1,949 matches
-
procesul constituirii universului comun de discurs, în progresia tematică, în dinamica relațiilor dintre interlocutori: sistemul înscrierilor la cuvânt; „coalițiile” comunicative și configurarea subgrupurilor comunicative (cine cu cine interacționează și pe cine ignoră, cine pe cine susține din punct de vedere comunicativ, cine pe cine contrazice); procesul trecerii de la statutul de vorbitor la cel de ascultător, la cel de ascultător pasiv (martor la dialog, potențial interlocutor) sau la cel de martor la dialog, ignorat complet de vorbitor și ascultător, fără perspective de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
MERGEFORMATINET Fig. 8 - Schimbările verbale cu mai mult de doi participanți Interacțiunea verbală are o organizare internă, care poate fi descrisă ca o structură ierarhică de niveluri. Unitatea minimală a comunicării este actul verbal; actele verbale se combină, formând mișcările comunicative; mișcările comunicative se includ în intervenții ale fiecărui vorbitor; două sau mai multe intervenții ale vorbitorilor formează un schimb; mai multe schimburi formează o tranzacție; tranzacțiile se relaționează în cadrul unei conversații sau discuții. Fig. 9 - Interacțiunea verbală Actul de vorbire
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
8 - Schimbările verbale cu mai mult de doi participanți Interacțiunea verbală are o organizare internă, care poate fi descrisă ca o structură ierarhică de niveluri. Unitatea minimală a comunicării este actul verbal; actele verbale se combină, formând mișcările comunicative; mișcările comunicative se includ în intervenții ale fiecărui vorbitor; două sau mai multe intervenții ale vorbitorilor formează un schimb; mai multe schimburi formează o tranzacție; tranzacțiile se relaționează în cadrul unei conversații sau discuții. Fig. 9 - Interacțiunea verbală Actul de vorbire. În procesul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
formează un schimb; mai multe schimburi formează o tranzacție; tranzacțiile se relaționează în cadrul unei conversații sau discuții. Fig. 9 - Interacțiunea verbală Actul de vorbire. În procesul comunicării, oamenii acționează unul asupra celuilalt prin limbă, producând schimbări în lumea înconjurătoare. Unitatea comunicativă minimală este actul de vorbire. Actul de vorbire este actul performat prin utilizarea limbii în situații de comunicare concrete: secvența produsă de vorbitor cu o anumită intenție comunicativă, într-un context determinat. Într-o situație de comunicare dată, un vorbitor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
acționează unul asupra celuilalt prin limbă, producând schimbări în lumea înconjurătoare. Unitatea comunicativă minimală este actul de vorbire. Actul de vorbire este actul performat prin utilizarea limbii în situații de comunicare concrete: secvența produsă de vorbitor cu o anumită intenție comunicativă, într-un context determinat. Într-o situație de comunicare dată, un vorbitor produce o secvență lingvistică (componenta locuționară a actului de vorbire) cu o anumită intenție (componenta ilocuționară a actului de vorbire), urmărind producerea unor efecte asupra interlocutorului (componenta perlocuționară
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
privește fix, îl invită prin mimică și/sau gesturi să preia cuvântul, își relaxează brusc mușchii feței etc.). Accesul la cuvânt nu este însă reglementat de reguli foarte stricte, pe de o parte, iar pe de altă parte, semnalele angajării comunicative a vorbitorului nu sunt univoce. De aici rezultă o serie de fenomene comunicative: suprapuneri între vorbitori, sudări de replici (replici spuse de vorbitori diferiți, alcătuind însă o singură unitate comunicativă - de exemplu, o propoziție completă), tăceri mai lungi. Schimbul de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relaxează brusc mușchii feței etc.). Accesul la cuvânt nu este însă reglementat de reguli foarte stricte, pe de o parte, iar pe de altă parte, semnalele angajării comunicative a vorbitorului nu sunt univoce. De aici rezultă o serie de fenomene comunicative: suprapuneri între vorbitori, sudări de replici (replici spuse de vorbitori diferiți, alcătuind însă o singură unitate comunicativă - de exemplu, o propoziție completă), tăceri mai lungi. Schimbul de replici se constituie după principiul acțiunii (vorbitorului) și reacției (interlocutorului): întrebare-răspuns, invitație-acceptarea/refuzarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de o parte, iar pe de altă parte, semnalele angajării comunicative a vorbitorului nu sunt univoce. De aici rezultă o serie de fenomene comunicative: suprapuneri între vorbitori, sudări de replici (replici spuse de vorbitori diferiți, alcătuind însă o singură unitate comunicativă - de exemplu, o propoziție completă), tăceri mai lungi. Schimbul de replici se constituie după principiul acțiunii (vorbitorului) și reacției (interlocutorului): întrebare-răspuns, invitație-acceptarea/refuzarea invitației, ordin-ândeplinirea ordinului, scuze - acceptarea/respingerea scuzelor etc. Acest cuplaj de replici poartă numele de perechi de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe aceeași temă formează o tranzacție. O temă poate fi alcătuită din mai multe subteme. Introducerea temei depinde de cunoștințele comune ale vorbitorilor, de gradul de cunoaștere reciprocă dintre vorbitori. Presupune adoptarea unor strategii prin care vorbitorul își începe interacțiunea comunicativă și își pregătește interlocutorii pentru schimbul verbal. Temele pot fi introduse direct prin acte de vorbire reprezentative/asertive, expresive, întrebări sau indirect, prin elemente cu caracter pregătitor (anunțarea temei, anunțarea intenției de a introduce o temă). Susținerea temei se face
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fixe, recurente (Ce doriți?; Pe agenda întâlnirii de azi avem următoarele puncte... etc.); formule de adresare specifice, incluzând titluri științifice/academice (domnule director, domnule profesor etc.). De-a lungul continuumului conversație - discuție pot apărea forme de interacțiune hibride. 5. Mecanisme comunicative Pentru a-și atinge scopurile comunicative, vorbitorii folosesc limba strategic, realizând anumite corelații între intenția comunicativă și forma lingvistică. Unele semnificații sunt transmise literal, altele doar implicate. Alegerile discursive ale vorbitorului și interpretarea lor de către ascultător sunt reglate prin mecanismul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
întâlnirii de azi avem următoarele puncte... etc.); formule de adresare specifice, incluzând titluri științifice/academice (domnule director, domnule profesor etc.). De-a lungul continuumului conversație - discuție pot apărea forme de interacțiune hibride. 5. Mecanisme comunicative Pentru a-și atinge scopurile comunicative, vorbitorii folosesc limba strategic, realizând anumite corelații între intenția comunicativă și forma lingvistică. Unele semnificații sunt transmise literal, altele doar implicate. Alegerile discursive ale vorbitorului și interpretarea lor de către ascultător sunt reglate prin mecanismul presupozițiilor și al implicațiilor, constrânse de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
specifice, incluzând titluri științifice/academice (domnule director, domnule profesor etc.). De-a lungul continuumului conversație - discuție pot apărea forme de interacțiune hibride. 5. Mecanisme comunicative Pentru a-și atinge scopurile comunicative, vorbitorii folosesc limba strategic, realizând anumite corelații între intenția comunicativă și forma lingvistică. Unele semnificații sunt transmise literal, altele doar implicate. Alegerile discursive ale vorbitorului și interpretarea lor de către ascultător sunt reglate prin mecanismul presupozițiilor și al implicațiilor, constrânse de principiul cooperării și de cel al politeții (vezi Vasilescu, 2005
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Principiul cooperării În mod ideal, se presupune că participanții la dialog sunt indivizi raționali, capabili să identifice și să gestioneze scopurile curente ale schimbului verbal, știu să facă astfel încât contribuțiile lor conversaționale să corespundă scopului curent al conversației. Comportamentele lor comunicative se raportează la un set de maxime ideale, maximele cooperării, care funcționează ca puncte de reper pentru interlocutori în deducerea semnificației contextuale a unui enunț. Presupoziții, implicații, implicaturi. O parte din informația vehiculată implicit în cadrul interacțiunii verbale este transmisă prin intermediul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai mare de generalitate: structurile interogative funcționează adeseori ca acte de vorbire directive indirecte (Poți să-mi dai sarea? = „Dă-mi sarea!”; Vrei să deschizi fereastra? = „Deschide fereastra!” etc.). 5.2. Principiul politeții Participanții la comunicare dispun de două imagini comunicative/imagini publice/fețe: fața pozitivă și fața negativă. Fața pozitivă se manifestă prin tendința vorbitorilor de a-și manifesta dorința de angajare în relație cu ceilalți, atracția față de ceilalți; fața negativă se manifestă prin tendința vorbitorilor de a-și păstra
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
facem ordine în bibliotecă.); (vi) exprimarea deferenței prin folosirea pronumelor de politețe, a pluralului, a titlurilor academice (Domnule academician, vă rog să îmi acordați un interviu.); (vii) exprimarea subordonării față de interlocutor (Vă rămân dator; Aș fi onorat să...); (viii) neimplicarea comunicativă (tăcerea, replici scurte, imobilitate). Printre strategiile politeții pozitive se numără: (i) performarea unor acte de vorbire expresive de tipul complimentelor, flatărilor (Ce bluză frumoasă ai!); (ii) folosirea de intensificatori de expresie pentru a exagera interesul față de interlocutor (Te rog, atenție
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
enunțarea unor aserțiuni cu funcție de presecvențe (Știu că este important pentru tine să ai un răspuns cât mai repede); (vii) folosirea apelativelor care marchează intimitatea discursivă (numele mic) și a persoanei a II-a a verbului (tu); (viii) exprimarea interesului comunicativ pentru interlocutor prin conversații fatice, prin operatori discursivi care îl încurajează să continue (da, îhm), prin volubilitate (debit verbal, gestică, mimică). Exerciții. Aplicații Gândiți-vă la o situație în care un animal comunică cu omul. Descrieți această situație și caracterizați
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rămân într-o zonă necunoscută; se află aici fie pentru că nu caracterizează persoana testată, fie pentru că sunt ignorate atât de persoana testată, cât și de ceilalți, fie pentru că aceste caracteristici aparțin zonei subconștiente a eului. Încercați să vă definiți stilul comunicativ pe baza celor rezultate din aplicarea acestui test (cu valoare strict orientativă). Citiți dialogul următor și delimitați etapele comunicării interpersonale, așa cum apar acestea reflectate în text. Caracterizați comunicarea dintre personaje în fiecare dintre etapele delimitate, argumentând cu elemente din text
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Decembrie 2006 (http://www.presidency.ro/? RID=det&tb=date&id=8288& PRID=ag) Alegeți o emisiune din programele de radio sau de televiziune și caracterizați-o sub aspectul specificului comunicării media. Alegeți o personalitate publică și caracterizați stilul său comunicativ pe baza dimensiunilor prezentate la 3.7. Argumentați punctele de vedere exprimate. Citiți textele următoare, adaptate după Liliana Ionescu Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus și tipologie, Editura Universității, București, 2002. Rezolvați următoarele cerințe: (i) identificați în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
7. Argumentați punctele de vedere exprimate. Citiți textele următoare, adaptate după Liliana Ionescu Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus și tipologie, Editura Universității, București, 2002. Rezolvați următoarele cerințe: (i) identificați în cele cinci texte tipuri de comportamente comunicative; (ii) identificați tipuri de acte de vorbire; (iii) observați cum se reflectă emoția în aceste texte. a) A: dar îmi este teamă că-ntr-o zi... deși eu N-AM cheie la apartament... la noi... au fost [niște discuții odată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să comunicăm așa cum comunicăm, comunicăm așa cum comunicăm: „Ființa umană trăiește în plasa de semnificații țesută de ea însăși” (vezi Ofrim Terzea, 2002, p. 16). Pentru cercetător, limba este o cale de acces spre cultură, iar cultura oferă motivații pentru alegerile comunicative. În concluzie, cultura este un filtru pentru opțiunile comunicative de care dispun membrii unei comunități lingvistice. „Comunicarea este unică în cadrul fiecărei culturi, dar în același timp există asemănări și deosebiri sistematice între culturi” (Gudykunst, 2003). De aceea se vorbește despre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
trăiește în plasa de semnificații țesută de ea însăși” (vezi Ofrim Terzea, 2002, p. 16). Pentru cercetător, limba este o cale de acces spre cultură, iar cultura oferă motivații pentru alegerile comunicative. În concluzie, cultura este un filtru pentru opțiunile comunicative de care dispun membrii unei comunități lingvistice. „Comunicarea este unică în cadrul fiecărei culturi, dar în același timp există asemănări și deosebiri sistematice între culturi” (Gudykunst, 2003). De aceea se vorbește despre stiluri comunicative determinate cultural; pe scurt, discurs (ancorat) cultural
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
concluzie, cultura este un filtru pentru opțiunile comunicative de care dispun membrii unei comunități lingvistice. „Comunicarea este unică în cadrul fiecărei culturi, dar în același timp există asemănări și deosebiri sistematice între culturi” (Gudykunst, 2003). De aceea se vorbește despre stiluri comunicative determinate cultural; pe scurt, discurs (ancorat) cultural: Definim discursul cultural ca un sistem complex de expresie, de termeni, teme, forme și semnificațiile lor, pe care oamenii le folosesc în diverse ocazii pentru a-și configura și organiza viața socială. Folosim
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
engl. intercultural communication). Domeniul comunicării (mono)culturale cercetează specificul comunicării în cadrul unei culturi date, specificul formelor de comunicare ancorate într-o anumită cultură (de exemplu, stilul de comunicare specific culturii române - vezi capitolul 4). Domeniul comunicării transculturale cercetează comparativ stilurile comunicative din două sau mai multe culturi (de exemplu, stilul de comunicare american comparativ cu cel japonez, cel japonez comparativ cu cel chinez, cel francez comparativ cu cel german - vezi referiri în acest capitol, infra). Domeniul comunicării interculturale studiază modul particular
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
diferențe între limbi, rezultate din corelații sistematice între limbă, gândire, uz social și (ii) egalitarismul, adică egalitatea tuturor limbilor, în condițiile în care toate limbile servesc scopurile unei culturi determinate și nevoile de comunicare ale membrilor unei societăți determinate. Diferențe comunicative induse cultural Pentru a înțelege felul în care oamenii folosesc limba, trebuie să înțelegem felul în care limba este modelată și construită de cultură (Philipsen, apud Gudykunst, 2003, p. 57). Diferențele comunicative induse cultural se plasează la două niveluri aflate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de comunicare ale membrilor unei societăți determinate. Diferențe comunicative induse cultural Pentru a înțelege felul în care oamenii folosesc limba, trebuie să înțelegem felul în care limba este modelată și construită de cultură (Philipsen, apud Gudykunst, 2003, p. 57). Diferențele comunicative induse cultural se plasează la două niveluri aflate în interacțiune: la nivel lingvistic (diferențe lexico-semantice și gramaticale) și la nivel discursiv (scripturi culturale, practici discursive, structura interacțiunii verbale, relațiile interpersonale și instituționale din cadrul societății, relația dintre elementele verbale și cele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]