește la altceva, dar mimează atenția etc. * comprehensiunea/înțelegerea implică o raportare critică/evaluativă față de ceea ce a transmis locutorul. Ralph Nichols (apud Pânișoară, 2004, p. 128) include, printre factorii care influențează înțelegerea: inteligența, nivelul vocabularului, abilitatea de a face asocieri, de a surprinde ideile centrale, cuvintele-cheie etc., capacitatea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ascult pentru a...) presupune acțiuni de tipul parafrazare, repetare, formulare de întrebări, feedback nonverbal, rezonare cu sentimentele/trăirile locutorului etc. Acestora li se poate adăuga, din teoria rogersiană (după Peretti, Legrand, Boniface, 2001, pp. 323-325), necesitatea actualizării unui comportament de comprehensiune, presupunând: * ecou concretizat în manifestări verbale de tipul: Aa; Da; Corect; Exact; Evident; Înțeleg...; V-am auzit; Vă urmăresc; N-am înțeles ultimul cuvânt, repetați, vă rog! etc.; * reflectare manifestată prin sintagme precum: V-ați schimbat la față; Se vede
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locutorul să-și dezvolte ideea, poate fi empatic, înțelegător, suportiv sau, dimpotrivă, își poate manifesta rezervele/dezacordul față de cele comunicate de către locutor, poare reformula 63, rezuma ceea ce a receptat etc. vezi, în acest sens, etapa răspunsului și concretizările comportamentului de comprehensiune, prezentate supra, respectiv diferitele manifestări verbale, nonverbale și paraverbale ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Tabelele nr. 11-13. Tabelul nr. 11. Manifestări verbale 64 ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Unități/structuri verbale "Traducere" Te ascult.../ Ce s-a întâmplat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
34 etc. 61 Pentru distincția între: "a auzi", "a asculta", respectiv, "a audia", vezi Ezechil, 2002, p. 57; Borg, 2010, pp. 114-115 etc. 62 Care se manifestă prin "(1) non-evaluare; (2) non-interpretare; (3) non-consiliere; (4) non-chestionare sistematică; întrebări deschise; (5) comprehensiune; reformulare" (Abric, 2002, p. 50). 63 Pentru diferitele tipuri de reformulări reformularea-reflectare; reformularea-sinteză; reformularea prin inversarea raporturilor figură-fond; reformularea-clarificare; reformularea paralimbajului vezi Rogers, apud Mucchielli, 2005, pp. 234-235. 64 Cf. Mazilu, 2010, p. 125; Watzke-Otte, 2009, pp. 39-41; Fine, 2008
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
adaptarea socială; 2. funcția de reglare anulează dezechilibrul și reface homeostazia (prin catharsis); 3. funcția expresivă oferă copiilor posibilitatea de a conferi mesajului trăirile lor afective; 4. funcția persuasivă copilul este influențat pozitiv în timpul participării la activitate; 5. funcția de comprehensiune simpatetică copilul înțelege trăirile partenerului, poate face schimb de sentimente prin intermediul rolurilor (fără să perceapă că schimbul se realizează direct); 6. funcția de construcție și creație "produsul" artistic este unic și nereproductibil, poartă expresia personalității copilului; 7. alte avantaje pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
poporul însuși. Poziția Bisericii și tenacitatea caracterului național i-au opus până acum o rezistență de neînfrânt”(Haxthausen, 1853, 127). Clivajul dintre cele două culturi este atât de mare, încât se ajunge rapid la o incapacitate de comunicare și de comprehensiune reciprocă între indivizii care le aparțin: „Clasele inteligente [sic!] sunt în Rusia separate de poporul propriu-zis printr-o prăpastie cu mult mai adâncă decât în restul Europei, unde pozițiile sociale se explică mai puțin prin diferențele intelectuale, cât prin felul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
schimbării trebuie să se stabilească relații de cooperare. 6. Agenții schimbării împărtășesc, de asemenea, un set de valori care le orientează strategiile. 7. Principalele scopuri ale agenților schimbării sunt: creșterea competențelor interpersonale, producerea unor schimbări în planul valorilor, generarea unei comprehensiuni la nivel intra sau intergrupal, dezvoltarea unor echipe de gestiune și a unor sisteme organice și nu mecanice. Concepția lui Bennis asupra dezvoltării organizaționale reflectă o înțelegere superioară a ceea ce înseamnă schimbarea. Avantajele ce decurg din această strategie sunt, în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
o obligație strictă a profesorului, iar învățarea doar a elevilor. Este vorba de o învățare mecanică, receptiv-reproductivă care, raportată la taxonomia obiectivelor cognitive elaborată de B. Bloom, acoperă doar primele două trepte: achiziționarea cunoștințelor și, în cel mai fericit caz, comprehensiunea acestora. Actul evaluării era proiectat ca etapă distinctă de predare-învățare, accentuându-se în mare măsură funcția acesteia de ierarhizare a elevilor în cadrul colectivului școlar. Accentul era pus nu pe ceea ce știe elevul sau știe să facă, ci pe ceea ce nu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
intens concordanța modurilor religioase autentice. Se va diminua atunci ispita expansiunii, credința că e de datoria unei religii să impună celorlalți propriul mod. în loc să să se manifeste ca expansiune a propriului mod, universalitatea unei religii se va putea exercita drept comprehensiune, ca înțelegere a Aceluiași descoperit în celelalte moduri religioase. Iată un posibil exercițiu de a te distanța de particularitățile propriului mod religios, ale oricărui mod, pentru a înainta spre Cel fără mod. Meister Eckhart face din această atitudine un criteriu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
explicativă etc.; O dimensiune discursivă (cunoașterea și utilizarea regulilor care determină folosirea limbii în context - parametrii situației de comunicare, utilizarea registrelor limbii, a normelor de interacțiune verbală etc.); - Componenta cognitivă, care se referă la utilizarea operațiilor întelectuale în producerea și comprehensiunea de text: memorarea, compararea, diferențierea, clasarea, inferența, anticiparea etc. - Componenta enciclopedică presupune stăpânirea componentei verbale, a aspectelor lingvistice, textuale, discursive, pentru toate domeniile: știință, tehnică, artă etc.; - Componenta ideologică vizează capacitatea de a opta pentru o atitudine față de și de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Alina Pamfil propune propriul model al competenței de comunicare. În concepția autoarei, competența de comunicare poate fi definită prin patru caracteristici fundamentale: - specificul competenței de comunicare, care este acela de „modus operandi” constând în mobilizarea unor resurse diferite pentru realizarea comprehensiunii/producerii de text; - resursele, care includ cunoștințe, capacități, atitudini; - aria competenței de comunicare, care cuprinde comprehensiunea și producerea de text și extinderea ariei capacităților dincolo de domeniul cognitiv; - componentele competenței de comunicare: verbală, cognitivă, literară, ideologică, enciclopedică, socioafectivă; 1.2. Conceptul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fi definită prin patru caracteristici fundamentale: - specificul competenței de comunicare, care este acela de „modus operandi” constând în mobilizarea unor resurse diferite pentru realizarea comprehensiunii/producerii de text; - resursele, care includ cunoștințe, capacități, atitudini; - aria competenței de comunicare, care cuprinde comprehensiunea și producerea de text și extinderea ariei capacităților dincolo de domeniul cognitiv; - componentele competenței de comunicare: verbală, cognitivă, literară, ideologică, enciclopedică, socioafectivă; 1.2. Conceptul de competență școlară Conceptul de competență este strâns legat de rezultatele școlare, fiind rezultatul exercițiului de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]