1,551 matches
-
de bună calitate, stă la baza deciziilor, acțiunilor și comportamentelor adecvate. 3. Focalizarea managementului asupra tratării complexe a cunoștințelor în cadrul firmei. Aceasta se concretizează în previzionarea, obținerea, folosirea, dezvoltarea și valorificarea cunoștințelor și recompensarea stakeholder-ilor. 4. Integrarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale în procesele și relațiile de previziune, organizare, antrenare, coordonare și control-evaluare ale firmei. Ca modalități de realizare sunt: asigurarea infrastructurii TIC moderne și eficace, a managerilor care să utilizeze infrastructura și realizarea de proiecte și aplicații axate pe performanțele firmei
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
pentru expertiza lor pentru un proiect. Premisele constituirii comunității bazate pe cunoștințe sunt: recunoașterea de către manageri, executanți și alți stakeholderi că cele mai importante cunoștințe sunt ideile și creația omului, interrelațiile persoanelor și nu bazele de date, mijloacele și tehnologiile comunicaționale moderne doar sprijină ideile și acțiunile omului-specialist, cheia succesului managementului bazat pe cunoștințe o reprezintă comportamentul uman. Interrelațiile componenților unui grup se sprijină pe cinci elemente: încredere, respect, loialitate, prietenie, avantaj reciproc. Abilitățile și atributele majore ale comunităților bazate pe
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
cu schimbările în configurația competiției globale creează noi oportunități pentru dezvoltarea economică. În secolul XXI, informatiile și prestările de servicii vor fi actorul principal în arena competitiei globale. Implementarea managementului bazat pe cunoștințe și proiecte înseamnă integrarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale în procesele și relațiile de previzionare, organizare, coordonare și control-evaluare. Cunoștințele și informația rapidă și corectă reprezintă surse de putere pentru indivizi și organizații. Fondurile structurale (ca plan se estimează 32 miliarde euro pentru România) sunt instrumente financiare prin care
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
acestei sintagme, atât de ușor de acceptat, parcă impunându-se de la sine, dar atât de greu de explicat, imediat ce încercam să trecem dincolo de suprafață intuiției imediate. Cel mai dificil, dar și cel mai important, este să detectăm interferențele dintre starea comunicaționala de fapt a epocii noastre, în care cantitatea informațiilor vehiculate crește exponențial, de la an la an, și structurile sociale pe care le vizează aceste informații. Ce este, de fapt, societatea informațională? Cea mai simplă și mai generală definiție ar putea
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
inventariate atât argumentele pro, cât și argumentele contra schimbărilor pe care le înregistrează societățile informaționale, la nivelul transmiterii imaginilor prin intermediul televiziunii sau internetului. Există, pe de o parte, "video-utopiști" și, pe de altă parte, "video-distopiști"141. Primii consideră că potențialul comunicațional dezlănțuit al societăților contemporane permite o mai directă și mai intensă participare la viața socială, ceea ce duce la descentralizare, mobilizare, interconectare și eliberare de sub controlul birocratic. Cei din urmă apreciază că noile tehnologii mai degrabă extind puterea și influența marilor
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
o dețin unii indivizi sau grupuri de a acționa asupra altor indivizi sau grupuri." 32 Acest excurs reprezintă versiunea modificată a unui studiu publicat sub titlul "Homo manipulans", în revistă Saeculum, nr. 1-2/2006. 33 Este vorba, aici, despre realitatea "comunicaționala". 34 Oxford. Dicționar de sociologie, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2003. 35 Prin comunicare socială înțelegem aici, făcând apel la definiția dată de Max Weber acțiunii sociale, o comunicare orientată într-un mod semnificativ către celălalt. 36 Vezi, de exemplu, Viața
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cunoașterea. Vorbirea ca activitate comunicativă se însușește treptat, prin numeroase exersări, experiențe ce au loc pe parcursul întregii vieți începând din copilărie, iar cunoașterea se realizează din aproape în aproape, bazată pe suport intuitiv, prin intermediul participării active a copiilor. Ca proces comunicațional, limbajul transmite un conținut informațional și semantic, știut fiind că fiecare cuvânt are o semnificație principală și multe sensuri secundare atribuite de latura semantică a limbii. Pe de altă parte, limbajul este cel care ajută la evaluarea majorității activităților ce
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
bune cunoașteri a organizării reprezentaționale (M. Morin in Rouquette și Garnier, 1999, pp. 14-41; M. Morin, in Abric, 1996, pp. 81-94). Detectarea elementelor sistemului central este, dintr-o anumită perspectivă, o etapă crucială în construirea formei și conținutului unei strategii comunicaționale. Marcel Bromberg, într-o sinteză despre procedurile acțiunii persuasive (Bromberg, in Ghiglione et al., 1990, pp. 227-274), subliniază că anumite modele care se ocupă cu tratamentul informației (Petty și Cacioppo, 1983, 1984; Chaiken și Eagly, 1983) fac distincția între procesul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Rezumat Societatea postindustrială prezintă o serie de caracteristici structurale inedite care o diferențiază identitar de tipurile de societăți anterioare. Cele mai profunde alterări de structură culturală, civilizațională și societală se manifestă pe trei niveluri esențiale: geopolitic, al conflictului/cooperării și comunicațional/informațional. Conform ipotezei formulate în această lucrare, dacă perioada contemporană este marcată de unele schimbări structurale majore, acestea recuperează la un alt nivel unele dintre valorile fundamentale ale epocii modernității timpurii. Aceste schimbări funcțional-structurale circumscriu epoca "izomodernă", adică o a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de schimbări structural-societale profunde pot fi identificate și analizate și prin intermediul teoriilor de dată recentă ale morfogenezei (numite și "ale complexității") care constituie abordări complementare metodologiei clasice de cercetare. Mai exact, evoluțiile societale contemporane (la nivel geopolitic, interpersonal-societal și, respectiv, comunicațional) sunt identificabile aplicând metodologia și, mai ales, setul conceptual al morfogeneticii. Ca atare, chiar dacă analiza din această lucrare se bazează și pe observația spontană sau pe analiza documentelor sociale necifrice, am apelat și la setul conceptual furnizat de teoriile morfogenetice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
epoca "modernității târzii" sau a "modernității reflexive" (sau "radicalizate"). Aceștia prezintă mai degrabă abordări constructiviste de sorginte sociologică decât viziuni "culturaliste" și se întreabă care vor fi trăsăturile epocii postmoderne. Concepte cum ar fi "industrializare", "epocă postindustrială", "globalizare", "urbanizare", "eră comunicațională", "stat național" etc. sunt centrale în cadrul unor astfel de abordări. În acest context, pentru unii analiști contemporaneitatea noastră reprezintă o etapă a modernității caracterizată prin reflexivitate. Unul dintre autorii reprezentativi ai acestui gen de abordare, Lazăr Vlăsceanu, consideră că: "Iluminismul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sociocultural tranzitoriu. Mai benefică ar fi însă o abordare prin care "construcția organică a societății" să fie analizată din perspectiva constatărilor asupra fenomenelor incontrolabile care ne perturbă traseele clasice ale existenței sociale, prin varianțe cum ar fi cele din domeniul comunicațional sau din cel al geopoliticii, percepute în contextul fenomenului de globalizare. Este îndeobște acceptată ideea că epoca modernă constă (sau a constat) în principal din industrializare, globalizare și urbanizare. Procesul de industrializare sau, dimpotrivă, de dezindustrializare/postindustrializare și de informatizare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cum ar fi Uniunea Europeană sau NATO; − relativizarea spațiului și timpului umane, prin globalizarea comunicațiilor; − relativizarea cunoașterii, prin accesul la cantități tot mai vaste informaționale și prin asigurarea dreptului variat la expresie; − implementarea libertății de conștiință care a condus la dificultăți comunicaționale și de socializare. Aparent paradoxal, emanciparea a creat stări conflictuale în interiorul țărilor aflate pe cale de democratizare, scoțând la iveală un nou tip de relativism valoric. Conflictele bazate pe etnie, gen, religie, preferințe sexuale reprezintă astfel de turbulențe în interiorul erei postmoderne
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este, din punct de vedere sociologic, faptul că unii parametri aparent fără semnificație (cu variabile dificil de identificat sau de măsurat) constituie exact zona teoretică a morfogenezei structural-societale, prin intermediul unor "catastrofe" situate la marginea câmpurilor de atractori conflictuali și/sau comunicaționali în cadrul societății globale. Cât despre teoria lui Ruelle și Takens, termenii de haos, atractori stranii, turbulență sau supersensibilitate la condițiile inițiale ar putea crea confuzie, prin aplicarea lor în teoria sociologică. În contextul teoretic al lucrării de față, aceste concepte
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
necunoscute până de curând, a axiologiei modernității inițiatoare. Reapariția sacralității spațiilor de interferență stabilite în perioada modernității timpurii nu face decât să reformuleze harta spirituală a lumii globale, prin inventarea de noi naționalisme etno-religioase, de "fracturi" ale frontierelor, de turbulențe comunicaționale la nivelul relațiilor internaționale sau de procese cooperante la același nivel. Ceea ce este important aici constă în faptul că, dacă prin izomodernismul său omul conflictual refuză relativizarea valorilor și propagă revigorarea acestora, atunci noile spații de interferență tind să contureze
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
omului. Pe de altă parte, ce mă interesează în această lucrare este felul în care conflictul (presupus de către mulți autori ca fiind inerent naturii umane) a permis totuși crearea de structuri societale funcționale, concomitent cu emergența de structuri politice și comunicaționale fără de care societatea nu s-ar fi constituit. Altfel spus, care este rolul actual al conflictului și cum poate exista astăzi un contract social stabil, fie el explicit sau tacit? Mai mult, nu cumva profundele transformări suferite de societatea contemporană
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conduce uneori la întărirea sau restabilirea coeziunii de grup, la producerea coeziunii cu alte grupuri în cazul unor conflicte inter-grup sau la asumarea unor roluri active social ale indivizilor în cazul conflictelor intra-grup. Conflictele joacă, de asemenea, un rol comunicațional. Coser sugerează că orice conflict tinde să fie nefuncțional numai în structurile sociale în care există un grad redus de toleranță la conflict sau chiar de instituționalizare a acestuia. Ceea ce amenință stabilitatea structurilor sociale nu este conflictul în sine, ci
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele sociale legate de apariția internetului, în principal comunicaționale dar și generatoare de structurări și de fenomene conexe, ar trebui cercetate prin metodele specifice cibersociologiei. Într-adevăr, principalul element definitoriu al relațiilor comunicațional-sociale din prisma ciberspațiului este reprezentat de sfera internetului. Așa cum o arată însăși denumirea acestui subdomeniu pe
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
bumbacul, lemnul sau radioul; ca orice materie primă, el structurează nu numai raporturile intersenzoriale ale individului, ci și modelele interdependenței colective." (id., p. 269). Relevanța expansiunii internetului nu este dificil de intuit. Dacă extindem viziunea lui McLuhan asupra noilor fenomene comunicaționale, putem considera că, la fel ca tiparul, internetul reprezintă mai mult decât o tehnologie: el reprezintă o materie primă. În aceeași postură se situează și celelalte media noi, în special televiziunea. De altfel, ideea potrivit căreia "noua interdependență electronică recreează
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
lumea după chipul unui sat global" (id., p. 68) își păstrează actualitatea. Aplicabilitatea ideii de sat global este cea mai vizibilă astăzi în sfera netocrației. Tendința în ceea ce privește internetul este orientată spre apariția a tot mai multor utilizatori ai acestui mediu comunicațional pe întreg globul. Spre exemplu, Graficul 1 ne arată cum, în ultimii ani, țările/zonele tind să "împrumute" tendințele lumii dezvoltate. Grafic 1. Numărul global de useri internet în anii 2003 și 2009, după gradul de dezvoltare al țărilor/regiunilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
arată și că aproximativ 26% din populația globală folosea internetul. Datele revelate de acest tabel ne arată că există o tendință spre egalizare între ponderile utilizatorilor de internet pe plan global, ceea ce, drept constatare preliminară, ne indică și importanța procesului comunicațional în sine, deoarece un astfel de fenomen nu poate decât să se "sedimenteze" și să producă noi structuri fractale, adică autorepetitive și autoregenerative. Este, ca urmare, probabil ca "fenomenul internet" să cunoască în continuare o dezvoltare exponențială. La fel de adevărat este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a mediilor de comunicare. În loc să studieze fiecare formă separat, ea ne încurajează să examinăm toate formele ca pe niște membri ai unui sistem interdependent și să observăm asemănările și relațiile care există între formele trecute, prezente și emergente. Studiind sistemul comunicațional ca pe un întreg, vom vedea că noile media nu apar spontan sau independent ele emerg gradual din metamorfoza mediilor vechi. Și că atunci când forme noi de comunicare apar, cele vechi nu mor, ci continuă să evolueze și să se
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sau prin satelit oferă în ultimii ani și servicii internet. Apoi, însuși internetul tinde să se multiplice sub diverse noi forme fractale. Într-adevăr, grupurile "private" de discuții, chat-urile cu accesibilitate restricționată sau, așa cum vom vedea, "metaversurile" segmentează universalitatea comunicațională a ciberspațiului. Astfel de fenomene pot fi caracterizate drept catastrofice, deoarece variații continue ale "cauzelor" provoacă totuși variații discontinue, impredictibile, ale efectelor. Altfel spus, este dificil, dacă nu imposibil, să facem predicții în privința structurilor și formelor viitoare de comunicare în interiorul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Acestea sunt publicate prin rețeaua internet de către orice persoană particulară (sau deja devenită publică prin alte mijloace) și conțin, de cele mai multe ori, informații cu caracter subiectiv, emoțional, sau exprimă opinii presupus raționale ale "proprietarului" blogului. "Blogosfera" desemnează globalizarea fenomenului sociologic comunicațional reprezentat de expansiunea fractală a utilizării blogurilor; blogosfera reprezintă o rețea socială, o comunitate informațională 11. Principala caracteristică a acestui fenomen rezidă mai ales în individualizarea informației și în delimitarea sferei cognitiv-volitive și emoționale a emițătorului (în speță, a publicistului
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nu fac altceva decât să contribuie la creșterea cunoașterii și la evitarea posibilelor erori provenite din ignoranță. Problematica ridicată de fenomenul blogosferei nu se rezumă însă numai la aspectele reliefate mai sus. Din punctul de vedere al complexității fenomenului sociologic comunicațional, blogosfera reprezintă un nou mediu. Singularitățile, în sensul teoriei catastrofelor, produc în acest mediu variații discontinue ale efectelor: externalizarea informației private restructurează adesea subansamblele informaționale și creează noi structuri fundamentate pe atractori. În acest fel, socializarea dobândește noi valențe, necunoscute
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]